5,690 matches
-
de însușirile și forța sa, el e în stare să ajungă numai la adevăruri relative, ceea ce nu știrbește din importanța profesiunii care este „evolutivă și perfectibilă”, adevărul având a sluji binele general (abusus non tollit usum !) în temeiul cunoașterii fără prejudecăți și fără patimă. „Nici geneza - spune Alexandru Zub - nici devenirea faptelor istorice nu s-ar înțelege dincolo de raportarea continuă la adevărul vieții, ceea ce reclamă, deopotrivă, bun simț imaginație”, iar adevărul vieții nu se cuvine căutat numai în faptele diplomatico-militare, ci
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
această țară își evidențiază deja dinamismul industrial. Înregistrează un adevărat boom economic, iar producția sa ocupă un loc fruntaș într-un mare număr de sectoare. Ca pentru a-și regăsi încrederea în sine, Franța nutrește așadar față de aceste două țări prejudecăți pronunțate, stereotipuri aproape caricaturale. Francezii admit că englezii sunt primii când vine vorba de comerț, de industrie și de finanțe. Însă această medalie de excelență își are reversul ei: un flagrant deficit cultural, o lipsă evidentă de spirit. Francezii par
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
se mărginesc la a flirta, așa cum face de pildă Thérèse (Brigitte Auber), actrița novice din Rendez-vous de juillet, care refuză să i se dăruiască bărbatului pe care-l iubește (Maurice Ronet). Însă altele, precum Juliette Gréco, nu se complică cu prejudecăți. Ele sfidează numele faimosului local subteran fusese bine ales toate "tabuurile". Flirtul? Muza din Saint-Germain-des-Prés declară astăzi că nu știe nimic despre acesta. Juliette cea foarte tânără din 1945 nici nu vrea să audă de "dansurile mai apropiate, gesturile ambigue
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
atacurile de panică survin atunci cînd oamenii experimentează senzații asupra cărora cred că nu dețin nici un fel de control. Legat de presupunerea că atacurile de panică sînt asociate cu senzația lipsei de control este și faptul că pacienții anxioși au prejudecăți în legătură cu informațiile ambigue. De exemplu, McNally și Foa (1987) au descoperit că cei ce suferă de agorafobie interpretează situațiile neclare într-o manieră mult mai negativă decît o fac indivizii din grupurile de control sau agorafobicii aflați sub tratament. Această
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
devine atît de anxios încît părăsește situația sau evită complet sarcina, experiența ar trebui să fie discutată, iar cognițiile fundamentale scoase la iveală și puse la îndoială. Întregul proces trebuie să faciliteze învățarea într-un cadru suportiv și lipsit de prejudecăți. Participanților la tratament li se cere să-și aducă jurnalele, care conțin exercițiile scrise tip A-B-C-D legate de practica expunerii, consemnările experienței și ale rezultatului acestei practici, la ședințele de terapie. Aceste jurnale sînt utilizate pentru a stabili împreună cu pacienții
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
un timp suficient pentru punerea bazelor unei relații solide. În modelul de tratament prezentat mai jos, primele etape psihoeducația și managementul simptomelor nu sînt percepute drept amenințătoare și oferă terapeutului posibilitatea de a-și demonstra cunoștințele, credibilitatea și lipsa de prejudecăți. Astfel, relația terapeutică are șanse să se dezvolte, construind totodată și baza legăturii terapeut-pacient. Psihoeducația În stresul traumatic, psihoeducația reprezintă un prim pas important al tratamentului, care contribuie mult la reducerea detresei secundare (determinate de existența simptomelor), amplifică încrederea în
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
în calea democratizării societății, cît și cel în care ea poate fi un aliat, promovînd cauza libertății și democrației. Cultura media poate fi un obstacol în calea democrației în măsura în care reproduce discursuri reacționare, promovînd rasismul, sexismul, clasismul și alte forme de prejudecată. Dar cultura media poate, de asemenea, promova interesele grupurilor oprimate dacă atacă concepții ca rasismul sau sexismul, sau cel puțin dacă le subminează cu reprezentări mai pozitive ale rasei și sexelor. Sînt deci interesat de strategiile culturale și voi dezvolta
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
critică multiculturală ia în serios legătura dintre clasă, rasă, etnicitate, sex, preferință sexuală și alte dominante care influențează identitatea în calitate de constituenți importanți ai culturii care trebuie analizați și cercetați cu grijă pentru a detecta manifestări de rasism, sexism, homofobie și prejudecăți de clasă și alte tendințe ce promovează dominația și opresiunea. Multiculturalismul recunoaște că există mulți constituenți culturali ai identității și că studiile culturale critice indică modul în care cultura oferă material și resurse pentru aceste identități și cum produsele culturale
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
cultural aflat în studiu. Acest concept se bazează pe conceptul de perspectivism elaborat de Nietzsche, care susține că orice interpretare este în mod necesar mediată de o anumită perspectivă și este ca atare în mod inevitabil încărcată de presupuneri, valori, prejudecăți și limitări. Pentru a evita unilateralitatea și o viziune părtinitoare, trebuie să învățăm "cum să folosim o multitudine de perspective și interpretări în slujba cunoașterii" (Nietzsche, 1969:119). Pentru Nietzsche: "Există doar o singură viziune, o singură cunoaștere; dar cu
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
cultură în sensul european al cuvîntului. O asemenea gîndire binară (cultură elitistă față de cultură comună, cultură europeană față de cultură americană) este îndoielnică și a fost respinsă de majoritatea teoriilor postmodene, ca și de practică, poziționîndu-l pe Baudrillard ca victimă a prejudecăților moderniste elitiste ale Europei. Cyberpunk, pe de altă parte, nu are nici o reținere, nici față de formele artei populare și nici față de modernism. În cea mai mare parte a călătoriei sale, Baudrillard are de-a face cu America jumătății superioare, a
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
se angajează în remarci rasiste precum: "După cum bine se știe, americanii sînt fascinați de rasa galbenă în care simt o formă superioară de viclenie, o formă superioară a acelei absențe a adevărului care îi înspăimîntă". Aici, Baudrillard își transferă propriile prejudecăți și spaime, ca aceasta, care este atît de "binecunoscută" în America. 31 Baudrillard menționează într-adevăr că America este "un bastion înaintat al capitalismului", dar nu analizează nicăieri capitalismul american justificîndu-se cu acea afirmație ipocrită că "nu se poate înțelege
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
o prefață ce poate fi privită ca un autoportret al artistului la tinerețe: vorbind despre sine ca despre un "scriitor embrionar", își amintește ce detesta pe vremea aceea - revistele Time și Life, Hollywood-ul, televiziunea, lista best-seller-urilor, publicitatea, McCarthysmul, Cluburile Rotary, prejudecățile rasiale, mentalitatea americană despre progres și prosperitate, adică tot ceea ce însemna "filistinismul sufocant al acelor vremuri". Citea tot timpul, zeci de cărți - Saul Bellow, Dylan Thomas, Sigmund Freud, George Orwell, Marin Buber, Erich Fromm, Bernard Malamud, e.e.cummings - toți
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
Scenariul, cunoscut deja de la Camus, îl are în centru pe profesorul de sport Eugene "Bucky" Cantor, un atlet pasionat de meseria lui măruntă, dar plină de satisfacții sincere (copiii îl idolatrizează), "un tânăr cu convingeri ferme, relaxat, blând, lipsit de prejudecăți, grijuliu, demn de încredere, viguros, musculos - un tovarăș și, în același timp, un conducător". În termenii lui Roth, acesată descriere conține toate elementele necesare plasării personajului în orizontul catastrofei, al unui destin orb și nedrept ce-i va mutila bunele
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
își uită rolul, dar nu rămâne monosilabic în fața răspunsurilor-fluviu ale neobositului Dan C. Mihăilescu, lansând întrebări ample, nuanțate. Cei doi își asumă rolurile onest, ca-ntr-un duel onorabil al opțiunilor și-al ideilor, aducând totodată cu sine temeri și prejudecăți: DCE se știe pus în fața unui "Scriitorinc retractil și mefient", posesor al unor povești fabuloase, "intelectual strălucit" și showman de excepție, iar DCM vine la primele "runde" dialogale cu imaginea unui DCE "critic în armură pe lângă care zboară săgețile", sau
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
îi lipsește cel de-a le exploata. Raționamentele lui sînt prea parțiale, observațiile sărace. Întregul nu are profunzime. Cu greu îi putem citi judecățile sarcastice despre masă, revoluție, clasă muncitoare fără a fi năuciți de un astfel de torent de prejudecăți și cinisme față de ceea ce, de altfel, îl fascinează 100. Un al doilea motiv este de ordin mai subtil. Prin originile sale sociale, Le Bon aparținea unei tradiții liberale și burgheze. În numele acesteia, el își dirijează analizele împotriva revoluției, socialismului, slăbiciunii
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
aș fi asumat riscul deloc mic, de altfel de a rupe tăcerea dacă n-aș fi observat că doar în Franța Le Bon era pus la index. Gînditori germani de prim rang, antinaziști notorii Broch, Schumpeter, Adorno se referă fără prejudecăți la el cînd încearcă să înțeleagă și să combată fenomenul totalitar. Adorno merge pînă la a denunța prea exclusiva asociere a psihologiei mulțimilor de fascism, considerînd-o un pretext prea comod: "De ce oare, se întreba el, psihologia aplicată a grupurilor pe
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
cititorilor oricărui ziar, sondează toate plăgile acestui monstru feminin și tînguitor care este mulțimea și capătă o idee destul de precisă despre ceea ce Dumnezeu și sfinții lui aud zilnic în rugile care se înalță către ei"166. Integrată psihologiei maselor, această prejudecată a devenit un principiu politic. Cel care l-a sesizat cel mai prompt și l-a aplicat în mod sistematic a fost în mod cert Mussolini, care îi repeta lui Emil Ludwig lucruri citite în Le Bon: "Mulțimea iubește oamenii
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
30, a combătut propaganda nazistă de pe pozițiile socialimului. "Propaganda prin sugestie, scrie el, a aflat, firește, un cîmp cît se poate de fertil printre femei; ele i-au căzut pradă în ciuda ideilor antifeministe ale mișcării naziste"168. Dar transformarea unei prejudecăți într-o perspectivă practică nu este și o evidență care să îi confirme realitatea. Nu puține au fost practicile eficiente întemeiate pe teorii false. Ea ne ridică totuși o problemă mai serioasă: cum anume s-a produs alunecarea de la sugestibilitatea
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
feroce"170. Oricît de curios ar părea, această frază a fost și ea confirmată în laborator, e drept că într-o formă mai sobră. Explicația lui Le Bon nu este nici coerentă, nici întemeiată, e doar o amplă însăilare de prejudecăți. Dar ea conține și o umbră de adevăr: la mulțimi, polarizarea corespunde nevoii de a evita îndoielile și incertitudinile. Prin aderarea la o judecată stabilă, ea permite regăsirea unității mentale în jurul unui punct fix. Fixitatea și stabilitatea sînt cea mai
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
parte mai lucidă a omenirii să îi transforme în suspecți, acuzîndu-i că înșeală sau au fost înșelați. Masa este definitiv atrasă de ei". Am putea reproșa psihologiei mulțimilor, și în special lui Le Bon, cele cîteva remarci pripite, pline de prejudecăți și, ca să fim sinceri pînă la capăt, superficiale. Dar vom fi frapați văzînd că ele își află o contrapondere în descrierile făcute, de atunci încoace, celor mai exemplari conducători ai vremurilor noastre: Stalin și Hitler. În comparație cu alți îndrumători ai partidului
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
este o expresie a omului care vorbește, ci o expresie a lucrului despre care acesta vorbește. Da, calomniați, calomniați, dar întotdeauna va rămîne ceva. Repetați, repetați, întotdeauna va rămîne ceva, fie chiar și un simplu zvon. Iar zvonul, ca și prejudecata, ca și calomnia, este și el o forță. O altă funcție a repetiției este coerența gîndirii. Asociind frecvent afirmații și idei risipite, ea creează frecvent aparența unei înlănțuiri logice. Ai impresia că în spatele frazelor se profilează un sistem, că buna
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
urmă, despre mase și colectivități toate astea într-o lucrare cu caracter științific. Cel mai neînsemnat lucru pe care l-am putea remarca este faptul că tonul e lipsit de neutralitate, autorul refuzînd să își dea osteneala să își îmbrace prejudecățile într-un limbaj științific. Dar să lăsăm toate acestea. Textul reia și condensează toate elementele acestor Führernaturen, după expresia lui Max Weber, cel care le reia și le combină altfel în propria-i teorie. Nu lipsește nimic, nici superioritatea individului
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
unei mulțimi, că ar avea timp să reflecteze asupra celor citite, că înainte de toate el este cel care alege ce ziar anume să citească. În realitate, și el este supus unei excitații permanente; și pentru că ziaristul îi flatează patimile și prejudecățile, face din el un lector credul și docil, manipulîndu-l după bunul său plac. Astfel încît masa de lectori devine o masă de automate supuse, asemenea celor pe care le vedem în cabinetele hipnozatorilor, pe care le putem determina să facă
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
decît teoriile acestui profesor de la Collège de France. Dar cum am putea defini opinia? Ar fi o întreprindere extrem de dificilă dacă nu am face apel la contrast și la analogie. Să spunem că ea s-ar situa între polul tradițiilor, prejudecăților și credințelor pe de o parte, și polul rațiunii, al logicii și sentimentului personal pe de cealaltă parte, la fel cum burghezia e bine instalată între popor și aristocrație. Să mai admitem că opinia ar fi un ansamblu mai mult
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
veacuri; din istoria Germaniei și a Angliei lipsesc primele. Dar dacă vă veți opri la istoria Franței, veți cunoaște lumea"323. Nici le Bon, nici Tarde nu au încercat nici o clipă să se detașeze de această istorie, să renunțe la prejudecățile pe care ea însăși le-a picurat în mintea lor. Da, în mod sigur, vorbim despre prejudecăți de clasă. Dar nu prejudecăți tipice unei clase care poate exista oriunde în lume; sînt, din contra, localizate, înregistrate într-o memorie singulară
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]