7,890 matches
-
definitivă, abisală a subiectului în act" și amendează, în consecință, falsul. În esență, observația lui Marin Mincu vizează criza identitară a unui eu poetic vulnerabil în această postură. Mai mult, criticul insinuează că revolta lirică argheziană, lipsită de o reală profunzime și spontaneitate, ar avea un temei laic, trădând "statutul de răspopit al actantului poetic"121. Fără să răstoarne datele problemei, acest unghi de receptare nu pune în discuție negația în sine, ci premisele ei, precum și veridicitatea trăirii poetice. În ceea ce
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
a-l feri de erorile inerente liberei decodări"168. Viziunea lui Arghezi despre literatură este expresia unui spirit poetic intuitiv și modern prin însăși înțelegerea gestului artistic, înainte de toate. În timp, ideile sale, fără a-și schimba conținutul, au căpătat profunzime și forme tot mai șlefuite de expresie. Cu toate acestea, poetul nu s-a convertit nicicând în doctrinar și nici în teoretician sistematic. Dimpotrivă, a fost oripilat de școli și curente, precum și de toți cei care au încercat să creeze
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
asupra producției pamfletare argheziene. Un nou val de dispute nu face altceva decât să-l mențină pe Arghezi, în atenția publicului receptor, ca pe un autor controversat, dificil de prins în tipare exegetice clasice. Dincolo de pozițiile pro sau contra, de profunzimea interpretărilor sau superficialitatea declarațiilor, de conflicte personale sau de incompatibilități structurale, Arghezi interbelicul este citit cu frenezie, iar spectacolul său cotidian, așteptat cu nerăbdare. Pentru gazetar, relația cu cititorii săi se înscrie într-o etică primordială, deseori clar formulată și
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
transmis nimic prin acea imagine, el n-ar fi rămas nemișcat în fața ei. Paradoxal, tocmai menținând specificitatea vizibilului în raport cu invizibilul, a imaginii în raport cu semnul, vom salva mai bine funcția ei de transmitere. Așa cum la artist meseria nu este inamicul inteligenței, profunzimea de sens și intensitatea senzorială nu sunt invers proporționale. A gândi imaginea presupune în primul rând a nu confunda gândirea și limbajul. Căci imaginea ne face să gândim prin alte mijloace decât o combinație de semne. De ce trebuie atunci, după
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
în sensul puternic al cuvântului, operații simbolice. Vizibilul nu este lizibil Un pictor, un cineast ori un fotograf contemporan își găsesc un oarecare merit în a face pe inculții, pe lucrătorii manuali, pe artizanii; în a declina insistenta cerință de profunzime, refugiindu-se în grosimea materială a "muncii" lor. Asta înseamnă a merge împotriva curentului. Într-adevăr, semnul are în prezent de un asemenea prestigiu, încât toate imaginile vor să fie semne. Nu se va bucura de considerație, mântuire ori înălțare
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
sufletul lumii. Adevărul imaginii, spune el, este inteligibilul. De aceea ea trebuie contemplată nu cu ochii trupului, ci cu "ochiul dinlăuntru" (endon blepei). Partea malefică a imaginii este, în schimb, tot ce poate ea conține sau sugera din spațiu, umbră, profunzime; brutul care se interpune între modelul ideal și emanația lui vizuală. Reflectarea nous-ului, elementul spiritual, este singurul lucru real din ea. Restul este materie pură, adică neființă vidă"40. Teoretizând Frumosul ideal, Renașterea a continuat, în umbra semeață a
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
modul lor de a transpune spațiul pe o suprafață plană. Egiptenii au avut perspectiva cu registre, hindușii perspectiva radiantă, chinezii și japonezii perspectiva zborului de pasăre, bizantinii înșiși perspectiva inversată. S-a spus despre icoana tradițională că este lipsită de profunzime. E drept că Bizanțul și, în parte, Occidentul latin au moștenit interdicțiile plotiniene specifice fizicii spiritualiste a ultimilor gânditori greci. Plotin (205-270) interzice profunzimea, fiindcă aceasta este materie, ca și spațiul și umbra. A limita totul la prim-plan, plan
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
de pasăre, bizantinii înșiși perspectiva inversată. S-a spus despre icoana tradițională că este lipsită de profunzime. E drept că Bizanțul și, în parte, Occidentul latin au moștenit interdicțiile plotiniene specifice fizicii spiritualiste a ultimilor gânditori greci. Plotin (205-270) interzice profunzimea, fiindcă aceasta este materie, ca și spațiul și umbra. A limita totul la prim-plan, plan unic, înseamnă a favoriza viziunea intelectuală a Ideii, a Divinului în Imagine 78. Este totuși îngăduită o a treia dimensiune. Nu în trompe-l
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
a anula greutatea istoriilor. Amară pilulă: umanitudinea este în noi un sentiment natural, biologic și ecologic. Nu un dat cultural niciun grup nu poate alege să se instaleze în umanitate (esperanto nefiind o limbă de cultură, ci un artefact fără profunzime de timp). Fără îndoială, sateliții de difuzare și ubicuitatea hertziană, microcomputerele și folosirea de către toți a acelorași pachete de programe informatice, circulația internațională a persoanelor, monedelor, știrilor și imaginilor, globalizarea fluxurilor financiare, fără a uita UNESCO, o instituție foarte onorabilă
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Profesioniștii privirii și ai cuvântului sunt astfel descalificați. Odată cu apariția camerei video ușoare, ilustratorul ca mediator al vizibilului, scriitorul sau jurnalistul ca mediatori ai istoriei își pierd vechea întâietate, în favoarea prezentatorului prin intermediul căruia actualitatea survine. Imediatul video face economie de profunzimi de câmp și timp. Regia, cu mozaicul ei de ecrane, devine postul de comandă a memoriei și deci, în parte, a realităților percepute și trăite. Când realitatea evenimentului are drept criteriu obiectiv apariția urmei lui, evenimentul devine urma însăși. Traducere
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
de suprafață), apoi analizate numeric, pentru procesare pe ecran. Nu există așadar cu adevărat, sau nu încă, inventarea lucrurilor ex nihilo. Proiectul unui Bauhaus electronic ridică probleme mai radicale, în primul rând pe cea a universalului rău: cel care suprimă profunzimea timpului și singularitatea facturii. Imaginile numerice frapează prin aspectul lor a-cosmic și anistoric. Dificil de datat și situat, ele au cel puțin alura unui esperanto vizual. Forța de expansiune a instrumentului simbolic, caracterul internațional al limbajului binar, este și
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Există o relectură cinematografică a picturii, iar privirea lui Eisenstein asupra lui da Vinci îi dă acestuia o nouă viață. Nu-l mai vedem, după Orson Welles, cu aceiași ochi pe Tintoretto, fiindcă regăsim la el cadrările, oblicele anxioase și profunzimea de câmp a celui dintâi. Resnais ne dezvăluie un Van Gogh dramaturg, în alb-negru. Cinematograful, care "îmbălsămează timpul", cum spunea Bazin, poate uneori să desfacă unele bandaje din camerele morților. El a inventat o nouă formă scrisă, scenariul. Așa cum fotografia
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
în care operatorul-șef regla reflectoarele ca un pictor asupra subiectului. "Arta plinei lumini obligatorii" (Daney), imaginea televizuală ignoră clar-obscurul. Nu e nevoie aici de Henri Alekan sau Claude Renoir. Se pot alătura siluete fără carne într-un spațiu fără profunzime și suculență. Fără vertij. Cinematografia, "artă a expresiilor corporale" ca și dansul (iar coreografia nu e de găsit doar la Minelli sau Stanley Donen, ci mai întâi în mersul lui Gary Cooper și în legănarea lui John Wayne), provoacă un
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
o forță de antrenare planetară. Dematerializarea suporturilor prin înregistrarea electromagnetică? Derealizarea realului exterior. Miniaturizarea aparaturii și a componentelor? Restrângerea majusculelor, reducerea discursurilor logice în micro-relatări. Cadrajul reprezentărilor? Formatare corespondentă reprezentativului. Gros-plan normal? Personalizare normalizată a colectivelor. Instantaneitatea transmisiilor hertziene? Dispariția profunzimii de timp. Descompunerea imaginii în pixeli? Explozie poantilistă a informației. Montaj cut sau în mozaic? Dezarticularea logică a faptelor. Cultura detaliului, a frânturii, a fragmentării, fărâmițarea vechilor dialectici ale totalității, substituirea peste tot a globalului cu fractalul, rezumată uneori prin
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
ale lumii; ca urmare a succesului de care s-a bucurat, în 2005 a apărut și un canal cu același nume (n. trad.). 116 Camerele franceze, private sau publice, dau dovadă de o anumită reticență în a "se ingera" în profunzimile sociale ale Africii francofone sau ale Arabiei Saudite. O bombă irakiană care lovește un sat kurd va avea mai multe șanse să fie prezentată pe ecran decât o bombă turcească. 40000 de execuții sumare ale opozanților, vreme de opt ani
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
concentrare revelatoare pentru noi, întrucât suntem. Această eliberare a privirii interioare de sub domnia preocupărilor fragmentare va reașeza părțile într-un orizont nou de înțelegere. Nu întâmplător, am preferat să utilizez aici termeni care aduc o încărcătură aparte prin rezonanța și profunzimea pe care li le-a conferit Lucian Blaga. în Trilogia culturii, vorbind despre creație ca mod privilegiat de a fi al omului „în orizontul misterului și pentru revelare“, Blaga introduce categoriile abisale ale spontaneității ca matrice stilistică la nivelul inconștientului
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
au mai putut să ramburseze datoriile, fiindcă instituții financiare și "inițiați"126 au luat esențialul din bogățiile produse, fără control, fără să se expună celui mai mic risc... Omenirea a mai trecut prin crize, dar acum șocul este major, în profunzime, și zguduie modul de viață, modul de a fi, simți, gândi, acționa". Piața și statul de drept Pentru ca o economie de piață 127 să funcționeze eficient, statul de drept 128 trebuie să-și exercite funcțiile, adică să garanteze dreptul de
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
pună în act un program de acțiuni desfășurate în parteneriat. Principalul obiectiv a fost acela de a da o mai mare atractivitate cartierului (prin acțiuni de ameliorare a condițiilor vieții colective în spațiile publice, parcuri, clădiri), de a modifica în profunzime ambianța urbană, calitatea serviciilor private și publice, ajungându-se chiar la acțiuni de mediere în vederea stingerii conflictelor între vecini sau diminuarea violenței domestice. S-au constituit tablouri sintetice ce prezentau transparent și clar elementele de diagnostic inițiale, programarea activităților, sumele
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
și opinii, chiar dacă situația de întâlnire în vederea cercetării nu corespunde întotdeauna cu modurile de gândire ale interlocutorilor. Contactele exploratorii pot fi mai numeroase sau reduse, nu există o rețetă (uneori pot fi contactate zece persoane, alteori două-trei cazuri investigate în profunzime pot aduce mai multă și mai consistentă informație decât zece cazuri abordate superficial). Contactul cu persoanele investigate poate dura o oră, o oră și jumătate cu fiecare. Cercetătorul poate opri investigația atunci când alte persoane abordate nu-i mai aduc informații
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
și cantitative nu sunt opuse, ci complementare. Cercetarea calitativă Cercetarea cantitativă populatia studiată este puțin numeroasă (grup sub 30 persoane); populația studiată este de dimensiuni mari; atitudinea semidirectivă a cercetătorului; atitudinea cercetătorului este directivă; cercetătorul fixează o temă (convorbire de profunzime) sau mai multe (convorbire centrată); cercetătorul fixează o temă și construiește un ghid de convorbire directiv sau un chestionar auto-administrat; întrebări puține, deschise, formulări definitivate în contact cu interlocutorul; întrebări numeroase, formulate mai rigid, strict, prestabilite (întrebări deschise cu alegeri
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
libertate lăsată interlocutorului; libertate restrânsă lăsată interlocutorului; răspunsuri ample, bogate, complexe, se rețin nuanțe; răspunsuri scurte, precise, limitate, dacă se poate fără nuanțe; se caută identificarea unui profil al persoanei, folosindu-ne de toate nuanțele formulărilor sale; urmărim cunoașterea în profunzime a reacțiilor sale la un număr de probleme, teme; se acordă importanță informației colective, identificarea unei probleme sau unui fenomen în ansamblul său, adică în raport cu un număr n de persoane din populație (N); analiza informațiilor este dominant calitativă (intensivă) și
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
clasifica în cutare sau cutare categorie a realului, înseamnă a observa vis-à-vis de ele și o anumită atitudine mentală"399. Pentru a organiza datele succint, trebuie construit un ghid de observație care să conțină elementele-cheie în legătură cu tema abordată. Gradul de profunzime al observațiilor depinde de interesul cercetătorului. Dacă vrea să afle regimul zilnic al copilului, trebuie să ia note mai detaliate, deci să facă observații meticuloase. Trebuie să rețină și ce spun persoanele, dar nu ca și cum cele spuse ar fi fapte
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
a rezultatelor acestora în ochii categoriilor de public. Cercetările dubioase, îndoielnice, prost desfășurate, tendențioase, pot arunca discredit asupra cercetării și rezultatelor acesteia. În caseta tehnică putem reține informații privind următoarele variabile independente: sex, vârsta, ocupația părinților, profesia părinților etc. În funcție de profunzimea pe care vrem s-o dăm cercetării temei și viabilității soluțiilor, putem strânge și alte informații accesibile necesare: tipul familiei copilului delincvent (sau victimă), numărul de membri în familie, câți copii sunt la școală, câți membri ai familiei lucrează, unde
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
Sursa: Date INS (2001-2008) Pe ansamblul sistemului de educație, aproape trei pătrimi din personalul didactic este de sex feminin (72,6%), ponderea cea mai ridicată fiind în învățământul preșcolar și primar. Există inegalități de acces 472 la acest învățământ. Natura, profunzimea și cauzele acestor inegalități sunt diferite, uneori de la localitate la localitate 473. În România, peste 40% din populație trăiește în mediul rural. În medie, satele au 800 de locuitori, dar există sate cu mai puțin de 500 de locuitori (jumătate
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
7), art. 13, art. 18 alin. (3), art. 22 alin. (2) (4), art. 83, art. 96. 463 "Supradotare" un grad de dezvoltare a aptitudinilor generale sau/și specifice superior mediei convenționale, care necesită experiențe de învățare diferențiate prin volum și profunzime în raport cu experiențele obișnuite furnizate de școală. 464 Tinerii (identificați prin metode științifice) care au realizări și/sau aptitudini deosebite, capacitate intelectuală, aptitudini specifice, gândire productivă și creativă, abilitate în leadership, talent pentru arte, aptitudini psihomotrice etc. 465 Centrul Național de
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]