7,841 matches
-
Relevanța școlii pentru reușita în viață (mai ales, echivalată cu un standard economic ridicat) pare total pusă sub semnul întrebării astăzi, iar munca profesorului capătă uneori accente sisifice. Rămâne posibilitatea motivării elevilor prin intermediul unor factori proprii instituției școlare, posibilitate care reclamă multă energie din partea profesorilor și prin intermediul căreia nu se obțin întotdeauna rezultate semnificative. În acest sens, Kenneth Moore enumera: ▪ A avea așteptări maxime în raport cu elevii. Cercetările au relevat că elevii au tendința de a fi la înălțimea așteptărilor profesorului. În
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
să le facă față. Profesorul trebuie să se asigure că frecvența laudelor este mai mare decât frecvența intervențiilor care sunt consecința comportamentelor indezirabile. Răspunsurile acestuia trebuie să fie adecvate; pentru cei mai mulți elevi, mesajul verbal este suficient, dar sunt situații ce reclamă recompense materiale sau privilegii speciale pentru a motiva în continuare comportamentul dezirabil. De obicei, elevii de gimnaziu nu agreează să fie singularizați prin laude; pentru ei profesorul va utiliza modalități mai adecvate comentarii pe lucrări, laude între patru ochi etc.
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
noastră. • Strategiile de negociere se pot aplica doar când deznodământul situației conflictuale nu pare a fi iminent, iar "actorii" par dispuși să accepte o soluție rațională. În acest sens, Saunders amintește trei procedee: compromisul, apelul la afiliere și pseudo-compromisul. Compromisul reclamă o atenție sporită din partea profesorului, deoarece poate constitui un precedent la care elevii pot recurge ulterior. Apelul la afiliere nu se poate produce decât dacă există deja un sistem curent și acceptat de permisivități și interdicții care să le permită
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
la obiectul de studiu respectiv, ca o reacție la măsura injustă a profesorului. • Trimiterea elevilor la director. Deși fiecare profesor este responsabil pentru disciplina din sala sa de clasă, unii elevi, prin comportamentul lor, pot crea o situație care să reclame trimiterea lor la director; această pedeapsă nu trebuie utilizată prea des, deoarece se poate crea impresia că profesorul respectiv nu este în stare să-și rezolve singur problemele, pe de o parte, iar pe de altă parte că directorul nu
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
în oraș, vinzi un euro cu câteva mii de lei mai prost ca în oraș, dacă ai nevoie de lei, taximetriștii negociază cu tine prețul și te jupoaie, deși din megafoane ești invitat să nu te lași jupuit și să reclami, casa de bilete de unde poți cumpăra cartele magnetice este închisă fix atunci când sosește autobuzul. Iar cu autobuzul, e o întreagă istorie: dacă șoferului azi nu-i e frică, îți acceptă, și bagă repede în buzunar, sub ochii persoanei din conducerea
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
Organizarea activității școlare fie în formă frontală ori colectivă,fie în echipe sau individuală, ori combinatorie,ca cea sugerată de experimentul team teaching reclamă în mod inevitabil o metodologie adecvată acestor forme organizatorice. Metodele de învățământ(“odos”=cale,drum; “metha:=către,spre) reprezintă căile folosite în școală de către profesor în a-i sprijini pe elevi să descopere viața,lumea,lucrurile,știința. Ele sunt totodată
Coronița prieteniei by Moceanu Ioana, Şcoala cu cls. I-VIII, Bonţida, jud. Cluj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93014]
-
efortul cognitiv prin construcție de sine, însă păstrând proporțiile corespunzătoare unui relativ dezavantaj legat de mijloace). Fenomenul țeserii unei rețele conceptuale peste realitatea internă (care, practicată "supraîncărcat", conduce la mântuirea diferențelor) este absolut necesar în perspectiva unei norme protective care reclamă prezervarea unei realități interioare intangibile și care moșește schimbarea doar cu prețul unei irumperi spontane ce se petrece oarecum de la sine. Acesta este și principalul beneficiu al unei asemenea practici sintetice: un dublaj aproape perfect al realității subiective care, departe
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
parte pentru o normă a desăvârșirii de sine (care implică dobândirea de virtuți noetice și înțeleapta întrebuințare a virtuților dianoetice). Această normă este deservită programatic de către demersul educațional, care înseamnă în chip esențial dinamică a evoluției capacităților, o dinamică ce reclamă o eficientă cunoaștere de sine în vederea calibrării adecvate a efortului și a resurselor. Statutul desăvârșirii nu devine însă un înlocuitor al constantului efort reflexiv, deoarece chiar personalitatea exemplară nu se poate dispensa, în virtutea abilităților și competențelor dobândite, de o atentă
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
sine. Formal, orice schimbare are nevoie de o cauză și de trecerea înrâuritoare a timpului pe firul evolutiv al unei traiectorii destinale. În complexa realitate omenească, însă, determinările anexe ale oricărui moment de răscruce transcend simplitatea categorială a cauzalității și reclamă o înțelegere mult mai nuanțată a corelațiilor condiționale și raportante. Astfel, schimbarea presupune aproape de fiecare dată o reconsiderare a întregului, menită fiind să se încheie cu depășirea unei globalități care, chiar dacă modificarea nu atinge un nivel prea profund, însoțește din
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
esență permisivă (care poate teoretic îngădui o evoluție axată pe mecanica aplicată a răspunsului tipic). Se presupune, atunci când reflexivitatea își intră în atribuția sa spiritualistă, că obiectivitatea deja a devenit în chip sensibil solicitantă și că reverberațiile sale în subiectivitate reclamă replieri avizate ale cogniției interioare, menite să suplinească dificultatea pe care o poate întâmpina conștiința morală generală pe latura sa legată de imperativele actului. Dacă în sectorul prescripțiilor, acel versant "ideologic" al funcționării conștiinței morale, preeminența teoretică a tematizărilor lasă
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
înrâurire tematică, absoarbe întreaga sublimitate a unei armonii obiective după o lege a interacțiunii care păstrează sensul tare al relației de reprezentare, care definește oglindirea într-o paradoxală condiție mimetică din chiar sinea procesului creator. Fenomenul original al profilului creator reclamă, astfel, o conștiință reflexivă consonantă, capabilă de a se plia pe contururile nepereche ale sale. Urmărind în chip real sau în plan imaginal obiectul estetic și, apoi, asumând trăsăturile valorificabile axiologic ale propriei personalități, creatorul reflectă și construiește, oglindește și
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
spațiul interiorității sale poate folosi drept punct de reper pentru întreg grupul și poate sfârși, în condițiile acordului reciproc, în obiectivări care altminteri ar fi fost greu de conceput sau dificil de susținut. Nu de puține ori solicitarea colectivă a reclamat inițiative destinale și cognitive cu rol prescriptiv, iar liderul de grup a sacrificat propria interioritate pentru succesul acțiunilor comune. Conștiința de sine trează și îndrăzneață poate asuma soarta spirituală a unei întregi comunități. Iar acest fenomen este în genere posibil
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
ceea ce sporește sarcina lecturii interpretatoare și impune adesea atitudini teoretice inovatoare. Noțiunea psihologică de Gestalt o subliniază ("nu mai este vorba de înrudire cu sistem, organizare, plan, ci cu organism, întreg, entelehie"97) și o consacră în lumea științifică. Ea reclamă o viziune nouă, în care reprezentarea conceptului de "structură" coboară într-un concret al multiplelor condiționări. Apoi, o metaforă care ține de "psihologia conceptelor" dezvoltă noțiunea până la trăsături caracteristice care definesc evocator rezultatul efortului reflexiv ("structura organică, în schimb, sugerează
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
conduc la rezultate cognitive relativ autonome, o unificare a "discursurilor" lor este posibilă. Într-un asemenea context convergent, miza unei cunoașteri integrale (a concluziilor absolute care pot hotărnici demersul fundamental al unei vieți întregi) le cuprinde pe toate trei și reclamă astfel toată contribuția reflexivității. Conștiința de sine revine în matca "încheierilor" suprastructurale din multiplele acte cognitive în care se poate angaja și oferă un consistent mesaj spiritual pentru sistemul extins al unei concepții plenare despre viață. Ea oferă orientare punctuală
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
alterului asemănător sunt arme ale conștiinței în lupta unei vieți care mizează pe progres și pe diversitate interindividuală. Experiența înțelepciunii prilejuită de confruntarea cu sine însuși poate fi de neînlocuit în momente în care provocările existențiale impun decizie rapidă sau reclamă responsabilitate. Atingerea optimului individual strânge laolaltă factori de autocunoaștere pe care numai vecinătatea prelungită și insistentă cu forul interior îi poate arunca în joc. Omul este îndreptățit să spere la atât cât a investit în angajament personal și poate absoarbe
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
se adaugă la aceste tentative epistemologice și pertinența pe care o au experimentele psihologice și sociologice în cercetarea actuală, se obține un tablou complet a ceea ce ar trebui să se urmărească atunci când o noțiune ca cea de conștiință de sine reclamă dreptul reautentificării sale filosofice. Drumul către o nouă utilitate a acurateții constatative trece prin sesizarea calitativă a tuturor proceselor interioare și nu se oprește decât la granița exteriorizantă a conștiinței obiectelor lumii. Conștiința nu zăbovește niciodată asupra unui tip de
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
muri și vom fi liberi!”. Refrenul care a făcut carieră în „Piața Universității 1990” a fost însă altul: „Mai bine haimana, decât trădător,/ Mai bine golan, decât dictator,/ Mai bine huligan decât activist,/ Mai bine mort decât comunist!”. Ce se reclama, de fapt, în Piața Universității? Mai întâi nevoia de purificare morală a românilor. Dar mai erau clamate și chestiuni pragmatice precum: asigurarea liberei circulații a informațiilor în mass-media; autorizarea unor posturi independente de radio și televiziune; încetarea presiunilor asupra mass-media
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
acesteia. Prima sugestie făcută de domnul Băsescu este aceea că, pentru a fi recunoscut în mod public de actuala președinție, Gulagul românesc are nevoie de credibilitate științifică, după modelul în care a fost recunoscut științific Holocaustul. Mai exact, președintele Băsescu reclamă o Comisie „cu un înalt nivel profesional”, care să certifice și să cuantifice victimele Gulagului românesc. Când Rodica Palade menționează ca probă celebra Carte Neagră a Comunismului, domnul Băsescu răspunde sec că o are în bibliotecă (dar se deduce că
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
Finanțe să fie schingiuiți până la moarte. Unul dintre semnatari (Nandra Andron) cere ca judecații să fie trași pe roată. Un altul, Vitez Samoilă, cere să li se scoată ochii și să li se smulgă unghiile. Un al treilea, Ilca Petru, reclamă și el schingiuirea până la moarte. Iar un al patrulea, Macra Iosif, cere imperios spânzurarea celor judecați (vezi ACNSAS, fond Penal, dosar 335, vol. 5, f. 60). Ce este de notat? Că linșarea mediatică propagată de ziarele comuniste era pigmentată strategic
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
sarcini culturale dar și destule de partid, drept care am fost verificat de cadrele de partid Vaslui la sânge, și noroc de primarul de la Prisăcani, Gafița care a spus că nu-mi dă drumul pentru că sunt foarte bun și că îi reclamă și la Ceaușescu. Recomandare mai bună nici că putea fi și vicepreședintele de la Consiliul Județean Vaslui, V. Amariței a vorbit personal la Iași să mi se dea drumul. În perioada aceasta, 1 martie 1970 1 martie 1974, secretarul general a
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
pe baza experienței (1882). Pierre Janet, care a scris prefața versiunii franceze a volumului, a evidențiat tocmai capacitatea lui Höffding de a face să concluzioneze opinii socotite altminteri antagonice în speță, noua psihologie experimentală germană și o gîndire ce se reclama de la principiile unor Spinoza sau Kant: Autorul caută să lege, așadar, majoritatea faptelor psihologice de o noțiune fundamentală, aceea a unei activități de construcție și de sinteză", remarcabilă fiind l ael "analiza legilor asociației ideilor, legi reduse la aceea a
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
și reorganizată arhitectura Uniunii, nu numai cu scopul de a-și face mult mai eficiente politicile (legitimitate în output), ci și cu scopul de a permite legitimarea obiectivelor și a principiilor de acțiune politică comunitară (legitimitate în input)89. Criteriile reclamă în mod explicit cluster-ul de concepte prin care, la nivel internațional, se poate vorbi despre good governance (Fig.2.3 p. 64). În figura 2.5 se pune accentul pe legătura pe care Cartea Albă o stabilește între good
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
continentului, atât ca ancoră pentru democrațiile în curs de formare în țările ex-comuniste, cât și ca model de governance în procesele de construire a unui sistem economic de piață extins pe tot continentul. Gestionarea raporturilor politice cu țările foste comuniste reclamă o identitate europeană plină de autoritate și legitimă. Redefinirea rolului jucat de Uniunea Europeană pe plan internațional nu ia sfârșit totuși prin "realizarea" extinderii. Ea se extinde și dincolo de granițele "Marii Europe", pentru a ajunge în țări terțe sau în zone
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
aflăm în prezența unei politici instituționale "dacă 1) există o schimbare în definirea comunității politice; 2) există o schimbare a regulilor asupra regulilor" (Lanzalaco, 2004). De aceea, politicile instituționale implică realocarea puterii și redefinirea competențelor instituțiilor politice. Politicile instituționale se reclamă din tipul de policies, după cum afirmă Theodore Lowi. Se vorbește într-adevăr de politici constitutive, care se întemeiază pe reguli de ordin secundar (Lowi, 1972). 88 După adoptarea Cărții Albe asupra governance a urmat o dezbatere la care au participat
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
în vederea creșterii calității propriei vieți. Al doilea studiu, bazat pe aceleași recomandări, a demonstrat pe de o parte marea dorință a pacienților de a primi informații detaliate cu privire la boala lor, în vederea unei mai bune autoîngrijiri; pe de altă parte, pacienții reclamă necesitatea de a participa la luarea deciziilor majore care îi privesc, afirmând că aceasta le diminuează senzația de insecuritate. Un alt studiu prospectiv recent [76] a fost proiectat pentru a răspunde la întrebarea dacă un program structurat de educație a
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]