9,861 matches
-
a dislexo grafiei la debilul mintal față de copilul cu intelect normal (sau liminar, pseudo-debil) rezultă din toate aceste particularități, care dau o notă specifică tulburărilor scris-cititului acestei categorii nosologice. Aportul logopediei în activarea și precizarea limbajului la copilul antepreșcolar și preșcolar Dezvoltarea corespunzătoare a vorbirii copilului antepreșcolar și preșcolar este calea necesară și condiția de bază a inserției socio-afective a lui, cât și fundamentul învățării în anii de școală. Paralel cu formarea vorbirii și a vocabularului, prin memorarea unei cantități de
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
cu intelect normal (sau liminar, pseudo-debil) rezultă din toate aceste particularități, care dau o notă specifică tulburărilor scris-cititului acestei categorii nosologice. Aportul logopediei în activarea și precizarea limbajului la copilul antepreșcolar și preșcolar Dezvoltarea corespunzătoare a vorbirii copilului antepreșcolar și preșcolar este calea necesară și condiția de bază a inserției socio-afective a lui, cât și fundamentul învățării în anii de școală. Paralel cu formarea vorbirii și a vocabularului, prin memorarea unei cantități de cunoștințe se formează gândirea creatoarea, căci vorbirea este
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
o va folosi în contexte similare, exprimându-și gândirea creatoare și memoria de scurtă durată sau mai îndelungată. Toate aceste acumulări parțiale vor fi întregite și întărite prin alte intervenții ale familiei, teatrului pentru copii, emisiuni televizate, sau prin programa preșcolară, întregită de educatoare. Toți acești factori pot și trebuie să contribuie la precizarea și îmbogățirea vocabularului, care să fie folosit atât în comunicarea spontană, cât și în cea dirijată a copilului la această vârstă. Folosirea povestirii și repovestirii celor comunicate
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
îndeosebi tonusul scoarței cerebrale și determină tulburări organo vegetative, dereglări neuropsihice și manifestări ale nervozității. Așa se explică de ce bâlbâiala este adesea însoțită de ticuri, instabilitate psihomotorie, anorexie, enurezis nocturn, pavor nocturn, insomnie, tulburări de adormire sau trezire. La vârsta preșcolară, copilul se poate bâlbâi la un cuvânt, apoi la mai multe, pe baza fenomenului de iradiere a inhibiției, ce creează blocaje în centrul vorbirii. După acestea poate avea loc o fază normală, apoi iarăși blocaje, ajungând să se constituie un
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
indicat de logoped și regim foarte echilibrat, bine dozat, de viață (joc, muncă, odihnă, alimentație). Trebuie ca părintele, educatoarea și logopedul să-i creeze copilului acea securitate afectivă, acea încredere necesară pentru a depăși traumele întâlnite anterior. Considerăm că perioada preșcolară este cea mai indicată pentru profilaxia tulburărilor de limbaj și vorbire, când trebuie îndepărtată orice traumatizare, încercând cu mijloace adecvate socializarea copilului, în sensul unei comunicări bipolare: de a-l face să comunice el ce știe; de a recepționa corect
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
psihice, ca urmare a leziunilor ce au avut loc în sistemul nervos central au vorbirea cu manifestări de balbism după cum sunt și susțineri că balbismul este cauza tulburărilor psihice. Din experiența personală pot afirma că bâlbâiala primară, instalată în vârsta preșcolară se corectează pe măsura consolidării limbajului, sub preocuparea atentă a logopedului și a familiei, în timp ce bâlbâiala secundară sau reactivă, apărută după o bună perioadă de vorbire normală e mai greu de corectat. Aceștia, arată prof. Ghiliarovski, au o tulburare specifică
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
m-a determinat încă o dată să consider că o cunoaștere adâncită a acestui domeniu artistic este importantă nu numai pentru sociologi, psihologi și educatori, ci și pentru scriitori și compozitori. Sper ca volumul să pătrundă în cât mai multe instituții preșcolare și școlare, ca și alți membri ai corpului didactic să ia exemplul meu și să se aplece cu mai multă atenție și dragoste spre arta celor mici. Sper, de asemenea, ca educatorii să nu uite că trebuie să li se
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
teorie aceste aspecte ci și din exercițiul practic pe care il desfășoară în mod curent. Prof.univ.dr. Constantin Cuco[ 4 CUPRINS PREFĂ}|...................................................................................................... CAP. I PARTICULARITĂȚI ALE LIMBAJULUI LA COPILUL CU DIFICULTĂȚI DE ÎNVĂȚARE................................................................................................ I.1. Evoluția limbajului la copilul de varsta preșcolara și școlară............................... I.2. Tulburări de limbaj specifice vârstei școlare................................................... I.3. Specificul limbajului la copilul cu deficiență mintală........................................ I.4. Particularitățile limbajului copiilor integrați în ciclul primar al învățământului obișnuit...................................................................................................... CAP. ÎI FORMAREA ȘI EXERSAREA DEPRINDERILOR LEXICO-GRAFICE....... ÎI.1
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
6 10 14 17 17 23 28 33 33 35 47 49 51 51 55 58 61 61 93 112 5 CAPITOLUL I PARTICULARITĂȚI ALE LIMBAJULUI LA COPILUL CU DIFICULTĂȚI DE ÎNVĂȚARE I.1. EVOLUȚIA LIMBAJULUI LA COPILUL DE VARSTA PREȘCOLARA ȘI ȘCOLARĂ Limbajul este un „sistem de semne, semnale sau simboluri asociate după anumite reguli, însușit ontogenetic de fiecare individ în copilărie”. Este definiția pe care o dă „Dicționarul de psihiatrie”, accentuând astfel perspectiva lingvistică asupra limbajului. Privită îndeosebi din
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
să devină fapt mental, de gândire, este cuvântul (limbajul). Rolul reglator al limbajului se manifestă pe planul activității practice. Din experiența pe care am acumulat-o, am constatat că apar diferențe cantitative și calitative în ceea ce prive[te capacitatea copiilor preșcolari de a opera cu limbajul. În general, categoriile verbale uzual folosite sunt pronunțate relativ ușor, preșcolarii întâmpinând dificultăți în utilizarea formelor gramaticale (fapt explicabil prin particularitățile limbii române și prin alte aspecte de factură psihică ce privesc, în esență, operațiile
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
fapt explicabil prin particularitățile limbii române și prin alte aspecte de factură psihică ce privesc, în esență, operațiile de analiză, generalizare și abstractizare procese ce se realizează foarte greu până la 6 7 ani). De la folosirea propozițiilor scurte, copilul de varsta preșcolara își dezvoltă, treptat, vorbirea dialogata. Comunicarea gândirii se produce adesea fragmentat, uneori copilul pierde din vedere ansamblul iar vorbirea devine dezlânata, cu inversiuni, cu reveniri, intercalari, ezitări. Topica în propozițiile și frazele mai complicate se realizează cu greutate, fiind supusă
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
Haret, Iași; 10. Cretu C., 1999 „Curriculum diferențiat și personalizat”, Ed. Polirom, Iași; 11. Cucoș C., 1996 „Pedagogie”, Ed. Polirom, Iași; 12. Dima S., Pâclea V., Candrea A, 1995 „Veniți să ne jucăm, copii! Antologie de jocuri didactice”, Revista Învățământului Preșcolar, București; 13. Gherguț A., 2001 „Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale strategii de educație integrată”, Ed. Polirom, Iași; 14. Havârneanu C., „Cunoașterea psihologică a persoanei”, Ed. Polirom, Iași; 15. Ilie Mirea Ghicitori; 16. Lerner W. J. „Learning disabilities theories, diagnosis and
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
vedere nu sunt suficiente pentru orientarea în spațiu; c) alterări ale câmpului vizual (până la 5-10 grade). 5. în funcție de momentul instalării tulburărilor, pot fi identificate: a) deficiențe vizuale congenitale; b) deficiențe vizuale dobândite: la vârsta micii copilării (0-3 ani); la vârsta preșcolară (3-7 ani); la vârsta școlară mică (7 10 ani); după vârsta de 10 ani. 6. După criteriul prezenței sau absenței reprezentărilor vizuale, putem identifica: a) orbire congenitală - fără nici o reprezentare vizuală; b) orbire survenită până la 3 ani - fără reprezentări vizuale
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
financiară Evenimente locale Ziua comunei Cotnari se sărbătorește în prima duminic ă din luna octombrie. Resurse Umane Populația în anul 2007, structura populației din comuna Cotnari se prezenta astfel: Structura populației pe comună Structura populației pe comună Total populație Copii (preșcolari, școlari) Populație activă(aptă de muncă) Pensionari Populație inactivă (inaptă de muncă) 7885 1626 3200 2935 124 Numărul locuitorilor din Cotnari, reședință de comună este de 1706, după recensământul din 2002. Majoritatea locuitorilor comunei Cotnari sunt de naționalitate română. Religia
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
școlare Din rețeaua bibliotecilor școlare fac parte: * Biblioteca Pedagogică Națională „I. C. Petrescu" din București, bibliotecă de drept public, de importanță națională, cu personalitate juridică, subordonată Ministerului Educației și Cercetării; aceasta participă la programul de specializare a personalului didactic din învățământul preșcolar, primar, gimnazial, liceal și postliceal și asigură îndrumarea metodologică pentru bibliotecile caselor corpului didactic și pentru bibliotecile școlare; * bibliotecile caselor corpului didactic, biblioteci de drept public fără personalitate juridică, care îndeplinesc funcții de informare și documentare pentru personalul didactic din
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
juridică, care îndeplinesc funcții de informare și documentare pentru personalul didactic din învățământul preuniversitar și sunt subordonate inspectoratelor școlare județene și al municipiului București; * bibliotecile școlare, biblioteci de drept public sau de drept privat, care funcționează în unitățile de învățământ preșcolar, primar, gimnazial, liceal, postliceal și profesional, precum și în cadrul altor structuri școlare. Bibliotecile școlare sunt parte integrantă a procesului de instruire, formare și educare. Finanțarea bibliotecilor școlare se face din bugetul anual al instituțiilor de învățământ de stat sau privat în cadrul
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
conștientizeze părinții asupra posibilităților reale ale copilului, asupra perspectivelor de recuperare și a mijloacelor ce se vor utilize, iar în acest context să se stabilească și sarcinile care revin familiei. Aceste sarcini sunt diferite în funcție de vârsta copilului. Părinții copiilor vârstă preșcolară sunt interesați în primul rând de modul de relaționare cu copiii lor în viața de zi cu zi, și de modul în care pot se pot implica în dezvoltarea și educarea propriului copil. Este perioada în care familia se educă
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
cei mai renumiți istorici în domeniu din Europa. El afirmă că este posibil ca această denumire să provină din cuvântul”Papierfalten”(hârtie îndoită), folosit în grădinițele germane, și preluat de japonezi în jurul anului 1880, odată cu introducerea sistemului de învățământ preșcolar după modelul european. Scris în traducerea japoneză “origami”, termenul ar fi fost astfel mult mai accesibil micuților decât celelalte denumiri utilizate anterior. Bazată pe diagrame și pe o serie de semne grafice convenționale (puncte, linii continue și punctate, spirale), în
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
și contexte. Totodată trebuie observată de oameni diferiți în roluri diferite. Lucrătorul unei instituții de sănătate sau personalul clinicilor de sănătate pot avea un rol important în observarea și evaluarea copilului și interacțiunii lui cu părinții de la naștere până la vârsta preșcolară. Copilul prin comportamentul său după un timp în special când apare o nouă situație dificilă va stimula comportament parental. Observarea trebuie să cuprindă un anumit număr de observații făcute acasă. Vizitele acasă oferă posibilități destul de bune pentru a observa interacțiunea
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
dintre părinți și copil. Acestea trebuie uneori să dureze până la 3-4 ore și trebuie să includă situații ziln ice dar adesea dificile, precum mâncatul și culcatul. Sag Bakken și Anderaa (1993ă au descris felul în care un educator de copil preșcolar poate contribui la evaluarea funcției parentale a părinților. Observăm cât de sensibil reacționează părinții la semnalele copilului și cum răspund la inițiativele acetuia. Sunt părinți disponibili pentru copil sau sunt "prezenți" doar într un grad mai scăzut ? Iau părinții înșiși
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
inițiatorii și susținătorii programului ca o măsură educativă și socială menită să preîntâmpine insuccesul școlar și chiar tulburările comportamentale, atât de frecvent întâlnite la copii și tinerii care ajung pe băncile școlii fără o pregătire psiho-afectivă adecvată solicitărilor școlare. Educația preșcolară, gratuită, modelată diferențiat în funcție de caracteristicile individuale ale copiilor, suplimentarea alimentației copiilor din fondurile programului și antrenarea părinților la educare dar și la evaluarea progresului copiilor lor, sunt doar câteva elemente descriptive, dar totodată definitorii ale programului. Tot în această categorie
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
de intervenție prin intermediul părinților poate fi urmărit prin intermediul performanțelor copiilor, dar și prin evaluarea schimbărilor în atitudinile părinților.Cum a ieșit din cele de mai sus, punctul de plecare al acestui gen de intervenție precoce, adresat în primul rând copiilor preșcolari pentru a le mări șansele integrării școlare, pornește de la încrederea în deosebita plasticitate fizică a copiilor sub vârsta de 5 ani. în analiza eficienței unor astfel de programe, această concepție a înclinat însă balanța în favoarea evaluării nivelului cogniției și a
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
evaluării, a avut ca urmare o serie de critici care constatau că efectele timpurii ale intervenției se pierdeau odată cu înaintarea în vârstă a copiilor. Tradițional, programele precoce de intervenție au fost concepute ca să îmbunătățească învățatul și competența socială a copiilor preșcolari, cu speranța ca progresele să fie menținute în cursul ulterior al vieții. Cercetările au ajuns însă la concluzia că multe din câștigurile survenite pe parcursul programului se pierd, în special în ceea ce pdvește coeficientul de inteligență eșecul intervențiilor poate fi înțeles
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
noastră"222, Froebel consideră că primii șapte ani ai vieții necesită o mare grijă din partea noastră, fiindcă în cursul lor se pregătește omul de mîine. În acest scop, el înființează la Blankenburg, în anul 1837, o școală pentru educația copiilor preșcolari, căreia el i-a spus pentru prima dată "grădina de copii" (Kindergarten). El a denumit astfel această instituție, pornind de la ideea că natura este o mare grădină, în care copiii sînt florile, iar educatorii, grădinarii. Una din principalele activități din
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
Rousseau, ea fragmentează vîrsta de creștere a omului în perioade dominate de dezvoltarea unui anumit aspect al vieții psihice; ea apreciază, ca și pedagogul francez, că specificul primei perioade (0-6 ani) îl constituie dezvoltarea simțurilor. De aceea, în educarea copiilor preșcolari, atenția ei s-a îndreptat mai ales spre dezvoltarea organelor de simț, considerînd că cea mai potrivită metodă pentru a se ajunge la acest scop este metoda activă. Prin experiențe repetate, a ajuns la concluzia că, pentru a fi activ
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]