5,053 matches
-
Ch. André (2003, p. 83). Pe de altă parte, privită din celălalt unghi, relația invidios-invidiat conține și o altă semnificație, căci astăzi, a fi invidiat este o formă de prestigiu, de recunoaștere. Cine ne invidiază ne aduce, de fapt, un omagiu. Ne putem simți măguliți, întrucât ne vedem ridicați pe o poziție superioară celui ce ne invidiază. Altfel spus, nu numai că invidiem tot felul de lucruri, de succese, de realizări, de facilități, dar invidiem chiar "condiția celui invidiat" (Savater, 2008
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
politice ori de viață universitară din capitală Belgiei ce vedeau lumină tiparului în "Cronică" primei părți a anului 1904, precum "Floréal", "Prometeu", "Zenit", "Fortunie", tot Florian Becescu se ascundea 67. Din aceași perioadă datează și poeziile Pseudo-Civilizației, Vedenii, Povestea vremii. Omagiu marelui istoric A.D. Xenopol, Povestea sufletului meu, Ultimul cântec, O, ce păcat 68... Pe 19 februarie 1904, în ciclul corespondentelor din capitală Belgiei, pe care le susținea Florian Becescu, apărea în "Cronică" sub titlul Scrisóre din Bruxelles. Universitatea liberă, un
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
9 februarie 1904, p. 2. Becescu, Florian I., Scrisóre din Bruxelles. Universitatea liberă, în "Cronică", IV, 807, 19 februarie 1904, p. 2. Becescu, Florian I., Vedenii, în "Cronică", IV, 800, 10 februarie 1904, p. 2. Becescu, Florian I., Povestea vremii. Omagiu marelui istoric A.D. Xenopol, în "Cronică", IV, 811, 23 februarie 1904, pp. 2-3. Becescu, Florian I., Povestea sufletului meu, în "Cronică", IV, 821, 6 martie 1904, p. 2. Becescu, Florian I., Ultimul cântec, în "Cronică", IV, 895, 10 iunie 1904
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
IV, 780, 15 ianuarie 1904, p. 2) și Fortunie, Scrisoare din Bruxelles (IV, 936, 3 august 1904, p. 3). 68 Pseudo-Civilizației ("Cronică", IV, 799, 9 februarie 1904, p. 2), Vedenii ("Cronică", IV, 800, 10 februarie 1904, p. 2), Povestea vremii. Omagiu marelui istoric A.D. Xenopol ("Cronică", IV, 811, 23 februarie 1904, pp. 2-3), Povestea sufletului meu ("Cronică", IV, 821, 6 martie 1904, p. 2), Ultimul cântec ("Cronică", IV, 895, 10 iunie 1904, p. 2), O, ce păcat... ("Cronică", IV, 922, 26
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
de a doua pagină (atâtea are ziarul) semnează altă scrisoare, tot deschisă, către iubiții săteni, iar Ștefan Pascal își pune numele sub imperativ ul „La luptă!” La rubrica informații se precizează că „Organul partidului muncitorilor e intitulat Mărășeștii, ca un omagiu pentru eroii Mărășești ai țării”. Tipografia C.D. Lupașcu - Bârlad. * 105 Meseriașul Meseriașul, organ apărător al intereselor meseriașilor, sub direcțiunea unui comitet de redacție. Redacția și administrația la Tipografia „Comercială” Bârlad, Strada Principală nr. 58. Apare nr. 1 la 3 august
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
lungul șir al celor 47 ani ai vieței sale politice. Viața noastră politică a naționalilor liberali Bârlădeni, fiind contopită în viața politică a lui Ioan Popescu, socotim ca o sfântă datorie să aducem prin coloanele ziarului d-stră independent, acest slab omagiu de recunoștință fostului și ilustrului nostru concetățean, și al iubitului d-stră părinte. Faptele mari ale lui Ioan Popescu pentru noi, Bârlădenii, și țara întreagă, vor fi imagini întipărite în mintea noastră a tuturor și care nu se mai pot șterge
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
n‐ a făcut politică, în timp ce conuʹ Neculai, frate‐su, conform recomandării, a fost primar, prefect, deputat, senator și moșier. Dar tot aș a cum a spus frate‐ său a rămas. Niciodată nu a putut să stea în fața fratelui său Ghiță...” * Omagiu - tată și fiu 30 mai/21 iunie 1859, din ținuturile Tutova, Vaslui și Fălciu au făcut parte și Costache Epureanu, Grigore Cuza, George În casa lui Constantin Costache din Bârlad s-au întâlnit des, pe ascuns, fruntașii unioniști ai Moldovei
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
având colaborarea profesorilor Grigoe Negură, C. Slobozeanu și Se știe, din Comitetul Unirii pentru Moldova, înființat la Sion, Dumitru Cerchez, Dumitru Miculescu și alții. 241 subscripție pentru ridicarea la Bârlad a monumentului lui Manolache Costace Epureanu (1824 1880), eternizându-l. Omagiu a descendentei acestuia este și recentul volum “Principesa Elena Bibescu”, apărut la Editura “Vitruviu”, realizat de eruditul profesor universitar și membru al Academiei de Științe Medicale din România, valoros poet, eseist și traducător - C. D. Zeletin, pe o întindere de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de cultură și știință prof.univ. C.D. Zeletin, la aniversarea a 70 de ani de viață rodnică, “nașul” de botez al școlii lor. Urmează diferite materiale închinate astrului poeziei românești - Mihai Eminescu (Diana Manole, elevă în clasa a VIII-a B), Omagiu lui Jules Verne - 2005 (semnat Ritta Mintiade), alte lucrări de referință scrise mai ales de elevi. Numărul din iunie 2007 pune în pagini versuri din poemul lui Octavian Paler care credea că “Avem timp” de toate, dar s-a dovedit
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
meu Aurel Stanciu de la ziarul Steagul roșu din Bârlad și publicat și în paginile acestui periodic. Alături se află articolul „Paloda literară” - prima revistă literară bârlădeană (20 ianuarie - 20 decembrie 1904) de Ștefan Secară, poezii de Cezar Stegaru, Sandu Tacu )”Omagiu lui Bethoven”) aforisme de Constantin Clisu („O carte bună e ca o floare frumoasă, trebuie să o savurezi” dar de unde s-o cumperi că la Bârlad în 2007 librăriile au cam dispărut și au dat loc farmaciilor, băncilor și papetăriilor
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
doarme somnul de veci cel ce a fost frământat de „La Recherche de la l’absolu”, Honore de Balzac. Realizată la atelierele grafice N. Peiu Bârlad. Cu ocazia împlinirii vârstei de 70 de ani a poetului George Tutoveanu, în semn de omagiu, un grup de prieteni și scriitori i‐au dedicat bardului tutovean un număr festiv (9‐10 din octombrie - noiembrie ‐ decembrie 1942) al revistei „Păstorul Tutovei” din Bârlad, în alcătuirea căruia George Constandache a jucat cel mai important rol, muncind cu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
206 Veacul nostru ............................................... .....207 Vechea Tutovă ............................................... ....211 Vestea ............................................... ................213 Veteranul ............................................... ...........214 Viitorul ............................................... ...............215 Voința poporului...................................... ..........217 Vreme nouă ............................................... ........219 Vremea nouă ............................................... ......220 Vocea Tutovei ............................................... .....223 Vocea Tutovei ............................................... .....225 Vocea Tutovei ............................................... .....229 Vocea Bârladului ............................................... 231 Vocea Tg. - Ocnei.......................................... .....231 Zorile......................................... ........................238 Omagiu - tată și fiu ...........................................240 Reviste apărute la Bârlad...................................243 Academia Bârlădeană ........................................244 467 Academia Bârlădeană ........................................244 Actualitatea Bârlădeană..................................... 246 Albumul creștinului.................................... .......247 Analele Spitalului Beldiman și Elena Beldiman Bârlad (1892 1911).......................................... ..........247 Anuarul Școlii Normale primare din Bârlad - 1875 ............................................... ..................................248
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
regim totalitar. Ultima scriere publicată de P. înainte de plecarea din țară, Copiii Domnului, un microroman ori, mai degrabă, o nuvelă amplă, o poveste populată cu eroii unei „mitologii” monahale și haiducești autohtone, poartă subtitlul O legendă munteană și reprezintă un omagiu adus lui Gala Galaction. În fine, ce a publicat P. în limba engleză poate interesa cititorul român tocmai pentru că întregește portretul unui autor al cărui traseu românesc s-a întrerupt înainte de vreme. Before and After Edith (1978) e un roman
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
și logica. I. Structura gîndirii ca factor primar al structurii morfologice a limbii, în "Analele Universității din Timișoara", Seria științe filologice, I (1963), p. 255-267 Ivănescu, G., Istoria limbii române, Junimea, Iași, 1980 Ivănescu, G., Nume și verb, în volumul Omagiu lui Alexandru Rosetti, Editura Academiei, București, 1965, p. 71-73 Ivănescu, G., Problemele capitale ale vechii române literare, în "Buletinul Institutului de Filologie Română "Alexandru Philippide"", XI-XII (1944-1945) Ivănescu, G., Storia delle parlate popolari e storia delle lingue letterarie, în "Philologica
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Prelegeri și conferințe, p. 24. 367 G. Ivănescu, Gramatica și logica. I. Structura gîndirii ca factor primar al structurii morfologice a limbii, în "Analele Universității din Timișoara", Seria științe filologice, I (1963), p. 266; id., Nume și verb, în volumul Omagiu lui Alexandru Rosetti, Editura Academiei, București, 1965, p. 71-73. 368 Despre trăsăturile limbajului filozofic eminescian se dau informații ample în lucrările Terminologia filozofică românească modernă, Editura Științifică, București, 1996, p. 163-170 și Calcul sau creația prin cuvîntul vechi la Eminescu
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Titu Maiorescu, Critice, III, București, 1908, 9-10; Miklos Putnoky, Carmen Sylva. Élete és mu~vei [Carmen Sylva. Viața și opera], Lugoj, 1910; Const. T. Stoika, Un profil feminin. Carmen Sylva, Pitești, 1912; Majestății Sale Reginei Elisabeta la 70 de ani. Omagiu din partea „Convorbirilor literare”, București, 1913; Al. Tzigara-Samurcaș, Königin Elisabeth und die Kultur Rumäniens, București, 1916; Lovinescu, Critice, IV, 218-231, V, 111-117; I. E. Torouțiu, Carmen Sylva în literatura românească, Cernăuți, 1924; Leopold Stern, Carmen Sylva et Pierre Loti. Une amitié littéraire
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286113_a_287442]
-
Colaborează la „Revista literară”, „Peleșul”, „Curierul”, „Universul”, „Minerva literară ilustrată” și scoate revista „Viitorul țărei” (1902). Publică volumele Rime pierdute (1881), Poezii complecte (1883), De-ale inimei și Rouă și brumă (1900). Cunoscut ca poet galant, S. e autor de omagii lirice, madrigale, versuri de album, elegii erotice, romanțe. Patetismul forțat, sensibilitatea superficială, comună nu erau departe de gustul unui anumit public și, susținute de muzică, romanțele sale au avut succes. Dor de răzbunare, considerată „capodopera” genului, provoacă însă, prin gesticulație
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289583_a_290912]
-
lucru în Palermo și, în piața Pretoria, unde nici măcar nu ai nevoie de imaginație să reînvii trecutul pentru că pur și simplu el n-a plecat de acolo, mă apuc să pozez în alb și negru. Las culoarea deoparte, ca un omagiu pentru zilele apuse, rămase încă în neclintirea zidurilor și a după amiezii de vară. Au ieșit niște fotografii reușite, așa cred, iar ele mi-au prilejuit, mai apoi, întâlnirea cu Stefano. Pe internet, după ce m-am apucat să le postez
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
vasalității cu beneficiul adică unirea devotamentului personal cu drepturile funciare -, va forma fieful (cuvânt german care corespunde latinescului beneficium). Acestor două elemente li se va adăuga obligația de fidelitate 47. Vasalitatea înfățișează o descendență germanică, cel puțin în ceea ce însemna "omagiul". Omagiul se identifică cu angajamentul per manus în cadrul ceremonialului și este vechiul commendatio german, deci un act "barbar" și laic. Contractul de vasalitate este sinalagmatic, conține drepturi și obligații corelative. Când una din părți nu le îndeplinește, intervine sancțiunea. După
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
cu beneficiul adică unirea devotamentului personal cu drepturile funciare -, va forma fieful (cuvânt german care corespunde latinescului beneficium). Acestor două elemente li se va adăuga obligația de fidelitate 47. Vasalitatea înfățișează o descendență germanică, cel puțin în ceea ce însemna "omagiul". Omagiul se identifică cu angajamentul per manus în cadrul ceremonialului și este vechiul commendatio german, deci un act "barbar" și laic. Contractul de vasalitate este sinalagmatic, conține drepturi și obligații corelative. Când una din părți nu le îndeplinește, intervine sancțiunea. După M.
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
cursul acestui an o voi termina - din topor, după care urmează definitivarea formei de prezentare: stilul. La 1949, cînd se împlinesc o sută de ani de la nașterea poetului, voi fi bucuros să pot veni și eu, ca bucovinean, cu acest omagiu"". Exegeza eminesciană este pregătită și prin cele publicate în Pagini de istorie și critică literară, editată în 1936, la București. Volumul se deschide cu O profesiune de credință, cu comentarii pe marginea sărbătorii cărții, ca răspuns la o scrisoare a
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
întregime: tema scriiturii (tema matinalului) a devenit tema copleșitoare a scriptorului... Pe scurt, în loc să scriu un studiu de istorie literară, am scris un discurs îndrăgostit în stil barthian, utilizând elementele poetice din epoca 1800-1850". Volumul e, cred, cel mai frumos omagiu adus poeziei românești in statu nascendi, unul mustind de dragoste și încîntare pentru cuvînt, pentru efortul și reușitele întemeietorilor. Un omagiu demn de toată admirația. ["Convorbiri literare", mai 2013] Un occidental la gurile Dunării Svetlana Paleologu Matta, cunoscută mai ales
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
scris un discurs îndrăgostit în stil barthian, utilizând elementele poetice din epoca 1800-1850". Volumul e, cred, cel mai frumos omagiu adus poeziei românești in statu nascendi, unul mustind de dragoste și încîntare pentru cuvînt, pentru efortul și reușitele întemeietorilor. Un omagiu demn de toată admirația. ["Convorbiri literare", mai 2013] Un occidental la gurile Dunării Svetlana Paleologu Matta, cunoscută mai ales pentru studiul Eminescu și abisul ontologic (ediția a III-a, adăugită, Timișoara, 2007, Editura Augusta) este născută la București, pe 22
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
lapidară și expresivă piatră de mormânt ce i se putea pune (deasupra pământului reavăn de la Mănăstirea Nicula) cărturarului respectat, ierarhului iubit și temutului ostaș al lui Hristos care a fost Valeriu Anania. Nu cred că în corul de jale și omagii postume (pigmentate, ce-i drept, și de omenești răutăți ale detractorilor precum și de nepotrivite, acum, acuze și imputări) ar mai avea vreun rost încă o voce. Nu voi cădea în păcatului discursurilor encomiastice fade și ipocrite - cu atât mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
înțelesul uneia dintre disciplinele care mi se păreau la acea vreme ezoterice și frisonante istoriografia. Deși obținusem ulterior un prestigios premiu național la amintita Olimpiadă de istorie, nu l-am revăzut decât cinci ani mai târziu, pe stradă, după ce citisem omagiul publicat de revistele studențești Dialog și Opinia studențească cu ocazia jubileului său. Nu încape nicio îndoială că pasionantele discuții cu domnia sa din anii facultății, cărțile împrumutate, sugestiile de cercetare, angrenarea mea în proiectele sale internaționale au fost decisive pentru formarea
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]