6,060 matches
-
înșiși. Pentru acești oameni, anticapitalismul înseamnă căutarea și regăsirea celui care să le conducă destinele și care să le ofere comoditatea pierdută. Motivul ,,tătucului", a acelui Mesia care trebuie să vină și să ne redea liniștea este prezent în toată mitologia socială din toate statele foste socialiste. ,, Cine conduce această țară?", ne întrebăm adesea și puțini dintre noi știu ce tip de nostalgii anticapitaliste și pro-socialiste se află în spatele său. Oamenii mediocri, ,,oamenii noi" pe care a reușit, până la urmă, să
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
subliniez că politica externă îndeplinește, în principal, rolul de interfață între eforturile interne și mediul extern. Fără strădaniile tuturor instituțiilor responsabile de îndeplinirea obiectivelor multifațetate ale reformei în vederea integrării, acțiunea noastră externă își pierde din forță. Asemenea lui Anteu, personajul mitologiei grecești care trebuia să atingă pământul pentru a-și recupera forța și a rămâne invincibil, politica externă, pentru a ieși învingătoare, are nevoie de contactul cu performanțele instituțiilor interne și ale întregii societăți. Mă gândesc aici, în primul rând, la
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
și eroii prin tencuirea unor atleți cu ceva alb ca să semene cu statuile, au pus în mișcare o amplă recuzită cosmogonică, dar cu instrumentele simple și naive ale presocraticilor, au creat diorame ca la Antipa, au folosit cursul scurt de mitologie, parcă unul extras din repovestirile lui Alexandru Mitru, au stocat miloane de litri de apă ca să sugereze" apa și au creat cel mai impozant ceremonial kitsch pe care și-l putea cineva imagina. Dar, pînă la urmă, cred că a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12594_a_13919]
-
pentru acest interval, dar și pentru acest festival, o antologie de texte și de imagini superbe, alcătuită cu emoție de George Banu și Bernard Debroux, alături de colectivul redacțional de la Bruxelles, din Belgia, care editează această revistă. “Festivalul de la Avignon - o «mitologie» a teatrului, nu numai locală, națională, ci europeană, internațională. ș...ț Avignon-ul - un loc al memoriei.” Nu cred că există specialist sau, pur și simplu, iubitor al acestei arte care, dacă a poposit cîndva acolo, să nu subscrie la acest
Visul unor nopți de vară by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13644_a_14969]
-
să ne-o reproșați? - traseele evenimentelor, fidelităților și descoperirilor care au marcat intervalul petrecut de cele două figuri în fruntea Festivalului. Imagini comentate de către martorii acestei aventuri, ca la sfîrșitul lor să putem oferi schița unui muzeu imaginar. Muzeul acestei mitologii franceze care este Festivalul de la Avignon.” După această introducere sînt publicate cîteva dintre declarațiile de acum mai bine de douăzeci ale celor doi manageri. Așadar, putem citi, la început, cu ce gînduri și cu ce intenții s-a plecat la
Visul unor nopți de vară by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13644_a_14969]
-
entuziasmează de eroismul lui Vercingetorix și de înțelepciunea druizilor, germanii sunt pasionați de monografia istoricului roman Tacitus Germania și sunt pătrunși de faptele eroilor nibelungilor și de religia lui Odin; italienii volens nolens îi cultivă pe romani. Cu toată această mitologie a substratului prestigiul Romei este atât de mare, încât ideea apartenenței la sfera de influență a cetății eterne este pretutindeni un factor de mândrie națională. Dacă Hasdeu, Odobescu, Tocilescu, Pârvan i-au studiat cu seriozitate științifică pe geto-daci instituind în
Origine romană sau origine tracă? by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13679_a_15004]
-
descrii viața unui personaj, arătînd cum a fost marcată de el? Eu zic că da: este dreptul estetic, moral și fundamental al oricărei ficțiuni, și nu văd nimic indecent în aceasta. Intact este unul din acele filme care propun o mitologie - dar nu în linia Stăpînul inelelor ( sau Războiul stelelor), ci în aceea a Suspecților de serviciu. Este o mitologie a hazardului ( joc, noroc, soartă) și, mai ales, a felului în care îl poți controla. Samuel Berg, evreul-patron de cazino interpretat
Norocoși de serviciu by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/13694_a_15019]
-
și fundamental al oricărei ficțiuni, și nu văd nimic indecent în aceasta. Intact este unul din acele filme care propun o mitologie - dar nu în linia Stăpînul inelelor ( sau Războiul stelelor), ci în aceea a Suspecților de serviciu. Este o mitologie a hazardului ( joc, noroc, soartă) și, mai ales, a felului în care îl poți controla. Samuel Berg, evreul-patron de cazino interpretat de von Sydow, își imaginează că poate "acumula" noroc furînd, prin simplă atingere, norocul celor mai norocoși... El este
Norocoși de serviciu by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/13694_a_15019]
-
rămîn agățate pe retina oricărui cinefil - zborul fosforescent al libelulei în camera neagră și alergarea prin pădure cu ochii legați) Intact este și "film de autor", și "film comercial"; și parabolă, și policier. Dar este o parabolă polițistă în care mitologia personală a înlocuit mitologiile colective: Borges și Bryan Singer, cu un strop de Bergman ( trimiterea la A șaptea pecete)... Așa cum filmul nu-ți dă indiciile propriei mitologii decît pe măsură ce-l parcurgi, solicitîndu-ți perspicacitatea, există "detalii" pe care, abia la o
Norocoși de serviciu by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/13694_a_15019]
-
oricărui cinefil - zborul fosforescent al libelulei în camera neagră și alergarea prin pădure cu ochii legați) Intact este și "film de autor", și "film comercial"; și parabolă, și policier. Dar este o parabolă polițistă în care mitologia personală a înlocuit mitologiile colective: Borges și Bryan Singer, cu un strop de Bergman ( trimiterea la A șaptea pecete)... Așa cum filmul nu-ți dă indiciile propriei mitologii decît pe măsură ce-l parcurgi, solicitîndu-ți perspicacitatea, există "detalii" pe care, abia la o a doua vizionare, ajungi
Norocoși de serviciu by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/13694_a_15019]
-
film comercial"; și parabolă, și policier. Dar este o parabolă polițistă în care mitologia personală a înlocuit mitologiile colective: Borges și Bryan Singer, cu un strop de Bergman ( trimiterea la A șaptea pecete)... Așa cum filmul nu-ți dă indiciile propriei mitologii decît pe măsură ce-l parcurgi, solicitîndu-ți perspicacitatea, există "detalii" pe care, abia la o a doua vizionare, ajungi să le percepi și - eventual - să le găsești semnificative: acele "O"-uri, de pildă, care s-au desprins parcă din îndemnul/ însemnul "GOOd
Norocoși de serviciu by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/13694_a_15019]
-
și analizîndu-i pas cu pas existența, el se transformă dintr-un martor de circumstanță în purtătorul de cuvîn al unei aspirații. Lumea străzii, a cafenelei și a terasei, într-un cuvînt a exteriorului și a interiorului, devine sursa unei întregi mitologii, cu echilibrele, năzuințele și dramele ei. Dacă Jiquidi nu este niciodată patetic și nu își edulcorează observațiile în sentimentalisme explicite, nu înseamnă că el nici nu participă la destinul și la viața nemijlocită a eroilor săi. Sub aparența umorului și
Desenul ca mistică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13696_a_15021]
-
Mircea Vulcănescu poate fi conturată din replicile pe care le aduce obsesiilor comune generației sale: revirimentul ortodoxiei, ascensiunea extremismului, problema evreiască, idolatria construită în jurul unor lideri politici ( Lenin sau Mussolini), identitatea și misiunea propriei generații etc. În orice discuție despre "mitologia generației interbelice se fac trimiteri la Mircea Eliade, teoreticianul și "șeful ei, la Emil Cioran, Petru Comarnescu, Eugen Ionescu și, bineînțeles, la celebrul ei mentor, Nae Ionescu. Tocmai de aceea este nevoie de Vulcănescu, căci acesta opune revoltei prometeice împotriva
Nostalgia enciclopedismului interbelic by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/13734_a_15059]
-
asemenea regretatului Ion Negoițescu, tot pe atunci, cînd îl consideră pe Eminescu gînditorul politic un protolegionar. Dar are dreptate perfectă în opinia că "posibilitatea rupturii de Occident... era proclamată tot mai sus și tare de scoborîtorii autohtoniști și tracizanți ai mitologiei eminesciene. Antiistorismul, pasivitatea și retragerea somnolentă își găseau printre ei aprigi defensori. La etajele inferioare, de Eminescu se putea reatașa un sentimentalism stagnant și diverse idolatrii vulgare". Ba chiar dl Nemoianu merge mai departe, căutînd imitatorii mai tîrziu, în deceniile
Solidaritate confraternă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16594_a_17919]
-
fiu al Babei Dochia”. Etimologia populară pare să acționeze în alte cazuri glumeț, producînd jocuri de cuvinte: „băieții să nu se Dragobețivească” (forum). Din fanteziile etimologice nu lipsește, desigur, obsesia tracica; cu atît mai mult cu cît un zeu al mitologiei autohtone nu putea fi preluat de la slavi! Întîlnim deci și discursul amatoristic care, fără nici o bază filologica, amestecă forme grecești, latinești, românești, din diferite epoci: „O altă ipoteză este că numele de «Dragobete» ar proveni din cuvintele dacice «trago» - tap
Dragobete bis by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13091_a_14416]
-
sinonimul poeziei, singura motivație spre a exorciza semnele finitudinii. Catrenele Venerei Antonescu sunt impecabile descântece ale unui suflet vulnerat, viaticum de refugiu dintr-o lume alienantă spre care toate punțile au fost aruncate în aer, într-un limb astral de mitologie a genitorilor: „Fugi amărnicie mai peste coclauri!/ Cândva, dezinvolt, culegeam doar lauri/ Ochii alor mei, cu sclipiri rebele,/ grele de-nțelesuri, mă privesc din stele”. Incertitudinea și destrămarea la scară universală, în formularea Venerei Antonescu, fac casă bună cu emoția
Viaticum by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/13108_a_14433]
-
care își dispută aceeași funcție: occidentalul Valentin și autohtonul Dragobete (“Dragobete: iubiți-vă românește!”, VIP 8, 2003, 16-17). Pentru unii, punerea în circulație a acestui nume propriu constituie de la sine un argument suficient de convingător al existenței unui personaj de mitologie populară românească. Cu multă imaginație și aplomb, Dragobete e prezentat ca un „zeu tânăr al Panteonului autohton cu dată fixă de celebrare în același sat, dar variabilă de la zonă la zonă (...), patron al dragostei și bunei dispoziții pe plaiurile românești
Dragobete by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13113_a_14438]
-
e prezentat ca un „zeu tânăr al Panteonului autohton cu dată fixă de celebrare în același sat, dar variabilă de la zonă la zonă (...), patron al dragostei și bunei dispoziții pe plaiurile românești”; D. este identificat cu Cupidon, zeul dragostei în mitologia romană, și cu Eros, zeul iubirii în mitologia greacă” (Ion Ghinoiu, Obiceiuri populare de peste an - Dicționar, EFCR, 1997; s.n.). Comicul involuntar al acestei descrieri sporește prin fixarea doctă, aparent foarte riguroasă, a familiei mitologice a personajului: numitul Dragobete ar fi
Dragobete by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13113_a_14438]
-
autohton cu dată fixă de celebrare în același sat, dar variabilă de la zonă la zonă (...), patron al dragostei și bunei dispoziții pe plaiurile românești”; D. este identificat cu Cupidon, zeul dragostei în mitologia romană, și cu Eros, zeul iubirii în mitologia greacă” (Ion Ghinoiu, Obiceiuri populare de peste an - Dicționar, EFCR, 1997; s.n.). Comicul involuntar al acestei descrieri sporește prin fixarea doctă, aparent foarte riguroasă, a familiei mitologice a personajului: numitul Dragobete ar fi „fiu al Babei Dochia și cumnat cu eroul
Dragobete by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13113_a_14438]
-
Dochia și cumnat cu eroul vegetațional Lăzărică” (id.ib., s.n.). Punînd pe al doilea plan denumirea sărbătorii (Dragobete este și „sărbătoare dedicată zeului dragostei cu același nume”, id. ib., s.n.), dicționarul citat prezintă ipoteze neverificabile ca și când ar fi adevăruri absolute. În Mitologia română (din 1985) a lui Romulus Vulcănescu, voința de a constitui un „panteon autohton” exista deja, dar discursul rămînea mai ponderat: Dragobete, „făptură mitică”, fiind în primul rînd „tînăr, voinic, frumos și bun”. Mai puțin entuziasm mitologic găsim în cercetările
Dragobete by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13113_a_14438]
-
consacrată cărților (literare și nu doar). Nici una nu ne este cunoscută: Gh. Glodeanu, Poetica misterului în opera lui Mateiu I. Caragiale, Ed. Dacia, Cluj; Ion M. Mihai, Scriitori din Maramureș, analize și interpretări, Ed. Limes, Cluj; Daniela Sitar-Tăut, Don Juan. Mitologia unui personaj, Ed. Universității de Nord, Baia Mare; Gherasim Domide, Convorbiri cu actorul Ion Săsăran, Ed. Proemn; Marian Ilea, Medio Monte, Ed. Dacia; Adrian Oțoiu, Ochiul bifurcat, limba sașie, poetică și teorie literară (n-am descifrat editura); Victor Tecar, Visul ca
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13127_a_14452]
-
alt articol) și a unor inscripții, nu ne-au parvenit date concrete. După ce Bogdan Petriceicu Hașdeu a dovedit existența unui substrat dacic al limbii române, s-a încercat discreditarea sa morală și științifică. Chiar de către latiniștii români. Pentru ca lucrarea sa „Mitologia dacilor", să dispară. Nici siturile nu au fost cruțate. Munții Orăștie au fost sistematic prădați și jefuiți de tezaurele lor istorice, mărturii ale unei civilizații și culturi geto-dacice de neprețuit. Începutul l-au făcut romanii. „În Evul Mediu, Regii Ungariei
NE ESTE FURATĂ ISTORIA de TEODOR FILIP în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349652_a_350981]
-
alt articol) și a unor inscripții, nu ne-au parvenit date concrete. După ce Bogdan Petriceicu Hașdeu a dovedit existența unui substrat dacic al limbii române, s-a încercat discreditarea sa morală și științifică. Chiar de către latiniștii români. Pentru ca lucrarea sa „Mitologia dacilor", să dispară.Nici siturile nu au fost cruțate. Munții Orăștie au fost sistematic prădați și jefuiți de tezaurele lor istorice, mărturii ale unei civilizații și culturi geto-dacice de neprețuit. Începutul l-au făcut romanii. „În Evul Mediu, Regii Ungariei
NE ESTE FURATĂ ISTORIA de TEODOR FILIP în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349652_a_350981]
-
sunt decât o lacrimă de-a lui Eminescu.” Conceptul lui de poeticitate are ca model etalonul romantic eminescian, la care a adăugat un filon autohton specific, străbătut de simboluri și motive, miteme tipic vierene, relevante arhetipuri ale ființei naționale și mitologiei cotidianului. Imaginarul său poetic, axat pe câteva teme esențiale ( Mama, Maternitatea, Femeia - proiectate în planul cosmic, sacru - Copilăria, Eminescu, Hristos , Patria, Limba Română, Moartea) și simboluri matriceale (casa, stramosii, plaiul, izvorul, glia, graiul, dorul, iubita, taina, misterul cosmic), biblice (Atotziditorul
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
Paphos urma să mai poposim într-unul din locurile cele mai vizitate din Cipru, loc în care, cu precădere îndrăgostiții nu contenesc a ajunge: Petra tou Romiou sau locul unde se spune că s-a născut din spuma mării, potriviit mitologiei grece, zeița dragostei, Afrodita. Există două variante în privința nașterii Afroditei: prima, aceea că ar fi fiica lui Zeus și a Dionei, a doua - că s-ar fi născut din spuma mării. Se spune că Ciprul a fost „locul de joacă
CIPRU (3) – SCURTE EVADĂRI, DESCOPERIRI MĂREŢE! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349730_a_351059]