6,389 matches
-
exportului nostru, "Timpul", 6 mai 1880), face cîteva afirmații în proximitatea aforismelor, bune totdeauna pentru conduita unor politicieni responsabili: În diplomație acela e mai abil care alege pretextul cel mai plauzibil pentru îndeplinirea scopurilor sale politice. O sumă de asemenea pretexte se găsesc în arsenalul bogat al apucăturilor omenești; o dată e umanitarismul [chestiunea izraelită], altă dată libertatea popoarelor [chestiunea orientală], o a treia oară răspîndirea civilizației, pentru care fiecare popor apusean voiește a avea oarecum onoarea priorității, cu condiția bineînțeleasă ca
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
alte popoare au deprins prin tradiție și experiență proprie, fără putere de a rezista în afară, subminat de o imigrație lacomă, numeroasă și disprețuitoare de țară, guvernat chiar de elemente străine, pentru care patrie și naționalitate sînt nu convingeri, ci pretexte de a parveni, acest popor, cel mai numeros și cel mai inteligent în Orient, este condamnat la o sigură pieire, precum este condamnat la mizerie. Dar se vor mai inventa încă zece, douăzeci de ani decorații pentru trădători și pornografi
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
direct de gări și intrări În oraș. Indiscutabil, primul rol al unui asemenea sistem este organizarea circulației, un rol pur funcțional la nivelul orașului. însă, consecința directă este efectul spațial, acest sistem va da orașului o Înfățișare organizată , va fi pretext pentru monumentalitate și efecte plastice îndelung căutate În arhitectură , pregătind posibilități pentru monumental și falnic decor arhitectural. Dorind să desăvârșească Înfățișarea estetică a orașului, planul statuează definitiv caracterul estetic al străzii . Strada este monument colectiv și viu al orașului, elementele
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
acest mesaj pentru a supune masele, pentru a face oamenii mai docili și mai ușor de jefuit. Setea de îmbogățire și lăcomia nemăsurată a seniorilor feudali de la începutul mileniului, a dus și la apariția ,,cruciadelor”, acțiuni armate care aveau ca pretext ,,eliberarera pămîntului sfînt de sub păgîni” , dar care în realitatea n-au urmărit decît jaful asupra altora. Toate aceste acțiuni care s-au petrecut pe mai multe sute de ani, erau organizate și aveau girul papalității care în acea vreme reprezenta
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
s-au petrecut pe mai multe sute de ani, erau organizate și aveau girul papalității care în acea vreme reprezenta o putere cel puțin egală cu a regilor. Cu trufia și prostia omului dintotdeauna, existența mai multor religii a constituit pretextul unor dispute, în cazul cruciadelor chiar confruntări armate, prin care fiecare să-și aroge drepturi speciale în fața celorlalți. Sintagma ,,războiului sfînt” , adică un război dus pe ,,idealuri” religioase , a fost inventată atunci și a reprezentat războiul dus de o Europă
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
creatoare de scădere, de ciclu, de temporal", care să se mențină în datele experienței obișnuite este respinsă categoric de Barbu, ca inadecvată, un "hibrid"49, expresie, prin care, într-o altă împrejurare, înțelegea "român[ul] analitic în versuri, unde sub pretext de confesiune, sinceritate, asociație, naivitate poți ridica orice proza la măsura de aur a lirei"50. Toate acestea înseamnă, pentru poetul român, abandonarea Ființei, i.e., Creației, în favoarea jocurilor lumii, când, de fapt, poezia trebuie să fie o sinteză edificatoare și
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
mai are nimic spectaculos sau inedit în ea. Majoritatea covârșitoare a membrilor unei societăți cu o mentalitate suficient de evoluată consideră normal ca diferențele existente între oameni să fie surse de noi experiențe de viață și de beneficii, și nicidecum pretexte pentru discriminări. O persoană cu cerințe speciale, aflată într-o astfel de comunitate, se poate afirma în calitate de cetățean, ca producător de bunuri și valori, ca personalitate. Chiar și un copil cu dizabilități multiple își poate găsi locul potrivit într-o
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
în care indivizii au "investit". Libertatea și securitatea sunt asigurate de structura socială și nu de către stat: indivizii au investit mai mult în celelalte corporații decât în stat și, prin urmare, nu este nevoie de controlul centralizat al resurselor, sub pretextul asigurării egalității de oportunități. Aceasta nu înseamnă adoptarea poziției libertariene care neagă rațiunea publică în numele drepturilor naturale, ci găsirea unei soluții de echilibru: "dacă mergem în direcția egalității, pierdem libertatea individuală în fața autorității centrale care impune egalitatea; iar dacă mergem
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
devotament social, gol pe dinăuntru, dar mulțumitor în buzunare: "era vorba să se găsească formula fericită prin care să se legitimeze în fața națiunii aceste cheltuieli și să se creeze totodată mijlocul de a înmulți numărul slujbelor potrivit cu creșterea proletariatului orășenesc. [...] pretextul stângaci [...] de a pretinde că pe această cale se introduce "civilizația" apuseană la noi: de câte ori se simțea nevoia de a milui un nou grup de paraziți, se copia o nouă instituție străină, creându-se o nouă serie de slujbe"10
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
nu urmărește să fie altfel decât ceilalți, ci o imagine de sine cât mai bună, confirmată de opțiunile consumului. Împlinirea personală este dată de ameliorarea condițiilor de viață și de un corp cât mai sănătos și îngrijit. Acestea constituie principalul pretext al hiperconsumului care nu s-ar fi dezvoltat pe seama nevoilor spirituale. Însă pe măsură ce își construiește identitatea prin consum, individul este prins de mecanismele pieței. Consumul își impune propria-i logică, eliberarea de constrângeri morale și democratizarea gusturilor este impulsionată de
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
făcut însă două recenzii (apărute în 1969)15 ce-l aveau că autor pe Iorgu Iordan, care (și cu alte ocazii, de altfel) a încercat să minimalizeze mai toate meritele lui Hașdeu referitoare la lingvistică. Iritat de faptul că sub pretextul lipsurilor respectivei cărți Iordan atacă valoarea excepțională a teoriilor lui Hașdeu, Poghirc a răspuns într-un articol, punct cu punct, la criticile/obiecțiile formulate de Iordan. Nu mă interesează aici polemică în cauză (continuată de Iordan într-un alt articol
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Lameere etc.83 Dintre aceștia, Buisset, Joly, Prinz ori Rousseau au fost și titulari ai cursurilor de specialitate din cadrul Școlii Politehnice 84. I.3. O dizidenta a Universității Libere din Bruxelles: Universitatea Nouă În 1894 Universitatea Liberă s-a scindat, pretextul fiind așa-numitul "incident Elisée Reclus"85. Reputatul geograf francez, cunoscut totodată și pentru simpatiile sale anarhiste, fusese invitat să țină cursuri la Bruxelles în anul universitar 1893-1894. Consiliul de Administrație al Universității Libere, reunit la începutul lunii ianuarie 1894
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
ca precept zicerea că Iahwe - este unicul stăpîn și rege iar ei nu trebuie să se supună altei autorități! Despre ei, iudeul amintit mai înainte spune în cartea Războiul iudeilor cu romanii ll, la pagina 259: ,,Șarlatani și impostori, sub pretextul unei inspirații divine, au căutat să provoace schimbări revoluționare și să convingă mulțimea să se lase pradă nebuniei, îi conducea pe oameni în deșert spunîndu-le că acolo Iawhe le va arăta semnele mîntuirii”. Autorul nu ne spune unde anume se
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Despre turbarea zeloților ne lasă mărturie chiar și marele plăsmuitor ivrit J. Fla-vius care, în lucrarea Antichități iudaice, in Cartea XVlll, capitolul l, la pagina 442 scrie: ,,În iureșul atacurilor date de tîlhari, au fost răpuși numeroși bărbați de frun-te, pretextul invocat fiind lupta pentru libertate, dar adevăratul motiv era setea de cîștig. De aceea au izbucnit răscoale care au provocat măceluri publice, îndreptate fie împotriva concetățenilor(căci aveau ambiția de a nu-și lăsa în viață nici un adversar), fie împotriva
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
cartea a treia despre împăratul Tiberius (14-37 e.n.) spune că: ,,A interzis religiile străine, cultele egiptene și iudaice, constrîngîndu-i pe adepții superstițiilor egiptene să-și ardă hai-nele și obiectele sacre. A răspîndit în provinciile cu climă aspră neamul iudeu sub pretextul serviciului militar iar pe ceilalți membri ai neamului acesta pe cei care aveau un cult similar i-a izgonit din Roma sub amenințarea unei servituți perpetue dacă nu se supuneau”. Informația are o importanță covîrșitoare pentru demasca- rea minciunii iudeo-creștinismului
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
proclamată de congres. Marile puteri aveau poziții diferite în ceea ce privea unirea Principatelor: Franța, Rusia, Prusia, Sardinia și, inițial Anglia, erau favorabile unirii. În schimb, Austria și Imperiul Otoman erau împotrivă. Ali Pașa, reprezentantul Imperiului Otoman, a respins unirea sub pretext că separarea Principatelor era veche, că unirea era dorită doar de unii care urmăreau interese personale, că populația nu ar agrea ideea unirii. Buol, reprezentantul Austriei, a afirmat că nimic nu justifică unirea celor două principate care puneau un mare
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
reperează de fapt tot prin structuri, motive, mijloace literare. Atent la nuanțe, erudit dar refuzând istorismul, sociologismul, estetismul dar nu și patriotismul, V. S. nu pare a avea preferințe în alegerea subiectelor criticii. Prin supralicitare, el transformă opera într-un pretext pentru digresiuni și asociații filozofice sau morale." Reeditat în ", Dicționarul nu aduce nimic nou în planul comentariului, perpetuând regretabil și o eroare de informație: anul nașterii criticului este indicat în ambele ediții drept " ianuarie ". În realitate, Vladimir Streinu - cum indică
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
o calitate potențială, iar valorificarea potențialului de viteză depinde de măiestria practico-metodică a fiecărui profesor de specialitate. N. Sozanscki, 1979, citat de T. Ardelean,1991, definește viteza ca fiind “ nivelul potențialului motric și al pregătirii specifice”. E posibil ca- sub pretextul că, la copii, trebuie să se păstreze intact potențialul de evoluție al calității de viteză, pentru a fi valorificat corect- și sportivii, și antrenorii să ajungă uneori la deziluzii. Și acesta datorită faptului că uneori față de copil, se manifestă din partea
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
rezultă că o parte din lucrurile indiferente sunt în afara puterii magistratului, "prin urmare puterea în toate lucrurile indiferente este de aceeași amploare ca atunci când nu ar fi nici o religie, pentru că autoritatea magistratului este negată în multe lucruri indiferente numai sub pretextul unei legi creștine de acest tip"16. Acest pasaj at fi fost suficient pentru a-i aduce acuzația de hobbism. Căci, pentru contemporanii lui Hobbes, a presupune că "nu ar fi nici o religie" este echivalent cu a presupune că nu
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
rusul este complicele fanarioților”. „Limba română e un fel de italiană orientală. Băștinașii din MoldoVlahia se numesc ei înșiși români, vecinii lor îi denumesc vlahi sau valahi”. „Succesiunea rapidă a domnilor a agravat răul și a făcut ca Rusia, sub pretext de a curma acest abuz, să intervină în afacerile interne ale Moldovei și Țării Românești și în Imperiul Otoman, la sfârșitul secolului trecut și la începutul secolului prezent (...). Prin tratatul de la București (1812), Rusia a obținut pentru ea însăși cedarea
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
scaun și să scrii la mașină. Scrie o grămadă de cuvinte pe o pagină. Nu murdărești nimic și nici nu stropești cu cerneală în jurul tău. - Dictatorul comunist albanez Enver Hoxha(19081985) a condus țara cu o mână de fier. Sub pretextul că Albania ar fi fost atacată din exterior, el a dat ordin să fie construite 800 000 de cazemate din cel mai bun ciment și din oțel armat. Bineînțeles că dușmanii nu erau reali, dar astfel putea să abată atenția
Caleidoscop by Liliana Novac () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93248]
-
asupra creației eminesciene. Dacă revenim la această exegeză, o facem pentru că judecățile sale critice nu au încetat să însemne o înțelegere profundă și, în egală măsură, o depășire a obișnuitelor înrîuriri, multe dintre ele superficiale, epidermice, provocate aproape extrinsec de pretexte culturale uneori facile și sub impulsurile venite dinspre orizontul modei, a lui à la maniere de. Prevalîndu-se parcă de puterea simbolică a tetraktys-ului din filosofia greacă, ipoteza lui Sergiu Al. George era cercetată, alături de Eminescu, și prin codul creației altor
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
aproapelui poate lua chipul "acuzației de la depărtare", ca să folosim sintagma lui Noica: "Lupta de la depărtare, participația în toate de la depărtare, crearea de noi "distanțe" între noi și lucruri, prin radio, ziare, telefon și clișeu fotografic". Și iată cum, avînd ca pretext o rațiune filologică suficientă (id est: chestiunea scrierii corecte a cuvîntului "l-am"), mica revoltă a tînărului Noica ajunge să reclame agresivitatea relațiilor dintre "eu" și "tu" și să încercuiască adevărata justificare a rechizitoriului său: faptul că "mai toate erorile
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
erau dezvoltate deopotrivă și în orizontul unei hermeneutici a vieții spiritualului, iar chestiunea fundamentală însemna, pentru el, conturarea în ordinea spiritului a unui tip de om românesc și a candidaturii acestuia la eternitate. Nu biologicul din ființa românului putea fi pretextul, ci valorile spiritului în jurul căruia se putea alcătui o Românie eternă sau, cum el însuși formula, "România de totdeauna". Mai mult, nu supraviețuirea sau perenitatea biologicului afirmat cu emfază patriotică în formule de genul: "Românu-n veci nu piere", "Românul are
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
anii facultății dar și după Cioran și toți cei ce alcătuiau generația lui Mircea Eliade. Deloc întîmplător, studentul Cioran alege ca subiect pentru teza sa de licență Intuiționismul contemporan (susținută în octombrie 1931)95, filosofia gînditorului francez fiind de altfel pretext și pentru temele unor seminarii. În fond, de aici își începe Cioran șirul (și: tirul) interminabil al criticii pe care o va dezvolta față de varii sisteme și autori, de aici începe să îngroașe și exalte ceea ce numește atitudine personală, dimensiune
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]