8,522 matches
-
dintr-un număr de elemente simple; idee abstractă sau generală inferată sau derivată din cauze specifice. *) Abduct (etimologic: latinescul abductus, literal, a conduce departe). Ideea abducției se referă la folosirea procesului de generare a studiilor (rapoarte, lucrări) științifice sociale din relatările actorilor sociali. Strategia de cercetare abductivă este asociată cu o varietate de abordări interpretativiste (interacționism simbolic, etnometodologie și fenomenologie). *) http://www.edu.ro * Termenul cuprinde pe lîngă profesori, membrii staff-ului școlii și ai Consiliului Reprezentativ al Părinților *) Într-o
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
am revenit asupra ideii de vector de tipologizare într-un articol din numărul 7 al revistei Recherches et communication, consacrat "Vectorilor de narativitate" (Louvain, 1997: 11-35) și am analizat limitele descrierii și ale povestirii în "Descriere de acțiuni: povestire sau relatare?" (Littérature nr. 95, Larousse, 1994: 3-22). Noțiunea de prototip nu mai deplasează reflecția asupra clasificărilor în direcția căutării unor criterii definitorii stabile (condițiile necesare și suficiente), ci în cea a grupării atributelor de importanță variabilă. Obiectivul euristic al acestei abordări
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
propunem să analizăm felul în care texte foarte diferite actualizează prototipul secvenței narative definite mai sus. Voi prelua, cu bună știință, exemplele mele din genuri foarte diverse: teatru, roman, fabulă, la care voi adăuga, ca exercițiu, o anecdotă și o relatare de presă. 3. Analizele secvențiale 3.1. Albert Camus: complexitatea secvențială a unei scurte povestiri 13 Povestirea (3), extrasă din piesa Cei drepți de A. Camus, ne oferă imensul avantaj de a ne permite explicarea structurii intratextuale a unui monolog
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
este o povestire. La acest punct ar fi necesar să fixăm verbul a relata pentru raporturile non-narative de înlănțuiri de acțiuni. Astfel, Ulise relatează aici momentul construirii patului (descrie fabricarea lui), dar propriu-zis nu povestește nimic. "Povestirea unui vis" înseamnă relatarea unei serii, necoordonate din punct de vedere cauzal, de acte și de stări. Cu alte cuvinte, nici prin acesta nu se povestește nimic. 5. Concluzie Pentru a concluziona, vom reține că descrierea se întinde de la o limită inferioară, reprezentată printr-
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
să confundăm, așa cum se întâmplă și în cazul argumentației, dimensiunile pragmatice și discursive ale conduitei explicative, pe de o parte, cu textualitatea în care se înscrie o secvență explicativă, pe de altă parte. Dacă, de cele mai multe ori, este citat cazul relatării unei experiențe pentru a se da un exemplu de suprastructură a textului expozitiv, aceasta se întâmplă din cauza unei nefericite confuzii care apare între secvență, pe de o parte, și segmentarea unui enunț, într-un plan de text mai mult sau
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
pe de o parte, și segmentarea unui enunț, într-un plan de text mai mult sau mai puțin fixat, pe de altă parte. În opinia mea, lucrarea lui W. Kintsch și T. A. Van Dijk (1984: 117), care cuprinde schema relatării unei experiențe, reprezintă un plan de text care organizează un discurs teoretic, într-o ordine dată. Planul [INTRODUCERE + METODĂ + REZUMATE + DISCUȚIE] îndeplinește, în acest caz, aceeași funcție de facilitare a lecturii și de organizare a informației, întocmai machetei unui ziar (atât
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
un lucru minunat! Sînteți un om grozav! Nu, prietene, răspunse doctorul, sînt doar un om înzestrat cu o memorie bună și care a citit mult. Ce vreți să spuneți? Mi-am amintit, în legătură cu un fapt pomenit de Căpitanul Ross, în relatarea călătoriei sale; el spunea că ar fi găurit o scîndură groasă de un deget cu o pușcă încărcată cu un glonte de mercur înghețat; dacă aș fi avut la dispoziție ulei, ar fi fost cam același lucru, căci el mai
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Sînteți un om grozav! [A5] Nu, prietene, răspunse doctorul, sînt doar un om înzestrat cu o memorie bună și care a citit mult. [B5] Ce vreți să spuneți? [A6] Mi-am amintit, în legătură cu un fapt pomenit de Căpitanul Ross, în relatarea călătoriei sale; el spunea că ar fi găurit o scîndură groasă de un deget cu o pușcă încărcată cu un glonte de mercur înghețat; dacă aș fi avut la dispoziție ulei, ar fi fost cam același lucru, căci el mai
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
fie modul narativ, fie modul dramatic. Atunci când, în partea de încheiere a lucrării (paginile 103-106 și 107-110), A. Reboul și J. Moeschler rezumă cele două piese ale lui Molière, ei trec de fapt la o suprimare a dialogurilor și la relatarea monologată a unei întâmplări. Este adevărat că o piesă de teatru, la un anumit nivel de descriere (cel al rezumatului mai exact) este o întâmplare iar Georges Jean, în lucrarea sa de sinteză despre teatru din colecția "Peuple et culture
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
reprezentările colective ale popoarelor așa cum apar ele în sursele literare, documentele politice, documentele școlare și celelalte mijloace de expresie"161. Mai mult decât atât, Duțu consideră că punctul comun al celor două discipline îl reprezintă atât sursele lor, și anume, relatările artistice ale călătorilor, valorizând în acest sens, perspectiva literaturii comparate a imagologiei, cât și faptul că investigația specifică literaturii comparate trebuie să aibă în vedere straturile mentale din opera de artă162. Din perspectiva lui Alexandru Duțu, imaginația și imaginea au
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
de istoria religiilor, Gabriel Segre arată similitudinea dintre mitul creat în jurul unui cântăreț american și miturile tradiționale 274. Pentru sociologul francez narațiunile biografice care vorbesc despre marii dispăruți ai societăților moderne și care se bucură de o imensă audiență sunt relatări mitice întrucât au caracteristici asemănătoare și îndeplinesc funcții similare cu ale miturilor. În acest sens, abordările contemporane ale miturilor pleacă de la felul în care este construită și imaginată lumea modernă, Marc Augé considerând că aceasta devine din ce în ce mai ficțională, întrucât mitul
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Liiceanu sau Andrei Pleșu și lista poate continua. Trecutul comunist, cu deviza sa ironică „Vă urce România spre prostul-gust în zbor” sau prezentul bulversant, fără termeni de comparație, vor trece prin unghiularul șfichiuirilor domniei sale. rn umor nedisimulat compun micile sale relatări, adevărate schițe satirice. Nu se erijează nici de a deveni domnia-sa protagonismul finelor autoironii, dar cu o savoare captivantă. Nu iartă prostia și o-ncondeiază, nemilos. Odată, i se întâmplă un lucru odios: devastarea apartamentului de către niște „intruși”, și aflăm
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
care au pierdut pe cineva apropiat în timpul evenimente lor sângeroase din decembrie ’89. Dar apoi a apărut și la noi o întreagă literatură cu această temă fascinantă. În ultimii ani, datorită tehnicilor de reanimar e, au apărut o mulțime de relatări ale unor experiențe din timpul morții clinice. În occident se studiază de mult timp aceste fenomene care sunt cunoscute sub inițialele N.D.E. și se traduce prin ,,experiențe în vecinătatea morții“. Fenomenele de părăsire a corpului uman de către sp iritul său
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
venit timpul și că trebuie să se întoarcă în trupurile lor materiale. Aceștia se întorc de multe ori cu pă rer e de rău. -,,Ființa de lumină“ sau întâlnirea cu o entitate superioară. ,,Cel mai incredibil de comun element din relatările pe care le am studiat și care este elementul cu cel mai profund efect asupra individului este întâlnirea cu o lumină foarte strălucitoare. În ciuda manifestării neobișnuit e a luminii, totuși nici una din persoane nu și a exprimat vreo îndoia lă
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
acestuia probleme. Este și aceasta o lecție de viață: să nu căutăm a atrage invidia altora. De asemenea să fim atenți ca prin comportarea noastră să nu provocăm resentimente celor din j ur. Mi-a rămas întipărită în minte o relatare pe care am auzi t-o cu mulți ani în urmă. Un copil avea o infirmitate la un picior, iar p rin tre vecin era un alt copil care își bătea joc mereu de ac est a. Întâmplarea a făcut
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
Si aici trebuie subliniat că nu gândirea rațională are efectul acesta, ci ceva mai profund. Este vorba aici de ceea ce Simte un om vis-à vis de o anumită problemă și nu de ce gândește rațional . Este vorba de Credință! Există o relatare a unui combatant dintr-unul din numeroasele războaie, care povestește că pentru a apăra o colină, câțiva ostași au urcat acolo un tun foarte greu. După luptă, nici acestora nu le-a venit să creadă cum au reușit? Au încercat
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
frământată de la începutul exi stenței sale de întrebări fundamentale, care de-a lungul timpului a dus la rezultate diferite. Este elocvent dacă ne gândim la filozofii din antichitate care încercau să răspundă la întrebări existențiale, și de la care au rămas relatări, la credința popoarelor că în tr un fel sau altul, există și o viață în lumea de apoi (dacă ne gândim doar la civilizația Egiptului ), la tot felul de relatări în care ,,zeii“ se amestecă în viața oamenilor ș.a.m.
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
să răspundă la întrebări existențiale, și de la care au rămas relatări, la credința popoarelor că în tr un fel sau altul, există și o viață în lumea de apoi (dacă ne gândim doar la civilizația Egiptului ), la tot felul de relatări în care ,,zeii“ se amestecă în viața oamenilor ș.a.m.d. Dar în trecut, ca și în zilele noastre, Adevărul este unul singur, este valabil pentru tot Universul și el s a aflat tot timpul lângă noi! Datoria noastră este
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
articolul hotărât din finalul unor substantive, folosesc curent forma de viitor popular a verbului, redau scurte povestiri prin accentuarea deosebită a pronumelui personal, pers. I ș.a.m.d. sintaxa : construcțiile verbale (propoziții, fraze) au o structură simplă, în scurtele lor relatări predomină vorbirea dialogată, nu pot marca elementele relaționale etc. Acestor particularități li se adaugă, evident, și o serie de influențe caracteristice mediului familial, geografic și socio-cultural, toate aceste caracteristici de tip lingvistic exercită influențe negative în etapa micii școlarități, deseori
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
are anumite idei și opinii. ASCULTAREA ACTIVĂ EFICIENTĂ: ASCULTAREA INEFICIENTĂ: Stabilirea unui contact vizual Aprobarea, încuviințarea Chestionarea Expresia adecvată a feței Postura - care să sugereze deschidere Localizarea - un loc adecvat discuției Încurajarea Repetarea - folosirea acelorași cuvinte ca și interlocutorul Întreruperea relatării Ascultarea cu ironie Ascultarea în mediu zgomotos Aparenta ascultare Mimica feței înghețată Efort excesiv în ascultare Perceperea lucrurilor relatate ca pe un afront personal Angajarea unor discuții în locul ascultării XIII. 4. Regulile unei bune comunicări 1. Limbajul responsabilității este o
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
fratelui Iluminato: FF 2691) și unii istorici contemporani. Mărturii franciscane Pentru mărturiile de origine franciscană situația este similară dar și diferită în același timp. Similară în ceea ce privește ecoul pe care acestea îl constituie, referindu-se la răspândirea Ordinului în Europa conform relatărilor lui Giordano din Giano, ale lui Toma din Eccleston, dar și ale lui Salimbene. În același context, trebuie avute în vedere nu numai reacțiile laicilor, ale clerului secular și ale călugărilor, ci și acelea ale fraților înșiși, uneori aproape neîncrezători
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
remarcat informațiile referitoare la următoarele întâmplări: ospitalitatea «binevoitoare» a călugărilor, prin care se pare că se încearcă repararea unui tratament străvechi nu prea rafinat oferit «crainicului marelui Rege»; capitulul de la Acre la care au participat trei sute de frați; apariția stigmatelor; relatarea cu privire la lup, care probabil stă la baza renumitului episod al lupului din Gubbio. Mănăstirea Sfântului Verecundo din Vallingegno se află întocmai pe drumul ce leagă Assisi de Gubbio, în partea de sud a acestui oraș. Fragment din Legenda de Passione
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
întâmpinarea sărăciei lor cu ajutoare generoase... 3. ...În acel timp, fericitul Francisc, strălucea pentru limpezimea minunilor în orașul Assisi ca o nouă stea pe firmamentul Bisericii. Preasfântul papă Grigore, după ce, în urma unei examinări atente a acestor minuni și în baza relatării autentice a martorilor, le-a aprobat, s-a pornit, la sfatul fraților cardinali, spre Assisi (de la Perugia, unde se afla). Aici, în ziua de 4 octombrie a celui de-al doilea an al pontificatului său, îmbrăcat în straie prețioase și
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
triumfătoare și luptătoare. E) Analele din Normandia Opera a fost terminată spre sfârșitul secolului al XIII-lea de un autor anonim mai puțin binevoitor cu frații minori; de aceea, faptele sunt mai certe din punct de vedere critic, ajungând cu relatarea către anul 1259. Amintind de pontificatul lui Honoriu al III-lea, cronicarul dă dovadă de cunoașterea Regulii franciscane. Chiar mai mult, punând alături cele două ordine mendicante, a Minorilor și a Predicatorilor, autorul scoate în evidență fascinația lor irezistibilă asupra
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Salimbene de Adam din Parma. «Celelalte mărturii franciscane» sunt luate din diferite texte și reflectă în general căutarea unor episoade din viața Sfântului Francisc în izvoare ulterioare operei Legenda maior. Stabilirea veridicității acestor episoade este destul de anevoioasă. De fapt, aceste relatări provin din opere mai ample (deseori este vorba despre scrieri personale limitate doar la un singur manuscris) și, prin urmare, trebuie analizată valoarea generală a acestor opere pentru a putea aprecia importanța mărturiei particulare ce a fost extrapolată din ele
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]