19,544 matches
-
cele ce urmează. [d.6.1.5.1*]: Preferințe libertariene disjunct-monotone (Pldm): o relație de preferință individuală este libertariană disjunct-monotonă dacă, și numai dacă, oricare ar fi x aspectele codificate cu (0, 0.1, 0.2,...,1,...,n), atunci indică preferința pentru o cantitate (de ceva) mai degrabă mai mare decât mai mică; i.e. este preferat ori mai mult, mai degrabă decât mai puțin, ori mai puțin, mai degrabă decât mai mult. [o.6.1.5.1*] Proprietatea Pldm este o
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
5 0P se preferă, contrar lui a), mai degrabă mai mult decât mai puțin. Relația este clar tranzitivă, dar nu este libertariană disjunct-monotonă. Pe de altă parte, ori de câte ori monotonia este respectată, este îndeplinită și tranzitivitatea. Argumentul meu este că ori de câte ori preferințele indivizilor nu îndeplinesc această proprietate de monotonie, condiția Pareto nu trebuie să se aplice.<footnote Dacă în perechile de decisivitate libertariană o x variantă câștigă, atunci, dacă aceasta pierde în mulțimea de alegere a procedurii Pareto, singurul motiv este că
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
indivizilor nu îndeplinesc această proprietate de monotonie, condiția Pareto nu trebuie să se aplice.<footnote Dacă în perechile de decisivitate libertariană o x variantă câștigă, atunci, dacă aceasta pierde în mulțimea de alegere a procedurii Pareto, singurul motiv este că preferința este intruzivă. footnote> [d.6.1.5.2*]: Condiția Pareto amendată prin preferințe libertariene disjunctmonotone (Pam): x este preferat social lui y dacă, și numai dacă, toți indivizii preferă pe x lui y și toți indivizii au preferințe libertariene disjunct-monotone
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
aplice.<footnote Dacă în perechile de decisivitate libertariană o x variantă câștigă, atunci, dacă aceasta pierde în mulțimea de alegere a procedurii Pareto, singurul motiv este că preferința este intruzivă. footnote> [d.6.1.5.2*]: Condiția Pareto amendată prin preferințe libertariene disjunctmonotone (Pam): x este preferat social lui y dacă, și numai dacă, toți indivizii preferă pe x lui y și toți indivizii au preferințe libertariene disjunct-monotone. [t.6.1.5.1*]: Există o FDS care îndeplinește condițiile U, *L
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
este că preferința este intruzivă. footnote> [d.6.1.5.2*]: Condiția Pareto amendată prin preferințe libertariene disjunctmonotone (Pam): x este preferat social lui y dacă, și numai dacă, toți indivizii preferă pe x lui y și toți indivizii au preferințe libertariene disjunct-monotone. [t.6.1.5.1*]: Există o FDS care îndeplinește condițiile U, *L și Pam. Demonstrație [t.6.1.5.1*]. Arătăm că, în toate cazurile în care se poate identifica paradoxul lui Sen, avem preferințe care nu
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
indivizii au preferințe libertariene disjunct-monotone. [t.6.1.5.1*]: Există o FDS care îndeplinește condițiile U, *L și Pam. Demonstrație [t.6.1.5.1*]. Arătăm că, în toate cazurile în care se poate identifica paradoxul lui Sen, avem preferințe care nu sunt libertariene disjunct-monotone. Luăm, mai întâi, cazul în care există două strategii posibile, cel al lui prude vs. lewd (extins). Indivizilor sunt unanime (așadar, din perechea pe care se aplică procedura paretiană) 2 3i i ia Pa , adică
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
în care există două strategii posibile, cel al lui prude vs. lewd (extins). Indivizilor sunt unanime (așadar, din perechea pe care se aplică procedura paretiană) 2 3i i ia Pa , adică 1 0iP . Dar, din Pldm, dacă 0 1pP. Așadar, preferințele lui j nu sunt libertariene disjunct-monotone. Să luăm, acum, cazul cu trei strategii posibile (cazul alegerii cantității de muncă). Descompunem în i-variante decisivitatea libertariană și preferințele unanime (perechile de alternative pe care se aplică procedura paretiană): 2 3i i
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
i ia Pa , adică 1 0iP . Dar, din Pldm, dacă 0 1pP. Așadar, preferințele lui j nu sunt libertariene disjunct-monotone. Să luăm, acum, cazul cu trei strategii posibile (cazul alegerii cantității de muncă). Descompunem în i-variante decisivitatea libertariană și preferințele unanime (perechile de alternative pe care se aplică procedura paretiană): 2 3i i ia Pa , adică 1 0iP ; 1 2i i ia Pa , adică 0.5 1iP și 3 4i i ia Pa , adică 0 0.5iP . Procedăm, asemănător, pentru
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
i ia Pa , adică 1 0iP ; 1 2i i ia Pa , adică 0.5 1iP și 3 4i i ia Pa , adică 0 0.5iP . Procedăm, asemănător, pentru j și descompunem în j-variante decisivitatea libertariană și decisivitățile paretiene. De aici, preferințele nu sunt libertariene disjunct-monotone. În plus, dacă preferințele nu sunt libertariene disjunct-monotone, prin Pam, procedura paretiană nu se poate folosi pe nicio pereche care poate fi formată din alternativele de pe agendă. Rămânem, așadar, în toate cazurile, cu preferințele sociale generate
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
i ia Pa , adică 0.5 1iP și 3 4i i ia Pa , adică 0 0.5iP . Procedăm, asemănător, pentru j și descompunem în j-variante decisivitatea libertariană și decisivitățile paretiene. De aici, preferințele nu sunt libertariene disjunct-monotone. În plus, dacă preferințele nu sunt libertariene disjunct-monotone, prin Pam, procedura paretiană nu se poate folosi pe nicio pereche care poate fi formată din alternativele de pe agendă. Rămânem, așadar, în toate cazurile, cu preferințele sociale generate de aplicarea drepturilor. 6.2.* Criterii pentru admisibilitatea
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
De aici, preferințele nu sunt libertariene disjunct-monotone. În plus, dacă preferințele nu sunt libertariene disjunct-monotone, prin Pam, procedura paretiană nu se poate folosi pe nicio pereche care poate fi formată din alternativele de pe agendă. Rămânem, așadar, în toate cazurile, cu preferințele sociale generate de aplicarea drepturilor. 6.2.* Criterii pentru admisibilitatea soluțiilor paradoxurilor Sen-Gibbard [d.6.2.4*]: Condiția ILa (liberalism pe probleme amendat): Pentru fiecare individ i N∈ există atâtea probleme câte x variante privind pe i există, astfel încât, ori de câte ori
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
doar într-un i-loc, atunci, la fel pentru oricare i-variante. Pe scurt 6.2.1.* Analiza soluțiilor paradoxului Sen pe baza (esr) și (fid) Partea a III-a Analiza informațională a paradoxului libertarian „Pe ce informație, alta decât preferințele individuale, ar putea fi fundamentată o judecată în privința importanței unei probleme pentru o persoană?” [Weikard, 2004, p. 273] Rezumat. În cea de-a treia parte îmi concentrez atenția asupra cadrului informațional TAS. Prezint: 1) diferența dintre funcția de bunăstare economică
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
enunța un concept sau o teorie exprimă întotdeauna un număr finit de informații. Acest demers de simplificare, de eliminare a informației, caracterizează și teoriile filosofice și științifice. La rându-i, Teoria Alegerii Sociale presupune un set finit de informații relevante - preferințele ca proxy pentru utilitate. Corelativ, anumite informații sunt considerate irelevante și nu sunt admise în cercetare. Mulțimea informațiilor relevante este obținută printr-un set de proprietăți de invarianță. Acestea determină judecățile de bunăstare socială sau decizie socială să nu admită
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
ordinalitate și noncomparabilitate; (cn): cardinalitate și noncomparabilitate; (oc): ordinalitate și comparabilitate (cc’): cardinalitate și comparabilitate pe unitate; (cc): cardinalitate și comparabilitate completă. footnote>. În funcție de aceste două dimensiuni, în (1974) Sen distingea între „cel puțin cinci cadre informaționale de reprezentare a preferințelor individuale sau a indicatorilor individuali de bunăstare cu care alegerile sociale sunt conectate funcțional în diferite abordări” [Sen, 1974, p. 387]: a) ordini individuale ale stărilor sociale fără cardinalitate sau comparabilitate interpersonală; b) funcții de bunăstare individuală cardinale fără comparabilitate
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
socială corespunzătoare a stărilor sociale alternative, R” [Arrow, 1951, 1963, p. 23]. Formal. Voi denumi această funcție ca fiind „funcție de bunăstare socială arrowiană” și o voi nota cu FBSA. În forma dată de Arrow, funcția de bunăstare socială a) admite preferințele ca aproximare pentru utilitate; b) admite doar preferințele exprimate ordinal; c) admite doar soluțiile sociale realizate fără comparații interpersonale. Acesta este cadrul larg pe care îl propune Arrow. El exclude în mod clar judecățile întemeiate pe utilități cardinale și pe
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
1951, 1963, p. 23]. Formal. Voi denumi această funcție ca fiind „funcție de bunăstare socială arrowiană” și o voi nota cu FBSA. În forma dată de Arrow, funcția de bunăstare socială a) admite preferințele ca aproximare pentru utilitate; b) admite doar preferințele exprimate ordinal; c) admite doar soluțiile sociale realizate fără comparații interpersonale. Acesta este cadrul larg pe care îl propune Arrow. El exclude în mod clar judecățile întemeiate pe utilități cardinale și pe comparații interpersonale. Dacă Arrow ar fi oprit aici
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Nu neg această diferență, însă, câtă vreme, în ambele cazuri, se elimină diferite tipuri de informații, consider că ambele pot fi tratate drept restricții informaționale. footnote>, am fi putut identifica un număr extrem de mare de reguli arrowiene de agregare a preferințelor individuale. Spre exemplu, atâta vreme cât nu impunem independența față de alternativele irelevante, regula Borda este o FBSA acceptabilă. La fel, atâta vreme cât nu impunem condiția Pareto, regula unanimității este o FBSA acceptabilă. Dacă renunțăm la condiția de nondictatură, regula dictatorială este acceptabilă, iar
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
rezonabile” propuse de Arrow pentru funcțiile sale de bunăstare socială exclude câte un set de funcții de bunăstare socială. Independența față de alternativele irelevante exclude toate regulile poziționale, domeniul universal exclude toate regulile care nu admit toate profilurile logic posibile de preferința individuală, criteriul Pareto exclude toate regulile de preferință socială care mută decizia socială în afara sferei unanimității paretiene, iar condiția de nedictatură exclude singura regulă de decizie socială care îndeplinește celelalte condiții simultan, cea dictatorială. Cu fiecare adăugare a unei condiții
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
bunăstare socială exclude câte un set de funcții de bunăstare socială. Independența față de alternativele irelevante exclude toate regulile poziționale, domeniul universal exclude toate regulile care nu admit toate profilurile logic posibile de preferința individuală, criteriul Pareto exclude toate regulile de preferință socială care mută decizia socială în afara sferei unanimității paretiene, iar condiția de nedictatură exclude singura regulă de decizie socială care îndeplinește celelalte condiții simultan, cea dictatorială. Cu fiecare adăugare a unei condiții, Arrow elimină un set de reguli de decizie
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
propuse de Arrow și voi răspunde întrebărilor „ce”, „cum”, și „de ce” folosirea acestor condiții conduce la inconsistență. Voi începe cu o condiție care uneori este ignorată și care este încorporată în definiția FBSA, anume tranzitivitatea. a) Prin tranzitivitatea relației de preferință socială, Arrow are în vedere o condiție care pare rezonabilă. Să ne imaginăm că suntem într-o situație de alegere (individuală), în care alternativele sunt mutual exclusive și că dorim să găsim o regulă prin care să avem întotdeauna o
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
imaginăm că suntem într-o situație de alegere (individuală), în care alternativele sunt mutual exclusive și că dorim să găsim o regulă prin care să avem întotdeauna o mulțime de alegere nevidă. Dacă am căzut de acord că relația de preferință este gândită binar, vom compara două câte două fiecare dintre alternativele disponibile. Să presupunem că avem nevoie de o mașină de spălat (s), un frigider (f) și o mașină de cusut (c). Din premisa excludabilității mutuale nu putem alege decât
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
f, ne vom găsi în imposibilitatea de a selecta una dintre alternative fiindcă fiecare este dominată de o alta. Rolul tranzitivității este acela de a împiedica apariția unor astfel de probleme. Putem presupune, așadar, că atâta vreme cât păstrăm cadrul binar de preferință și atâta vreme cât este îndeplinită condiția excludabilității mutuale a alternativelor, tranzitivitatea este o cerință rezonabilă pe care o relație de preferință trebuie să o îndeplinească pentru a putea determina o mulțime de alegere nevidă, i.e. o alternativă să poată fi aleasă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
tranzitivității este acela de a împiedica apariția unor astfel de probleme. Putem presupune, așadar, că atâta vreme cât păstrăm cadrul binar de preferință și atâta vreme cât este îndeplinită condiția excludabilității mutuale a alternativelor, tranzitivitatea este o cerință rezonabilă pe care o relație de preferință trebuie să o îndeplinească pentru a putea determina o mulțime de alegere nevidă, i.e. o alternativă să poată fi aleasă. Acest lucru pare a fi valabil și atunci când vorbim despre agregarea preferințelor individuale (tranzitive) într-o preferință socială. Dacă dorim
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
o cerință rezonabilă pe care o relație de preferință trebuie să o îndeplinească pentru a putea determina o mulțime de alegere nevidă, i.e. o alternativă să poată fi aleasă. Acest lucru pare a fi valabil și atunci când vorbim despre agregarea preferințelor individuale (tranzitive) într-o preferință socială. Dacă dorim ca societatea să poată alege o politică sau o alta, un candidat sau un altul, trebuie să acceptăm un mod care împiedică circularitățile de felul celei pe care am exemplificat-o mai
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
o relație de preferință trebuie să o îndeplinească pentru a putea determina o mulțime de alegere nevidă, i.e. o alternativă să poată fi aleasă. Acest lucru pare a fi valabil și atunci când vorbim despre agregarea preferințelor individuale (tranzitive) într-o preferință socială. Dacă dorim ca societatea să poată alege o politică sau o alta, un candidat sau un altul, trebuie să acceptăm un mod care împiedică circularitățile de felul celei pe care am exemplificat-o mai sus. În (1970a), Sen demonstrează
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]