8,628 matches
-
era că Mary chiar înțelegea. Unii oameni sunt devorați de nefericire. Tatăl lui Mary, de pildă, își detesta mâinile aspre la fel de mult pe cât le detesta și mama ei. Se chircea sub privirile panicate din ochii soției de fiecare dată când pășea către ea, deși habar n-avea cum de ajunsese în situația respectivă. Uneori, se gândea Mary, primești o viață nepotrivită și te trezești alături de niște străini. Mary considera că nici cea mai neînsemnată mostră de devotament nu trebuia luată ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
și-un avion. Și-a dat seama că atunci când avionul va trece pe deasupra ei, ea va trebui să fi ieșit din pădure. Așa că a grăbit pasul. La marginea pădurii, o morenă se prăvălea de pe munte. Imposibil de trecut. Jina a pășit cu grijă și-a simțit cum pietrele i se rostogolesc de sub picioare. Și-a pus o mână pe abdomen. Vezi vârful, a spus ea. Trebuie să ajungi pe vârf. Să vezi cerul. Jina cântărea mai puțin de patruzeci și cinci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
simțit cum pietrele i se rostogolesc de sub picioare. Și-a pus o mână pe abdomen. Vezi vârful, a spus ea. Trebuie să ajungi pe vârf. Să vezi cerul. Jina cântărea mai puțin de patruzeci și cinci de kilograme și-a pășit cât de ușor a putut. S-a descurcat bine. A izbutit să facă zece pași pe morena instabilă înainte ca solul sfârâmicios să se disloce sub ea. Dar a avut noroc; fiindcă n-a declanșat o avalanșă în toată regula
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
pus capul pe stânca ascuțită, elanul a mugit. Femeia a tresărit, iar durerea i-a explodat în lungul piciorului. Taci din gură, Presley, a spus ea. Când a ridicat ochii, elanul era tot acolo, legănându-și capul, neliniștit. Finalmente, a pășit pe morena instabilă. Un elan matur poate ușor să ajungă să cântărească patru sute cincizeci de kilograme. Jina a așteptat să-l vadă prăbușindu-se, pentru ca trupurile lor s-ajungă un morman de carne, hrană pentru vulturi. Dar pasul elanului era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
atât mai repede mergea Danny. Nici el nu-și dădea seama de unde-avea atâta energie, dar nici nu-i păsa. În sfârșit, era și el mai bun la ceva. Chiar dacă acel ceva era rătăcitul drumului. Danny a traversat un pârâu pășind pe-un buștean nesigur. Charlie s-a pus în genunchi și-a înghițit atâta apă că Danny abia a putut să se abțină să nu râdă la gândul paraziților care-i infestau acum sângele lui Charlie și la simptomele agonizante
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
o rănise pe ea. Dar, cel mai mult, își dorea ca, în clipa aia, să nu se mai gândească deloc la maică-sa. Drew nici nu s-a uitat la tatăl lui. Salut, Mary, a zis el. Mary chiar că pășise înapoi în timp; a simțit cum în gât i se oprește un țipăt adolescentin, o formă nerușinată de-a ignora logica și orice consecințe. Cineva ar fi trebuit s-o avertizeze că dragostea e mai ușor de pornit decât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
gestul necugetat al puștiului, absența lui Mike - în mod evident, o făceau să sufere mult mai tare. Jina privise în urmă, în timp ce speranțele și grijile ei merseseră înainte fără ea, descoperiseră viitorul și construiseră drumul pe care Jina avea să pășească numai dacă avea să se întoarcă spre ceea ce trebuia să vină. Jina s-a ridicat în picioare atât de brusc, încât până și statura ei mignionă a destabilizat barca. Femeia s-a uitat la Danny. Trebuie să știi pe unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
că nu vrei să auzi asta, i-a spus ea lui Drew. Dar, uneori, după ce-ai pierdut totul, izbutești să mergi înainte. Vrei să te faci țăndări și totuși n-o faci. Amândoi au auzit țipătul motorului. Jina a pășit în apă, până când undele i-au urcat în jurul gleznelor, ca să vadă mai bine în susul râului. Ea a fost prima care a văzut barca motorizată și pasagerul care stătea aplecat, în echilibru precar, la pupa. Ea a fost prima care a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
poartă și s-a lăsat pe vine ca să scape de amețeală. A îngenuncheat lângă un petic cu căpșune - fructe grase lăsate ca să le culeagă prietenii. Femeia i-a spus ceva băiatului, care s-a dus către capătul verandei. Pearl a pășit singură pe cărare. Era așa de vânjoasă, încât Jina ar fi fost în stare să jure că, sub mersul ei, pământul începuse să vibreze. Femeia era îmbrăcată cu o fustă înflorată și-o bluză imprimată cu albăstrele - haine frumoase, genul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
a speriat păsărelele. Zach s-a lăsat pe vine și-a pus mâna pe cel mai mare băț din preajmă. Ahmad stătea îngenuncheat lângă cabană. Ochii îi erau ridicați către cer, în ciuda cenușii care cădea peste el. Zâmbea. Zach a pășit fără zgomot, dar Jina a nimerit cu piciorul pe-un con de pin și l-a strivit. Murmurul a încetat; Ahmad s-a întors. Jina a văzut recipientele de lichid de aprindere care erau acum goale, apoi băltoacele de pe stiva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
creta a rămas o rochie de doliu. am coborât atunci în adâncul ființei mele unde mai pâlpâia flacăra speranței și a iubirii lumânarea drumului regăsit am aprins la troița inimii am zăbovit cu mir mi-am curățat: Sufletul spre templu pășesc intuitiv pe scara regăsirii cu speranță și dorință de iertare spre templul conturat în ființa mea mi-a vorbit un înger la două străzi de inima mea suav glas puternic și blând deschide calea aripile lui împart lumina ca o
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
retina poate se va găsi cineva puternic să ți-l spele cu o cisternă de apă un cer de lumină dacă dorești apoi poartă-ți-o singur la trecerea prăpastiei îți va fi punte de post calea crucii o descoperim pășind nu prin datarea cu carbon copilul nu citește instrucțiuni când învață să meargă îi întindem un deget și râde clipele fericite cu rădăcina în cruce se înmulțesc în ani lumină afânăm printre bulgări uscați sămânța nu prinde rădăcină e mult
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
Nu - mai - e - nici - nimic e Un - Fel - de - Soare unde din dragoste se moare. Trei povești de buzunar basmelor lui Vladimir Colin Motto: Coadă de mătură Piedicile-nlătură Du-mă Furtună Cu iuțeala vântului La capul pământului Vladimir Colin pășind cu mâinile să urci Muntele cel Prăpăstios unde Greul - Pământului stă răsturnat cu susul în jos pe creștet într-o liniște mare lumea ciudată a celor care în toate se află și-n care toate încap când grădina geme de
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
primăverii ascunse În conștiința muritorilor rutinați, Blazați și rătăciți în gări pustii, În trenuri fără destinație, În plicuri sigilate, netrimise. Noi, amintirile vrem glas și lumină Pentru a vesti nașterea Celei de-a șasea coloane. Doar un desen mai am Pășesc în cerc și lumea mi se pare goală De așteptări, dorințe, ambiții, năzuinți Am înghețat să tot aștept afară Iar tu, la cald, să-ngâni și-n șoaptă să mă minți. Și cercul se închide și strânge-n el tăcerea
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
șoaptă să mă minți. Și cercul se închide și strânge-n el tăcerea Blazări tot încolțesc pe un pământ secat În negură și ceață nici nu mai simt plăcerea De-a mă uni cu clipa, s-o mângâi, am uitat. Pășesc în cerc și pasul mi se pare mort Când vreau să mă avânt cu aripi de iluzii Am vise ce se nasc și se hrănesc în cort Și sentimente ce nu-și doresc infuzii. Doar un desen mai am din
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
cântece vechi se aud din urnele funerare ascunse în tumulul de la marginea sufletului bătrânul Orfeu împletește o coroană de lauri pentru prințesa care mângâie lyra aproape pictorul Delaunay decupează melancolia și o așează pe ultima sa pânză prieteni eu doar pășesc prin deșert spre Marea Oază pe care cei mai puțin înțelepți o numesc moarte vă zic mâine o să plouă peste uitări Fata Morgana soarele își răsfiră degetele peste deșertul roșu beduinii dansează pe câmpul semănat cu ariditate și tigve de
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
cum funcționează bucata asta de cer care plutește în tine enkidu pământul nu este rotund - este plat ca o foaie de hârtie oricât ai scrie nu poți ajunge la margine oricât ai trăi sunt prea puține litere pe care să pășești ba este rotund - o minge acoperită cu bucăți de oglindă din era disco în locul lor plăcuțe de lut viermuind de cuneiforme în uruk visele foșnesc cocoșii fac repetiții cu aproape trei mii de ani înainte ishtar mi-a umplut mesageria
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
bătăile inimii iar pulsul pulsul zvâcnește în tâmplă doar roua dimineții și lumina răsfirată a soarelui îți mai învăluie cu un surâs chipul atunci simți susurul izvorului din tine cum se revarsă în cuvinte pe poteca asta nouă pe care pășești un gând care purifică lutul din care ești plămădit în această ploaie a vieții care te răsfață cu un curcubeu adunat în priviri transparent de limpezi când ai puterea să te privești în ochi fără să ai vreo teamă de
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
noastre pe sub cer făr de păcat, cu ceru-apoi să facem cununia, când amintirea va rămâne-n urmă și când spre ”casă” am plecat. O clipă cât o viață Ai privit... ai privit soartă din infinitul tău, de dincolo de sori, ai pășit apoi peste al sufletului poartă și-ai adormit pe trup, visând să te trezești în zori. Ai scuturat suflare în florile de gheață, ai respirat cu trupul un minut, ai presărat apoi un strop de viață și ai rămas cu
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
peste zăpezi mugur de îngeri vii au aninat pe ramuri zâmbet de ghiocei pictat-au în amiezi cu flori de gheață pe la geamuri. În zborul lui pe aripi albe de zăpadă, sufletul s-a îmbrăcat cu anii dimineții și a pășit prin poarta lumii ca să vadă, o altă viață peste corola de cristal a vieții. Să iubim ! Să ne unim în frenezia dansului cu marea, când pe nisip se zbat sclipiri rupte din stele, să dezgolim din soare depărtarea și să
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
în moarte și-n iubire se pleacă în liniște în tăcere naște lumina n-am să mai strig în numele... n-am să mă bat cu pumnii în piept nu-mi voi sfâșia hainele de pe trupul drept de culoare am să pășesc în vârful picioarelor printre ierburi verzi de cântec voi îmbrățișa râzând din toată inima viața o simt o văd o aud cum trăiește din toți rărunchii la apus mă voi înălța blând ca un gând frumos al pământului ca o
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
camera fetelor. Coborau pe perete un etaj ținându-se de paratrăsnetul clădirii, apoi intrau pe geamul lăsat deschis ca din greșeală. Luat de val, m-am trezit ca omul păianjen coborând pe un zid gri spre prima mea aventură. Am pășit cu grijă peste geam și sărind în cameră, am simțit podeaua sub tălpi și o mică satisfacție că ajunsesem cu bine până acolo. A durat puțin până să mă acomodez cu lumina difuză, fiindcă luna lumina greu și se strecura
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
se îmbrăca, lăsând intenționat să i se zărească sânii imenși, expuși ca o marfă în vitrină. Nu prea înaltă, dar bine sculptată, cu mușchi fermi și bine definiți de fibre alungite, trădând mult antrenament, cu un picior care știa să pășească în așa fel încât să atragă toate privirile trecătorilor, era o ispită de care niciun băiat n-ar fi fugit. În seara aceea se simțise singură și dornică de dezlănțuire. Nu prezentam niciun interes pentru ea, eram departe de a
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
străină. Prezența noastră acolo, împreună, stârnise semne de întrebare tuturor. Devenisem un subiect de bârfă, dar cui îi păsa? Ea nu mai plângea și parcă nici eu nu mai eram trist. În seara aceea găsisem melodia pe care aveam să pășim într-un ring numai al nostru. Creața rămăsese pe gânduri. Se temea că voi fi al Erjikăi și că așa cum era de așteptat, urma să mă piardă și ca prieten. Petruș nu putea accepta ca alții să-și împartă iubirea
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
ridicolului căruia i-am putea cădea pradă. Câți dintre noi nu-și spun că e aiurea să crezi în propriile vise? Eu vroiam să visez cu ochii deschiși, să am propria poveste și să-mi fiu eroul principal. Urcam scările pășind înainte și înapoi imaginându-mi că sunt Fred Astair. Ceilalți râdeau de mine, dar mie nu mi păsa. Dansasem blues, deci existam. Visasem că visam După o seară de dans am luat masa la cantină împreună cu Erjika dorind parcă să
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]