5,267 matches
-
-te soare, vino lună, / Sânzâienele îmbună, / Să le crească floarea floare, / galbenă mirositoare, / fetele să o adune, / să le prindă în cunune, / să le pună la pălărie, / struțuri pentru cununie, / Boabele să le răstească, / până-n toamnă să nuntească."194 Divinități nocturne, lunare, Sânzâienele umblă pe pământ sau plutesc în aer, în noaptea de 23 spre 24 iunie, cântă și dansează, aduc rod holdelor și femeilor căsătorite, înmulțesc păsările și animalele, înmiresmează florile, tămăduiesc bolile și suferințele oamenilor, apără holdele de grindină
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
concepția arhaică, datorită darului său de a cânta în momente de cumpănă ( de exemplu, la cumpăna nopții), cocoșul este pus paznic la hotarul dintre bine și rău, după cântecul lui spiritele necurate își pierdeau puterea. Cântecul cocoșului simbolizează primenirea spațiului nocturn de forțele malefice, anunțând biruința soarelui și a luminii asupra nopții și întunericului.236 b. Imaginea spațiu-timp Legătura permanentă dintre lumea de aici și lumea de dincolo este ilustrată, în credința populară, și de implantarea ritualică a șase însemne funerare
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
n-ai de ce să te temi, căci e curat peste tot pământul. Dar până la cântatul cucoșilor e mare groază; atunci necurățeniile umblă, sunt ceasurile lor..."262 Fie că este așezat la temeliile caselor, pentru statornicie, sau vestește timpul diurn sau nocturn, cocoșul este o pasăre binecuvântată, sfințind așezările omenești: Cucoșul este blagoslovit de Domnul Christos. De nu era cucoșul, nici Domnul Christos n-ar fi înviat. Cucoșul e la casă ca un ceasornic; așa are talent de la Dumnezeu, că știe când
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
umblă cârd după om. (...) Țarca de se pune pe gard la o casă, e semn că vor veni oaspeți."273 O altă pasăre prevestitoare este bufnița (cucuveaua) care anunță nenorocirea sau moartea, dar și vremea ploioasă sau vremea roditoare. Pasăre nocturnă, bufnița simbolizează înțelepciunea, reflecția, știința, misterul, moartea 274: "Cucoveaua e din vadană. Traia cu un om și el o bătea, că tot în urma lui îmbla și-l temea. Bătând-o el așa, ea striga "vau! vau!" Și Dumnezeu a prefăcut
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
hi! (râde)" are să se nască un copil, iar de este fată în casă, are să-i vie ursitorul. Numai cât buha vine la fereastră și strigă: "Pu hu! Pu Hu!", are să moară cineva: Buha e pasărea morții."275 O altă zburătoare nocturnă, asociată morții, dar și fecundității, liliacul este o încarnare a sufletelor morților, dar are și rol apotropaic, aducând noroc, fiind răstignit pe porțile caselor sau îngropat sub pragurile caselor 276: "Liliacul e făcut din șoarece. Șoarecele ce stă în biserică
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
săturat, / cel ce-a băut vinul s-a îmbătat, / iar cel cu veninul a crăpat; / așa să chiară pociturile din post, / pân-ntr-o clipă să fie lecuit / și să rămâie ca pomul înflorit."316 Metamorfoză a timpului diurn sau nocturn, pasărea prevestește începutul și sfârșitul ritualurilor de trecere care consfințesc hotarele dintre anotimpuri. Astfel, cucul, care prevestește primăvara, la Blagoviștenie, imediat după echinocțiul de primăvară, se transformă în uliu, de Sânziene, la solstițiul de vară: "Cucule cu gura sfântă, / Mergi
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pestriță, / Nu umfla, / Nu bursuca! / Atunci umflă, / Atunci bursucă / Când a face / Laur-balaur / Cuib în crucea bradului / Și în vârfu molidului. / Atunci și nici atunci. Pfui, pfui, pfui. Descântecu-i al meu, / Leacu-i de la Dumnezeu."376 Desăvârșirea gnoseologică,prin intermediul unor rituri nocturne, oficiate de Anul Nou sau de Bobotează, este posibilă prin prezența șarpelui ca metaforă a existențialului: "Brâu, brâușorul meu, / Fă-te un șearpe, un balaur, / Cu solzii de aur / Și te du la ursitorul meu, / care de Dumnezeu e lăsat
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de nuc, o linguriță la o cană. Se beau 2 căni pe zi. Ceai de salvie, 2 lingurițe de flori și frunze la o cană, care se bea treptat, În cursul unei zile. Este indicat În special pentru eliminarea transpirației nocturne, În tuberculoză pulmonară. Ceai de frunze de nuc, de salvie și coada calului, o lingură de amestec la o cană. Se beau 1 3 căni pe zi. Băi cu frunze de nuc, la picioare, seara, Înainte de culcare. Băi din coajă
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
l-am descoperit și pe Florian Becescu, scriitorul, jurnalistul, studentul boem, care frecvență mai puțin amfiteatrele și bibliotecile, preferând să-și petreacă serile în fumul birturilor ori în brațele "curtezanelor"; iar banii, ce-i mai rămâneau în urmă deselor escapade nocturne, se duceau pe o altă patimă a sa, pariurile la cursele de cai. Alături de aceștia, s-a găsit la un moment dat și fostul ofițer Vasile Butză, student politehnist, într-o primă fază la Liège, iar apoi, după 1900, la
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
de nehotărâre, de nesiguranță. Evenimente: Acest tranzit se traduce În general prin faze depresive a căror gravitate se determină cu ajutorul temei natale. Există o pierdere temporară a echilibrului, o lipsă a reperelor, care aduce uneori ezitări, erori, temeri nejustificate, coșmaruri nocturne. Cea mai mică schimbare În obiceiuri este resimțită Într-o manieră dureroasă sau perturbatoare. Mai ales În cazul adolescenților acest tranzit poate facilita Înfrângerea temerilor. Relația cu mama, cu familia, cu femeile În general, dar și cu publicul este marcată
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
exterioare. c) Tulburări de somn cu un caracter polimorf: dificultatea de a adormi, pierderea senzației de a fi dormit, somn superficial și neliniștit, trezire matinală cu impresia de a nu se fi odihnit, stare de somnolență diurnă asociată cu agripnie nocturnă. d) Tulburările neurovegetative sunt frecvente și se manifestă sub forma unei cefalee „în cască” asociata cu senzația de „tensiune interioară” a capului. Se mai notează variații ale valorilor tensiunii arteriale, labilitatea pulsului, palpitații, dispnee. B.S. Bamdas, distinge în cadrul stărilor astenice
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
normal. Manifestă tendință la clastromanie, rup și distrug obiecte, cruzime față de animale i) Instabilii simptomatici. La acești indivizi tulburările apar ca o consecință a unor afecțiuni diferite, de regulă post-infecțioase sau post-traumatice. Ca manifestări clinice se notează următoarele: onicofagia, coșmaruri nocturne, tulburări de somn, tulburări afective asociate cu tulburări de caracter (neascultare, obrăznicie, încăpățânare, iritabilitate, gelozie, violență, emotivitate, sugestibilitate, capricii etc.). 4) Sindromul anxios Anxietatea este o stare de neliniște psihopatologică care se poate defini în trei moduri: a) Ca sentiment
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
insuficiență hepatică ușoară” și o „insuficiență hepatică gravă”. Le vom prezenta în continuare. În cazul insuficienței hepatice ușoare bolnavii prezintă o stare de astenie moderată, tulburări de dispoziție afectivă, uneori de alură melancoliformă (neurastenia biliară), pusee de obtuzie mintală, coșmaruri nocturne, onirism halucinator pe fond de somnolență și accidente delirante episodice. În cazul insuficienței hepatice grave, manifestările psihopatologice sunt mult mai severe, iar prognosticul este foarte rezervat (ciroza hepatică progresivă). Tulburările psihice în aceste cazuri se caracterizează printr-o stare confuzională
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
comă ireversibilă. Insuficiența renală cu tulburări psihice apare în cazurile de nefrită cronică uremică. Din punct de vedere psihopatologic, aceasta se caracterizează prin următoarele tipuri de tulburări: astenie, bradipsihie, lentoare intelectuală, o stare de obtuzie mintală, cefalee, insomnii sau coșmaruri nocturne. În alte situații putem întâlni episoade confuzionale acute cu agitație, fugă, anxietate extremă, terifiantă. În cazuri de azotermie severă apar somnolență, astenie generală, comă. Diabetul este o afecțiune care se însoțește constant de tulburări psihice. Cel mai adesea se notează
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în cursul evoluției clinice a melancoliilor, ritmul somn-veghe este specific dereglat, ciclul menstrual sistat, precum și înlocuirea aportului ritmic de hrană și lichide cu anorexia. Ritmurile patologice se pot manifesta fie prin oscilări zilnice (circadiene) - de pante abisale dimineața și paroxisme nocturne - fie prin oscilați sezoniere, primăvara și toamna. Toate acestea pledează în favoarea unei interrelații strânse dintre endogen și cosmic, ca proces dinamic. Istoricul concepției despre endogenitate Evoluția istorică a concepțiilor despre endogen și fixarea cadrului psihopatologic al psihozelor endogene este deosebit de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Wittmaack-Ekbon constă într-o senzație penibilă de disestezie a gambelor care apare la începutul somnului și din acest motiv determină bolnavul de a-și mișca permanent picioarele pentru a calma această senzație. O formă clinică similară o reprezintă brahialgia parestezică nocturnă localizată la brațe și care poare fi, la fel, la începutul somnului. Ambele tipuri de tulburări sunt echivalențe depresive care apar la începutul somnului de noapte și dispar dimineața la trezirea din somn. c) Brahialgii și meralgii. R. Wartenberg a
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
următoarele: instalarea unui deficit progresiv de tulburări de memorie și caracter, uitări, neglijențe, indiferentism față de ocupațiile obișnuite, meschinării, egoism, neîncredere etc.; debut sub formă de episoade acute caracterizate prin următoarele tulburări: agitație psihomotorie, fugi, conduite delictuale, somnolență diurnă cu insomnii nocturne, vagabondaj, episoade confuzionale cu dezorientare temporo-spațială, idei delirante de prejudiciu, stări depresive și ipohondriace, melancolie anxioasă, delir de autoacuzare și persecuție. Tabloul clinic al demenței senile se caracterizează prin următoarele aspecte psihopatologice: ținuta neîngrijită a bolnavului și o stare de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
e în postura de matroană. Romantismul la care aspiră și care îi este îngăduit se reduce la adulterul cu omul de încredere al soțului. Deși divorțată, Zița își poate poetiza iubirile cu schimburi prelungite de priviri, bilețele, versuri și urmăriri nocturne. Deosebirile de vârstă și de situație sunt însoțite de altele care angajează întreaga lor atitudine. Veta a rămas la stadiul negustoriei patriarhale. De altfel, Veta nu e tratată caricatural. Nu cunoaște limbajul neologistic și nu are veleități mondene. Comediile de la
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
mi potrivesc pe-ndelete/ cravata...” Chiar și celebrarea erosului (ca în volumul Mereu iubirea, 1988) stă sub premoniția „marii treceri”, a „nopții” care va veni. Solitudinea, angoasa, criza de timp sunt convertite fie în interogații austere, formulate în stil folcloric (Dialog nocturn), fie în melosuri elegiace (Mult prea devreme), iar drama omului e văzută, uneori, ca dramă a creației. Tonul, imagistica trimit deseori la Lucian Blaga (invocat explicit în Poetul) sau la Tudor Arghezi (îndeosebi în erotică), modelele tutelare ale vârstei mature
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285899_a_287228]
-
București, 1980; Oase de fluturi, București, 1982; Interiorul tăcerii, București, 1985; Poezii în șoaptă, București, 1985; Despărțirea de cuvinte, București, 1988; Ritual - Rite, ed. bilingvă, tr. Gina Argintescu-Amza, Constanța, 1995; LV (Cincizecișicinci), Buzău, 1995; Limpeziș (Locul Ființei), București, 1997; Distilerii nocturne (100 poezii), Timișoara, 2000; Fragmente despre infinit (101 intropoeme), postfață Ion Murgeanu, București, 2000. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, „Măștile somnului”, CNT, 1968, 14; Dumitru Micu, „Măștile somnului”, GL, 1968, 18; M.N. Rusu, „Măștile somnului”, LCF, 1968, 23; Gheorghe Grigurcu, „Măștile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287632_a_288961]
-
poate localiza la nivelul măduvei spinării cu afectarea predominanta a măduvei de culoare alba și producerea tabloului clinic cunoscut sub numele de mielopatie. Boala H.I.V. cronică. Deosebim în aceasta etapa de evolutie a bolii apariția unei stări de oboseală, transpirații nocturne similare tuberculozei pulmonare, stări subfebrile sau de febră, diaree, scăderea în greutate. Oboseala este un semn obișnuit la cei infectați cu H.I.V.. De obicei oboseala reapare cu intensitate sporită dependentă de momentele de scădere a tonusului psihic al pacientului. În
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
cu repetate come hipoglicemice, impunând reconsiderarea întregului program terapeutic. Fenomenul de „neconștientizare” a hipoglicemiilor pare a fi reversibil atunci când trecerea de la valori glicemice crescute către valori glicemice mai mici este realizată treptat. O problemă importantă este aceea a prevenirii hipoglicemiilor nocturne, care de multe ori survin către ora 3 noaptea. Detectarea lor trebuie făcută prin determinarea glicemiei la această oră și prin avertizarea familiei, care trebuie să sesizeze modificarea tipului de respirație, a tonusului bolnavului și mai ales a transpirațiilor abundente
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Rodica Perciun, Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92267_a_92762]
-
de insulină și aportul glucidic asigurat înainte de culcare și mai ales, spuneam, prin includerea determinărilor glicemice de ora 22 și 3, în profilele efectuate în mod regulat. O valoare glicemică <120-140 mg la ora 22 poate anticipa o reacție hipoglicemică nocturnă. O valoare glicemică <120 mg, preprandială, nu exclude o hipoglicemie nocturnă. Analogii de insulină cu acțiune „bazală” (Lantus, Detemir) prezintă ca un avantaj major evitarea hipoglicemiilor nocturne. Creșterea în greutate. După începerea insulinoterapiei, atât în T1DM cât și în T2DM
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Rodica Perciun, Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92267_a_92762]
-
spuneam, prin includerea determinărilor glicemice de ora 22 și 3, în profilele efectuate în mod regulat. O valoare glicemică <120-140 mg la ora 22 poate anticipa o reacție hipoglicemică nocturnă. O valoare glicemică <120 mg, preprandială, nu exclude o hipoglicemie nocturnă. Analogii de insulină cu acțiune „bazală” (Lantus, Detemir) prezintă ca un avantaj major evitarea hipoglicemiilor nocturne. Creșterea în greutate. După începerea insulinoterapiei, atât în T1DM cât și în T2DM, se pate observa o creștere în greutate, mai ales dacă anterior
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Rodica Perciun, Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92267_a_92762]
-
O valoare glicemică <120-140 mg la ora 22 poate anticipa o reacție hipoglicemică nocturnă. O valoare glicemică <120 mg, preprandială, nu exclude o hipoglicemie nocturnă. Analogii de insulină cu acțiune „bazală” (Lantus, Detemir) prezintă ca un avantaj major evitarea hipoglicemiilor nocturne. Creșterea în greutate. După începerea insulinoterapiei, atât în T1DM cât și în T2DM, se pate observa o creștere în greutate, mai ales dacă anterior începerii insulinoterapiei s-a înregistrat o scădere ponerală secundară dezechilibrului metabolic. Revenirea la greutatea anterioară debutului
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Rodica Perciun, Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92267_a_92762]