8,364 matches
-
dori să sugerez că studiile culturale trebuie să aibă în vedere cîteva teme care au fost identificate în ultimii ani, fără a fi însă înglobate în proiecte și problematică. Pedagogie critică media Studiile culturale au diminuat adesea importanța dezvoltării unor pedagogii pentru promovarea unei "alfabetizări" media de orientare critică. În vreme ce Școala de la Frankfurt considera că industriile de cultură aveau un caracter excesiv de manipulativ și ideologic, alte variante ale studiilor culturale susțin că media nu face altceva decît să ofere resurse pentru
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
mai puternice. Cu toate acestea, o celebrare lipsită de simț critic a culturii media, fără a fi dublată de cultivarea unor metode care să promoveze "alfabetizarea" media poate avea efecte negative. Trebuie, așadar, urmărit un proiect de dezvoltare a unei pedagogii media de tip critic și o tentativă de a ne obișnui noi înșine și pe alții să decodificăm în mod critic mesajele media și să le urmărim efectele extrem de complexe. Este foarte important să avem capacitatea de a percepe diferitele
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de azi, suprasaturate de mesaje media, nu au o atitudine critică față de aceste mijloace de comunicare și nu sînt "alfabetizate" din punct de vedere media. Ca urmare, dezvoltarea acestei calități legate de cultura media impune dezvoltarea unor strategii explicite de pedagogie culturală, iar școlile de teorie contemporane dominante precum Școala de la Frankfurt, studiile culturale și majoritatea teoriei postmoderniste nu au reușit să dezvolte o pedagogie critică media 1 . În cercurile care se ocupă de educație este în curs dezbaterea axată pe
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
media. Ca urmare, dezvoltarea acestei calități legate de cultura media impune dezvoltarea unor strategii explicite de pedagogie culturală, iar școlile de teorie contemporane dominante precum Școala de la Frankfurt, studiile culturale și majoritatea teoriei postmoderniste nu au reușit să dezvolte o pedagogie critică media 1 . În cercurile care se ocupă de educație este în curs dezbaterea axată pe problema identificării domeniului pedagogiei media, existînd diferite programe în acest sens. O abordare tradițională "protecționistă" va încerca să "inoculeze" tinerilor ideea că trebuie să
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de teorie contemporane dominante precum Școala de la Frankfurt, studiile culturale și majoritatea teoriei postmoderniste nu au reușit să dezvolte o pedagogie critică media 1 . În cercurile care se ocupă de educație este în curs dezbaterea axată pe problema identificării domeniului pedagogiei media, existînd diferite programe în acest sens. O abordare tradițională "protecționistă" va încerca să "inoculeze" tinerilor ideea că trebuie să se ferească de fenomenul de dependență de media și de manipulare prin media, cultivîndu-le în același timp gustul pentru cultura
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
să creeze produse ce urmează apoi a fi făcute publice. O accentuare a fenomenului de activism în sfera mijloacelor media ar putea sprijini în mod semnificativ democrația, permițînd unor voci pînă acum reduse la tăcere sau marginalizate să se exprime. Pedagogia media cu orientare critică și activismul media impun roluri și funcții noi pentru intelectuali. Cultura informatică și cultura media produce noi ciberspații ce se oferă explorării și cunoașterii și noi cîmpuri deschise luptei și intervenției politice. Noii "ciber-intelectuali" ai prezentului
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
în orice domeniu. Neglijarea politicii culturale de către studiile culturale și studiile în domeniul comunicațiilor este îngrijorătoare, fiind un semn al depolitizării vieții intelectuale în momentul de față. Ca atare, studiile culturale pot prezenta o mare importanță pentru proiectul democratic radical. Pedagogia media de orientare critică poate cultiva spiritul cetățenesc, ajutînd individul să se elibereze de manipularea prin media, făcîndu-l capabil să aibă o atitudine critică față de cultura media, să obțină informații din diverse surse, să facă judecăți politice inteligente. Pedagogia media
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
radical. Pedagogia media de orientare critică poate cultiva spiritul cetățenesc, ajutînd individul să se elibereze de manipularea prin media, făcîndu-l capabil să aibă o atitudine critică față de cultura media, să obțină informații din diverse surse, să facă judecăți politice inteligente. Pedagogia media poate, așadar, reprezenta o parte a procesului de iluminare socială, producînd roluri noi pentru intelectualitatea critică și publică. Cultura media însăși produce noi sfere publice și o necesitate a intervenției în noile arene ale dezbaterii publice, precum posturile de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
media și al societății tehnologice; să sperăm că și aceasta din urmă va folosi studiile culturale ca o armă a criticii sociale, a înțelegerii, a schimbării și nu doar ca pe o altă sursă de capital cultural. NOTE 1 Cu privire la pedagogia media, vezi Giroux, 1992 și 1994, Scholle și Denski, 1994; McLaren et al., în curs de apariție. 2 Cu privire la politica în domeniul comunicațiilor, vezi Kellner, 1990a și Schiller, 1989. 3 Excepția menționată aici era Walter Benjamin (1969). 4 Cu privire la alte
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Neuromancer și viziunea lui Baudrillard 357 Cartografiind viitorul; iluminind prezentul 368 Baudrillard vs. cyberpunk 370 Viziunea cyberpunk 373 Literatură, teorie socială și politică 378 Activismul cyberpunk 378 Este cyberpunk-ul depășit? 380 NOTE 382 CONCLUZII DE LA VIITOR INAPOI LA PREZENT 387 Pedagogie critică media 392 Mass media și activismul cultural 393 Mass media și politicile culturale 395 NOTE 398 Referințe bibliografice 399 În aceeași colecție au mai apărut: Ioan Oprea, Lingvistică și filosofie Anton Carpinschi, Deschidere și sens în gîndirea politică Alexandru
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Domnului nostru Isus Cristos, și, este esențial să nu rămână și aceasta pur și simplu un document doctrinal; ci să devină o pâine zilnică pentru sufletele noastre de preoți și de călugări. Porunca Domnului trebuie să ocupe primul loc în pedagogia și în formarea religioasă din seminariile și noviciatele noastre. Trebuie să avem conștiința lucidă și profundă că lucrăm cu toții în via Domnului, că este loc pentru toți, că trebuie să ne coordonăm eforturile pentru a evita risipele de energie și
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
înțelepciune, se adresa foștilor elevi ca și cum ar fi și actuali și cărora încă le mai dădea sfaturi de viață. Minte genială și un mare OM, un PROFESOR cum mulți și-ar dori, a cucerit multe generații de elevi printr-o pedagogie neconvențională și umană, prin vioiciunea sa debordantă, prin farmecul său irezistibil, prin profesionalismul recunoscut și pasiunea pentru fizică inducea o atmosferă plăcută și relaxantă și captiva pe orice elev, trezindu-l din adormirea de la ore. El, domnul profesor FORȚU a
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
el. Nu am reușit nici pe departe. Era unic. Rămas bun, Domnule Profesor ! Recviem pentru domnul profesor Forțu Se pare ca boala l-a făcut knock-out până la urmă pe unicul dascăl care a știut sa împletească cu atâta măiestrie arta pedagogiei, pasiunea pentru viață și dragostea de elevi. După ce, timp de 4 ani, "am mirosit doar 7'' la ora dumnealui, am intrat la facultate cu o notă mult mai mare, fiindcă știa domnul Forțu să ne motiveze într-un mod atât
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
un bun povestitor și cel mai spiritual profesor, iar glumele lui te dispun, oricât de amărât ai fi. Discursurile lui, cele mai bune discursuri pe care le-am ascultat ca bibliotecară, erau o savantă împletire de umor cu știință, iar pedagogia lui, neîntrecută. „Autor de este părinte, Eu te rog Ascultă-mi sfatul: Scrie tot așa-nainte Și-o să-l vezi pe ........................” Valeria Rogojanu Dana Barbu RESPECTUL PROFESIEI Pregătirea profesională este un proces de instruire. Dezvoltarea profesională este un proces complex
Clipe de vrajă by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/640_a_1035]
-
luni (Grigurcu și Paler, de exemplu). În aprilie am fost la Iași; Lucian (Vasiliu n. red.) zicea că trebuie să treci și tu pe acolo, dar cred că în săptămîna de după ce noi terminăm examenele. Am luat patru dintre ele (pedagogia 6; socialism 6 o notă mai mare m-ar fi compromis în proprii-mi ochi!; ist. lit. perioada interbelică 10; lingvistica romanică 9), la unul (cel de metodica predării, cu Pavel Florea!) n-am fost primit (cu Adrian Alui Gheorghe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
și alte contacte umane. Și celălalt motiv: anii de adolescență, aceia pe care moștenitorul îi străbate acum, sunt ani determinanți în formarea personalității. Trebuie, deci, ca lucrurile să fie în așa fel concepute și în așa fel conduse, încât între pedagogia de școală și linia de viață a viitorului monarh să existe punți de comunicare <...>. Sunteți oameni de școală. Nu eu, prin urmare, trebuie să vă învăț ce aveți de făcut <...>. Ceva, totuși, trebuie să subliniez: nu pierdeți din vedere că
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
timp cu mândrie.” Comandantul Străjii Țării, Teofil Sidorovici, trece în revistă etapele educației lui Mihai și elogiază preocuparea atentă, permanentă și novatoare a regelui asupra acesteia. „Prin adânca înțelepciune a Marelui Străjer, Măria Sa Voievodul și-a trăit copilăria după legile pedagogiei românești. <...> L-am văzut astfel, copil cu bucle de aur, luptându-se cu roaba încărcată de nisip, cu stropitoarea mică udând floricelele și iarba, cu grebluța curățind aleea, cu biciul mânându-și calul închipuit, cu soldații de plumb așezați în
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
funcționat „cu regim de școală obișnuită”. Dar „nimic din ceea ce era socotit necesar pentru cultura generală și pentru pregătirea unui fiu de Rege nu a fost neglijat”. Carol al II-lea „s-a îngrijit să ordone completările necesare”. Principiile de pedagogie noi, aduse de Carol al II-lea în școala românească, au fost îmbinate cu principiile pedagogiei românești existente în Sfaturile lui Neagoe Basarab pentru fiul său Teodosie. Profesorii clasei și-au făcut datoria, ei fiind mândri de acțiunea lor. Adresându
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
și pentru pregătirea unui fiu de Rege nu a fost neglijat”. Carol al II-lea „s-a îngrijit să ordone completările necesare”. Principiile de pedagogie noi, aduse de Carol al II-lea în școala românească, au fost îmbinate cu principiile pedagogiei românești existente în Sfaturile lui Neagoe Basarab pentru fiul său Teodosie. Profesorii clasei și-au făcut datoria, ei fiind mândri de acțiunea lor. Adresându-se lui Mihai, Petre Andrei a subliniat că, odată cu bacalaureatul, se termină copilăria cu farmecul ei
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
1293, Ministerul Educației și Învățământului îi acordă titlul de Învățător evidențiat. Tot în această perioadă, Răduța Vasilovschi elaborează lucrări metodice pe care le susține în cadrul unor sesiuni de referate și comunicări științifice, dintre care unele sunt publicate în "Revista de pedagogie" (București): Modalități de evaluare a progresului școlar, Sala-cabinet de la Școala cu clasele I VIII Nr. 5 Rădăuți, Receptarea mesajului patriotic al textelor lirice eminesciene (1984, 1989). În această perioadă este corespondent la presa locală, publicând în paginile cotidianului "Zori noi
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Între timp am urmat cursurile f.v. la Institutul Pedagogic din Suceava, am susținut examenele de definitivare în învățământ, gr. II și I (cu medii de 9,66 și 10). Am scris materiale pe care le-am trimis la Revista de pedagogie, Gazeta învățământului, Crai Nou, Zori Noi, am participat cu lucrări personale la simpozioane pe teme de creativitate și noi strategii de lucru cu elevii. În 1965 am ocupat o catedră de limba franceză și educație fizică la Școala Nr. 2
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
învățământ un loc de supraviețuire, altminteri, în oricare altă parte, ar fi fost eliminat din circuit la finele primei zile de muncă. Adept convins al zeului Bachus, umbla mai tot timpul într-o stare de euforie avansată, cunoștințele sale de pedagogie rezumându-se în principal la citirea catalogului însoțită de comentarii vulgare la adresa elevului respectiv -, precum și la relatarea unor aspecte din viața lui de soldat, reluate și relatate stupid, la infinit. Predarea propriu-zisă a materiei constituia pentru domnul învățător o chestiune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
sinele și decât platoșa mea clipa ce te-a consumat ca pe un vânat proaspăt îți este a doua mamă (îti spun că lumea aceasta se structurează precum mazurcile lui Chopin, în mici deliruri dominate de inefabil și de mister, pedagogia lui La Flèche nu l-a influențat prea mult pe Descartes nici lecțiile lui Verrocchio la Florența nu l-au creat pe Da Vinci cum nici Brâncuși nu l-a modificat pe Jalea cel ascuns nici lecțiile dure de la Rimsky
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
pe Șleam de necesitatea utilizării torturilor, nu a reușit să facă nimic concret în sensul continuării acțiunii. Pentru că nu se întâmpla nimic în penitenciar, Pătrășcanu și Badale au inițiat, în ianuarie 1951, o serie de 'conferințe' despre dialectică, ideologie și pedagogie în celula 77. Pe lângă cei doi, au mai vorbit Bârjoveanu, Brânduș și Gavrilă Pop. Tot acum, la sugestia lui Pop se pare, 'comitetul' a discutat o nouă metodă de desfășurare a acțiunii și i-au cerut ofițerului politic să îi
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
de Țurcanu să ia parte la 'școala de cadre' din camera 4-spital, unde primeau cărți, se țineau lecții de marxism, seminarii (totuși, menționează Măgirescu, cine greșea ceva era zdrobit în bătăi), se cânta 'Internaționala', se discuta despre istoria partidului și pedagogia lui Makarenko, toate acestea timp de aproximativ o lună, după care au fost împrăștiați în alte camere, unde aveau roluri de agresori. Măgirescu a fost unul dintre liderii camerei 3-subsol, unde a stat până de Crăciunul anului 1950, și a
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]