5,162 matches
-
iz sau fără iz sacru - pe care le mai nutrea În secolul trecut. De ce termenul apare, În Franța, cu doar trei ani Înaintea morții lui Sartre și Barthes, cu cinci Înaintea desființării revistei Tel Quel, cu doi Înaintea apariției Condiției postmoderne a lui Lyotard? Poate pentru că autoficțiunea reprezintă o criză a scriiturii literare, ruptă și de realismul burghez, cu efectele lui de real, și de avangarda marxisto-psihanalitică a textului, punctul de fugă al sensului scriiturii, locul În care cititorul nu mai
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
demonstreze că În cîmpul limbajului există raporturi Între infrastructuri și suprastructuri”. De aceea, vreau să fac trei observații de ordin sociologic pentru a demonstra de ce merită să vorbim despre autoficțiune doar ca paradigmă literară specifică postmodernității, dar nu și neapărat postmodernă. Faptul că trăim Într-o lume care, după cum spunea Baudrillard, se impersonalizează pe măsură ce verbul a personaliza se folosește tot mai frecvent, este evident. În al doilea rînd, la fel de ostentativă este individualizarea axiologică echivalentă pentru unii cu crahul axiologic ceea ce face
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
scenă În Sphinx nu este romanul Sphinx, ci o punere În scenă care pe de o parte atrage atenția asupra literaturii ca practică - față de literatura-operă - iar pe de alta dă de gîndit asupra sensului adevărului ficțional. Astfel putem interpreta dimensiunea postmodernă a acestui roman, și a literaturii garretiene care și-o revendică În cazul romanului Descompunerea. Raza de acțiune intertextuală a titlului nu se oprește aici. Sphinx-ul repune pregnant pe tapet problema identității subiectului modern, confruntat cu o represivă istorie a
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Antoine Compagnon dintr-un număr recent al revistei Lire care se plângea de faptul că sunt scriitori care scriu cu o superbă ignoranță a evoluției literaturii În secolul XX, nu există autor valoros care să nu fie tant soit peu postmodern, cu alte cuvinte prezent. Pentru că prezentul de astăzi Înseamnă, În literatură, o nouă configurație a trecutului, o altă ordine imprimată acelorași piese și credința În generarea sensului nu atât de către piese, cât de ordinea asamblării lor. IV.3.4. Autoficțiuni
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
etc. - pentru dimensiunea experiențială feminină ireductibilă), Lorette Nobécourt se detașează printr-o felliniană estetică a grotescului (vorbăria Irènei este Întreruptă de inserturi de discurs cules de la mesele vecine, banale felii de viață, importante doar prin realismul lor ingenuu) sau prin postmoderna poezie stoarsă din scatologic (“pleoscul unui căcat gînditor care cade În apa Înghețată”), prin calitatea lirismului furat exercițiului unui realism brut (atenuat de ingenuitate), licențios, ubicuu În literatura franceză contemporană (o duritate demonetizată deja acolo): “Mă Întindeam pe pat, cu
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
nu respinge tradiția și, practic, recuperează o transcendență relicvară, ca obiect. Francezii n-au cutezat să ia calea recuperării decît tîrziu, la sfîrșitul anilor 1970. Nu orice resemnificare a unui mit literar poate fi considerat un gest recuperator În sens postmodern, adică o simulare. Romanul lui Tournier, Vineri sau limburile Pacificului nu simulează, ci modifică datele proiectului lui Defoe din 1719, realizînd unul nou, la fel de serios. Deși identificat și numit de către Barthes, „gradul zero al scriiturii” nu se află acolo unde
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
libertatea unei muște prinsă Într-o pînză de păianjen”. Pe de altă parte, Într-o perioadă refractară la tragic, este limpede cum acesta, pentru a supraviețui, s-a retras În apartament, acolo unde musca nu face decît să Încarneze condiția postmodernă a zborului. Apartamentul și musca trebuie așadar apreciate ca forme deghizate ale unei specii evoluînd Într-un mediu supus legilor darwiniste. Ambele sînt minime cărora le corespund maxime: lumea socială și naturală, respectiv omul-erou, autonom. Aproape la fel de tîrziu, În 1965
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
la nouăsprezece de la primul premiu obținut și la opt de la câștigarea premiului Goncourt, produsul-fanion al editurii Minuit, unul dintre puținii scriitori francezi cu amprentă. Consonant cu spiritul timpului, cu poetica și etica numite azi, pentru că trebuiau să poarte un nume, postmoderne, Echenoz Își trage treningul pe cap și Începe maratonul scriptural detașat, pe distanță și perioadă nedeterminate. “Nu vreau să scriu o chestie atemporală, vreau să descriu lucruri cât mai legate de lume. Îmi place să mizez pe raportul dintre ficțiunea
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
unui glob identitar comun care tinde să producă, firește, divers, În funcție de fișa individuală a creatorului, un același tip de literatură, conștientă de Înlănțuirea tuturor particulelor care, de la distanță, par imagine uniformă. O literatură care astăzi se Întâmplă să se numească postmodernă pentru a-i certifica, măcar În fața realiștilor, dacă nu și a nominaliștilor, emanciparea de propriul mit, În primul rând de acela care ține de istorie și de istoria hegeliană În mod special. Cine s-ar fi gândit acum două-trei sute
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
care la un moment dat se uzează moral și este lăsată În urmă de ceea ce se acceptă ca fiind un adevăr. Unul estetic În cazul nostru. De asta spunea Lyotard că nu există operă modernă decît dacă În prealabil este postmodernă. Cu alte cuvinte, minimaliștii bonomi ar trebui să disloce un anume "modernism" moda aceasta sexualizantă, insistența unei literaturi feminine a enunțării sau a autoficțiunii, sau chiar tendințele foarte lăudabile ale neutralismului rece venit pe filiera Noului Roman (“minimalismul forte”). Eric
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
quel nr. 17/printemps 1964, p. 24. G.W.F. Hegel, La Phénoménologie de l’esprit, Paris, Aubier, vol. II, cap. 6, p. 50. Jacques Lévy, Le Tournant geographique. Penser l’espace pour lire le monde, Paris, Belin, 1999. În Postmodern Geographies: The Reassertion of Space in Critical Social Theory, London, Verso, 1989. Citatul este al lui Roger Friedland, Space, « Place and Modernity: The Geographical Moment », in Contemporary Sociology, vol. 21, nr. 1, january 1992. În Condiția postmodernă, București, Meridiane, 1999
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Belin, 1999. În Postmodern Geographies: The Reassertion of Space in Critical Social Theory, London, Verso, 1989. Citatul este al lui Roger Friedland, Space, « Place and Modernity: The Geographical Moment », in Contemporary Sociology, vol. 21, nr. 1, january 1992. În Condiția postmodernă, București, Meridiane, 1999 (Cambridge, Blackwell, 1989) Idem, p. 14. Este vorba despre The Betweenness of Place: Towards a Geography of Modernity, Baltimore, John Hopkins University Press, 1991. Marc Augé, Non-lieux. Introduction à une anthropologie de la surmodernité, Paris, Seuil, 1992. și
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
și face parte din Centrul de cercetări asupra literaturilor moderne și contemporane (CRLMC). Vezi Peter Sloterdijk, Sphären I. Blasen, trad. fr. Bulles I. Sphères, Pauvert, 2002, pp. 373-433 Mounir Laouyen, Op. cit. Manet van Montfrans, "Vers une issue de l'impasse postmoderne: à propos de Robbe-Grillet ", in Littérature et postmodernité, studii reunite de A. Kibédi Varga, CRIN, n° 14, 1986, p. 82. Gerard Genette, Op. cit., p. 53. Semnul exclamării Îi aparține. Op. cit. Op. cit. Peter Sloterdijk, Op. cit., p. 220 Samuel Beckett, Molloy, Paris
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
identității sexuale a protagonistului Unul dintre scriitorii contemporani În a căror scriitură fierb ca Într-o poțiune magică voodoo anateme artaudiene, paralogisme beckettiene și ionesciene, umori sadiene (sau pur și simplu sadice) este Valère Novarina. Dacă așa stau lucrurile, pretenția postmodernă enunțată de Jean-Franșois Lyotard, de a „reprezenta neîntruchipabilul”, este satisfăcută de Întregul corpus al literaturii enunțiative, de intenția sui-referențială a ei care o depășeșete În importanță pe cea plat autoreferențială (suitrimite la o esență, În vreme ce autovizează o simplă imagine numită
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
nationalism in the new Europe, CEU, Budapesta. Basch, Linda; Glick Schiller, Nina; Szanton Blanc, Cristina. (1997). Nations unbound: transnational projects, postcolonial predicaments, and deterritorialized nation-states, Amsterdam: Gordon and Breach. Burawoy, Michael. (2000). Global ethnography: forces, connections, and imaginations in a postmodern world. Berkeley [u.a.]: University of California Press. Carsten, Janet. (1995). The politics of forgetting: migration, kinship and memory on the periphery of the southeast Asian state, Journal of the Royal Anthropological Institute, I, 2. Castells, Manuel. (1997). The power
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
A. (1999Ă - Social Cognitive Theory of Personality. in L.A. PERVIN, O.P. JOHN (Edsă, „Handbook of Personality”, Ed. Guilford Press, New York, London, pp. 154-196 LEVINAS E. (1999Ă - Totalitate și infinit. Eseu despre exterioritate. Ed. Polirom, Iași BAUMAN Z. (2000Ă - Etica Postmodernă. Ed. Amarcord, Timișoara MacINTYRE A. (1998Ă - Tratat de Morală după Virtute. Ed. Humanitas, București POTTER N.N. (2006Ă - What is manipulative behaviour anyway. Journal of Personality Disorder, 20 (2Ă, 139-156 PAGE FILENAME \p D:\microsoft\worduri\tulburari de personalitate tot.doc
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
ci fața; preia din aceasta ceea ce găsește viabil. Poezia heracleitică se deschide, dialoghează, acceptă poezia de până la ea” (Mic manifest despre poezia heracleitică, postfața volumului Povestea țării latine din Est, 1994). Nu este vorba despre mimetismul parodic al „lunedismului”, atitudine postmodernă de asumare prin delimitare și caricare, ci de o voință integratoare grație căreia Eminescu se întâlnește cu T. S. Eliot, Urmuz stă bine lângă Rilke, iar Valéry și Michaux sunt citați împreună cu marele campion al heteronomiei, Fernando Pessoa. Deschis deopotrivă
CHIFU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286194_a_287523]
-
Aproape simultan cu țesăturile fabuloase ale Visului, C. realiza o altă capodoperă - de parodiere sacralizantă -, Levantul (1990), unde, sub un pretext epic schematic, de epopee balcanică, se pune, practic, „piatra tombală” pe marea tradiție a poeziei române. Culme a intertextualismului postmodern, Levantul e o centrifugă (sau un athanor) unde Bolintineanu, Alecsandri și Petrarca, laolaltă cu Conachi, Eminescu, Șerban Foarță, Leonid Dimov și Anton Pann, Gellu Naum și Ion Barbu, Caragiale (I. L. și Mateiu I.), I. Budai-Deleanu, adică toată floarea poemei române
CARTARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286129_a_287458]
-
ST, 1982, 6; Al. Piru, Practica poeziei, SLAST, 1989, 41; Vlad Sorianu, Inscripții pe un drum în coborâre, ATN, 1990, 2; Nicolae Manolescu, Zilele culturii călinesciene, RL, 1995, 42; Eugen Budău, Școala, ATN, 1999, 1; Vlad Sorianu, Un remarcabil poet postmodern, ATN, 1999, 5; Geo Vasile, Un crepuscular, RL , 1999, 38; Adrian A Lui Gheorghe, Starea poeziei, CL, 2001, 3; Vlad Sorianu, Elegii magico-ludice, ATN, 2002, 3. C.Ș.
CIOBANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286242_a_287571]
-
de pildă) decât cu desfășurarea caleidoscopic-ludică și neobarocă a romanului așa-zis „pynchonian”, practicat de unii dintre confrații și colegii săi de generație, C. a dat, prin Povestea Marelui Brigand (2000; Premiul Asociației Scriitorilor din Iași), unul dintre solidele romane postmoderne din literatura noastră. Asemănarea lui relativă cu romanul parabolic și utopic îi ascunde în parte această identitate rară, totuși depistabilă: nu vechiculează o alegorie univocă, nu se sprijină și nici nu încearcă să acrediteze vreo „Mare Narațiune Totalizatoare și Raționalizată
CIMPOESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286227_a_287556]
-
de Uniunea Europeană. Așadar, ne confruntăm cu aceeași contradicție structurală, ce are și azi manifestări asemănătoare, în diverse domenii și pe care n-am reușit să o rezolvăm în decurs de două secole. Formele fără fond ne definesc și în perioada postmodernă. În consecință, silogismul implicit al autorului duce la concluzia că „formele fără fond sunt un element peren al evoluției noastre sociale și culturale. Putem spune că formele fără fond sunt marca, brandul, cum se spune astăzi, societății românești. Întrucât exprimă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
robotului dement, ca Hal, robotul din 2001: O odisee spațială (Stanley Kubrick, 1968). Autonomizarea obiectelor, care aproape le face să acceadă la statutul de subiect (cel puțin legal), pare să meargă mână în mână cu dezumanizarea umanului, o tematică filozofică postmodernă la care SF-ul adaugă imagini și scenarii originale, permițând susținerea unei reflecții filozofice autentice. Astfel stând lucrurile, SF-ul utilizează imagini ale științei în moduri uneori naive, cum puteam constata nu de mult odată cu venirea SF-ului american în
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
rădăcini în tradiția europeană de la Hegel la Heidegger. Mai mult: a afirmat că pentru indivizi și lupta lor împotriva cruzimii nu filosofia e necesară, ci lectura unor opere canonice din romanul occidental. Mai apropiat de Kundera decât de Searle, acest postmodern a căutat modelul unei etici fără obligații morale, si al unei democrații în care „plebeii“ (noi, toți utilizatorii Internetului) să aibă alternative concrete. Wikipedia e un astfel de model, fapt analizat chiar în interiorul enciclopediei, la http://en.wikipedia.org/wiki
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
asistăm la o „revoluție coperniciană” care se datorează rolului crescut al actorilor implicați în procesul învățării. Educația centrată pe copil, pe elev, în calitate de persoană cu caracteristicile sale specific diferențiatoare ce trebuie valorizate maximal, constituie dimensiunea dominantă a pedagogiei postmoderne. Cadrul didactic nu lucrează asupra elevilor, ci cu elevii și pentru aceștia” (Emil Păun, Pedagogie, 2002, p. 20). Noul concept de evaluare presupune întărirea responsabilității elevilor față de activitatea școlară. Capitolul 3 INDICATORI UTILIZAȚI PENTRU MĂSURAREA PERFORMANȚEI ELEVILOR Procesul de evaluare
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
COLECȚIA ATHENAEUM SEMN ȘI INTERPRETARE O introducere postmodernă în semiologie și hermeneutică Colecția ATHENAEUM Coperta: Liliana BOLBOACĂ Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale CODOBAN, AUREL / Aurel Codoban. 144 p.; 14,7x20,5 cm. - (Athenaeum) ISBN 973-35-l08l-5 821.135.l-96 Cluj-Napoca: Dacia, 2001 (c) Copyright Editura Dacia, 2000 Str.
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]