6,081 matches
-
publice. Din această perspectivă, pe lângă competențele căpătate prin descentralizare în privința amenajării spațiale, primarii se angajează într-un activism urban devenit un mijloc de influențare a dezvoltării economice a orașului lor. Față de caracterul neadaptat al instrumentelor tradiționale de urbanism în raport cu noile mize ale dezvoltării urbane, primarii integrează și adesea dizolvă planificarea în "proiecte strategice". Firește, experții în urbanism au suspectat descentralizarea că nu ar fi decât o formă deghizată de renunțare la ambiția de a planifica pe termen lung dezvoltarea urbană. Pierre
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
diferiților actori ai amenajării urbane. Pentru Ministerul Echipamentului: "Planificarea strategică testează posibilii (voințe, alegeri de dezvoltare), dă corp unui demers, materializează o adeziune, afișează o ambiție rezonabilă, profesional fondată, constituie o referință pentru ajustări, decizii cotidiene publice și private"343. Miza este aceea de a construi un proiect consensual, susceptibil de a liniști investitorii în privința perenității alegerilor lor. Această căutare a coerenței inspiră legea "Solidaritate și reînnoire urbană" din 12 decembrie 2000. Niciodată un guvern, ulterior Legii de orientare din 1967
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
constituie un remediu la "urbanismul liberal caracterizat, în anii 1980, de reînnoirea cultului pentru obiectul izolat, pentru capodoperă, ca și prin invazia pavilioanelor sau a cutiilor de chibrituri din zonele industriale"345. Pentru MELT și Secretariatul de Stat pentru Locuințe, miza legii SRU era de a decongestiona Codul de Urbanism și de a-l pune în acord cu legile descentralizării. Noile unelte ale planificării încadrează acum "proiectul urban". Schemele coerenței teritoriale (SCOT) înlocuiesc vechile "scheme directoare". Documente strategice de bază pentru
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
prioritățile în materie de habitat"380. În această calitate, aleșii consideră habitatul și componența colectivității care îl populează unul din factorii cei mai sensibili la capitolul "atractivitate". În consecință, se consideră îndreptățiți să urmărească evoluția sociodemografică a localității lor. Or, miza nu mai este de a pune la dispoziția întreprinderilor de tip Ford mână de lucru ieftină. Convertirea persoanelor defavorizate în salariați docili, prin intermediul integrării în marile ansambluri HLM, nu mai reprezintă un atu pentru oraș. Întreprinderea postindustrială nu mai are
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
portofoliilor lor de activitate le face să neglijeze segmentele mai puțin rentabile ale pieței colectivităților locale, precum habitatul social, pentru a se dedica operațiilor complexe de prestigiu, mai rentabile, agravând astfel diviziunea locală a spațiilor. Raportat la problema dezvoltării democrației, "miza pentru puterile publice locale nu mai este aceea de a "stăpâni" ansamblul inițiativelor private privind orașul (cum a fost cazul anumitor documente de urbanism), ci de a interveni mai selectiv și de a provoca pe cât posibil proceduri de negociere"459
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de decidenți transparenței depline a negocierilor constitutive ale acțiunilor publice. Dacă cea dintâi face să nu știm în numele cui și de ce se iau anumite decizii, cea de-a doua poate să paralizeze proceduralizarea, fiecare compromis fiind asimilat cu o trădare. Miza este mai degrabă aceea de a regăsi între acești doi poli virtuțile reprezentării politice care face posibilă recunoașterea restricțiilor și a priorităților reciproce. Din această perspectivă, problema pusă de parteneriatul public-privat nu mai este aceea ca o între-prindere să obțină
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
interesului pentru participarea democratică. De la instalarea diverselor comisii și proceduri oficiale de consultare 478 până la înființarea consiliilor de cartier, devenite obligatorii pentru orașele de peste 80 000 de locuitori prin legea din 27 februarie 2002 cu privire la democrația de proximitate, recunoașterea acestei mize civice s-a tradus printr-o înflorire a organismelor de participare democratică presupuse că ar face ca acțiunea publică locală să câștige în eficacitate și legitimitate. Asistăm, totuși, la o veritabilă democratizare a modului de conducere a orașelor? Observațiile privind
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
este decepționantă. Cetățenii nu sunt mobilizați așa cum ar cere-o credibilizarea acestor dispozitive. În afară de profesioniști, reuniunile nu sunt frecventate decât de câțiva locuitori. E vorba cel mai adesea de obișnuiții ale căror interese, uneori chiar obsesii, nu apar ca având mize importante pentru cartier. Distanța între ceea ce se spune aici și ceea ce interesează majoritatea locuitorilor face ca aceste reuniuni să fie locul în care se exprimă mai curând revendicări personale, decât unul de formare a unei cereri colective. Sandrine Rui a
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
lipsei de considerație pentru populație. Și într-un caz, și în celălalt, este estompată promisiunea de a îndemna cetățenii să se pronunțe în deplină cunoștință de cauză. În sfârșit, diferiții protagoniști își reproșează reciproc faptul că nu sunt la înălțimea mizelor abordate. Foarte frecvent, aleșii se plâng de vederile înguste ale locuitorilor, de incapacitatea "celor de la margine" de a întrevedea interesul general, atunci când îi costă vreun avantaj personal. În ceea ce-i privește, locuitorii sunt întotdeauna gata să bănuiască aleșii și tehnicienii
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
în materie de transport, implantare de echipamente și infrastructură, de suportare în comun a cheltuielilor mari. În concluzie, e vorba de favorizarea acestei produceri de "externalități localizate", care joacă un rol crescând în obținerea performanței economice 493. Pe plan social, miza este aceea de a recrea solidarități de proximitate, în condițiile în care solidaritatea națională dă semne de oboseală 494. Punerea în comun a taxelor profesionale trebuie, de asemenea, să reducă inegalitățile dintre comunele aceluiași bazin de ocupare. Este vorba de
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a acțiunii îndreptate spre cartierele defavorizate, ceea ce le stigmatizează, pentru a înscrie "politica orașului" într-un proiect urban 495. Pe plan politic, obiectivul este de a crea veritabile guvernări ale aglomerațiilor care să cumuleze capacitățile politice și tehnice ale comunelor; miza este aceea de a simplifica un sistem politico-administrativ considerat de cele mai multe ori fărâmițat în mod inutil, și de aceea complicat, pentru a reduce distanța dintre "teritoriul funcțional" și "teritoriul democratic real". Pe scurt, împiedicarea aleșilor desemnați de către consiliul municipal într-
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
celui economic, care este atrasă de ambianța și estetica locurilor, această mișcare de gentrificare este astăzi explicit favorizată de politicile urbane 519 ale municipalității, grijulii, în cadrul proiectului ei urban, să facă să revină în centrul orașului clasele mijlocii și superioare. Miza este aceea de a pune în valoare patrimoniul urban, care constituie un ingredient esențial al imaginii de marcă a unui oraș. Metropola difuzează o imagine a urbanității ("aerul orașului te face liber") care poate trece imediat drept miraj în ochii
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
convinși de faptul că ei contribuie cu cea mai mare parte din impozitele pe care puterile publice le distribuie cu larghețe tineretului turbulent, clasele mijlocii periurbane manifestă prin votul extremist "un refuz global și multiform al scenei politice și al mizelor pe care aceasta le propune cetățenilor"521, și în general neliniștile privind locul ei în societate. Metropolizarea orașelor incită și mai mult mișcarea de democratizare a moravurilor și aspirația către moduri de viață ce traduc sporirea libertății individuale, care depășesc
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
și întreținea în rândul întregii populații ideea unei comunități de destin. În fața acestei tendințe, crearea condițiilor unei mobilități sociale și rezidențiale, singura bază credibilă a unei colaborări între indivizii a căror interdependență nu mai este asigurată de ordinea producției, devine miza majoră a construirii puterii aglomerației urbane. La această scară, plecând de la diagnosticul exact al diferitelor obstacole întâlnite în căutarea unui loc de muncă sau a formării profesionale de către indivizii aparținând unui teritoriu stigmatizant 534, pot fi gândite politici sociale mai
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
profesiile intermediare, indispensabile vieții aglomerației (din acest motiv, a trebuit să se facă apel anul acesta la infirmiere spaniole pentru spitalele pariziene!)"536. "Uitate" de mondializare, clasele mijlocii dispun totuși, pentru a se face auzite, de un context în care miza nevralgică este guvernarea orașelor. Dacă locuitorii periferiilor sensibile au putut fi desemnați ca "non-forțe sociale"537, clasele mijlocii par a constitui "o forță politică non-socială", desolidarizată de destinul cetății. Urmele republicane, ochelarii de cal ai democrației Ar trebui să ne
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
noastre republicane nu ne scutește să dăm dovadă de vigilență în fața riscurilor pe care cecitatea democratică le creează de asemenea pentru coeziunea socială a metropolelor noastre. Dacă, istoric vorbind, "inventarea socialului"551 a făcut credibilă democrația dotând-o cu o miză concretă, nimic nu garantează astăzi că dezvoltarea sa consolidează solidaritatea, mai ales când dezbaterea democratică include din ce în ce mai mult și fără îngrădire exprimarea intereselor particulare, și nu reflecția asupra binelui comun. Dezamăgirea pe care o provoacă astăzi democrația ține de involuția
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
prin care statul să nu se mai ia drept societate, dar fără să renunțe la responsabilitatea sa politică de a face să trăiască "o democrație multiculturală care evită conflictele dintre comunități, ca și replierea lor"5. Aceasta ar putea fi miza punerii în act a consiliilor locale, a autoorganizării locuitorilor care ar autoriza conceperea politicilor sociale altfel decât în singurul registru de ajutor acordat persoanei. Politicile sociale ar putea astfel să susțină proiecte colective în loc să distribuie ajutoare individuale care întrețin în
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
face totul. Participarea urbană încarnează în anii 1960 această căutare a unei mai mari eficiențe a acțiunii publice. Ea părea susceptibilă să combine armonios ameliorarea guvernării orașului cu evoluția moravurilor. Jacques Gottman, eminent sociolog al identificării problemelor urbane, evidenția aceste mize într-o vibrantă pledoarie: "Într-o societate de consum cum este aceasta a noastră, oamenii încep să se plictisească. Ei ar vrea mai multă aventură în viața lor cotidiană. Oferindu-le sarcina comună, extraordinară, pasionantă de a construi o nouă
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
reprezentanții tradiționali ai suveranității populare, mai ales primarii. În principiu, administrarea consultativă ducea la o negare a politicii, procedând ca și cum știința experților putea face abstracție de interesele particulare în căutarea interesului general. Această ocultare a conflictelor de interese și a mizelor puterii care le însoțeau făcea proiectul de modernizare cu atât mai ambiguu, cu cât politicile urbane ale statului se împletiseră mai bine cu preocupările burgheziei arhaice și autoritare de a-și păstra rentele decât cu cele ale noilor clase conducătoare
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
conducerea orașului. Trebuie stopate competițiile sterile între municipalități, este necesară garantarea unei mai mari coerențe a proiectelor intercomunale de dezvoltare, se cer create noi dispozitive de solidaritate cu scopul de a pune capăt problemelor apărute prin concentrarea populațiilor vulnerabile, defavorizate. Miza este aceea de a asigura coabitarea între indivizii care nu mai sunt în interdependență economică și cărora recunoașterea unei demnități egale obligă! nu li se mai poate pretinde să-și refuleze particularismele culturale în sfera privată. Cum poate fi condus
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
publice și practicile guvernării. Ea nu se limitează la lămurirea operatorilor acțiunilor studiate. Ea vizează să aducă la cunoștință cetățenilor noile clivaje, care pot să ocazioneze politici din ce în ce mai complexe și nesigure în privința efectelor, deci să facă subiectul unor aprecieri contradictorii. Miza sa este aceea de a scoate dezbaterea publică din apatia consensuală asupra marilor valori democratice, protejând-o totuși de tentația întoarcerii la diviziuni ideologice învechite. În momentul în care modelul pieței se extinde nu numai la reglarea ansamblului activităților economice
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
siguri aliați ai transformării și redresării statului social. Temei orașului contra statului ar trebui să-i opunem imperativul stabilirii de relații politice între oraș și stat. Aceasta nu înseamnă că dispariția înfruntărilor dintre aceste două instanțe ar fi de dorit. Miza este mai curând aceea de a ajunge la o reglare a diferendelor prin negociere și deliberare, care să se substituie tacticilor birocratice obișnuite de obstrucționare și împotmolire reciprocă. Relațiile cu caracter mai pregnant politic dintre oraș și stat ar putea
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de stat, cum era cazul până nu de mult, CEC sau BCR, este centrată pe profitabilitate cvasiimediată, rolul de utilitate publică fiind minimal asumat. Poate tocmai de aceea serviciile bancare la țară nu sunt considerate „rentabile”, pentru că nu își asumă mize semnificative în lumea rurală și în special riscul de a duce mai departe frontiera economică a României în propriul său hinterland. Or, asumarea riscului este o componentă majoră a conduitei generatoare de profit. Stagnarea la un nivel rudimentar de dezvoltare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
a dovedi că jargonul său ar fi avut căutare oriunde, și că elocvența lui câștiga sută la sută când era îndreptată împotriva conștiinței sale. Națiunea i-a lăsat deci plăcerea să combată din când în când împotriva ei, iar starea mize rabilă a regelui a liniștit-o întotdeauna; contele de Mirabeau, în ciuda acestor derogări, trece drept unul dintre cei mai mari făuritori ai Revoluției, și nu s-a comis nici o mare crimă al cărei sfetnic să nu fi fost el cel
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
roman. Nu-mi construiesc personajele pe ființe pe care le cunosc, ori pe mine însumi. S-au scris multe lucruri bune în felul acesta, dar mie mi se pare un fel de antiroman, fiindcă e de fapt o realitate deghizată. Miza și satisfacția cea mai mare în proză menirea adevărată a prozei este să pătrunzi într-o altă experiență, să te identifici cu ea să încerci să afli cum e în pielea altcuiva. Romanul trebuie să creeze și să descopere. Aceasta
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]