12,551 matches
-
Debutează în „Bilete de papagal” (1937). A colaborat la „Universul literar”, „Viața literară”, „Meșterul Manole”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Contemporanul”, „Gazeta literară”, „Luceafărul”, „Viața militară”, „Cronica”, „România literară”, „Tribuna”, „Viața românească” ș.a. Romanele și povestirile lui F. sunt caracterizate printr-o remarcabilă continuitate a ideilor și preocupărilor. De la volumul de debut, Straniul paradis (1942), ale cărui povestiri se desfășoară la granița dintre vis, halucinație și realitate, conturând situații stranii și destine de excepție, și până la ultimul roman, E noapte și e frig
FULGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287107_a_288436]
-
presa spaniolă, cât și de cea românească; recursul la textul original, la care se adaugă, în măsura posibilităților, confruntarea cu traduceri efectuate în alte limbi de circulație, asigură versiuni în care eleganța stilului și exactitatea echivalării sensurilor contribuie la integrarea remarcabilă a unor creații românești de vârf în peisajul cultural al Spaniei de azi. Perioada asupra căreia G. s-a aplecat cu precădere este cea interbelică. Dacă debutul său editorial l-a constituit traducerea romanului Ciuleandra al lui Liviu Rebreanu, tipărită
GARRIGÓS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287170_a_288499]
-
scriere didacticistă despre dragoste și prejudecăți sociale în lumea unui sat bănățean, Carnetul lui Radu Roman („Cosinzeana”, 1923-1924), încercare eșuată de analiză psihopatologică ș.a. Accidental, G. abordează și genul dramatic (O noapte la Oituz). În scrisul lui se observă efortul, remarcabil, de a abandona regionalismul tematic și lingvistic într-un moment în care acesta era încurajat și prețuit. SCRIERI: Japonia, Lugoj, 1905; În vraja trecutului, Lugoj, 1908; Din vremuri de mărire, I, Vălenii de Munte, 1910; Blăstăm de mamă. Domnișoara Marta
GASPAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287171_a_288500]
-
parte câteva accente xenofobe, evaluările de situație, judecarea evenimentelor, precum și caracterizările făcute unor personalități cunoscute îndeaproape au pertinență. Când se referă la mediile literare, memorialistul se arată și mai inspirat. Evocând anii debutului, nu pierde prilejul de a face un remarcabil portret lui B.P. Hasdeu. Relațiile, uneori tensionate, dintre Maiorescu și Eminescu sau personalitatea controversată a lui Macedonski sunt, de asemenea, tratate nuanțat, în termenii cei mai potriviți. Octogenarul lasă în urmă frământările omenești și izbucnirile pătimașe, scrisul său desfășurându-se
GAVANESCUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287176_a_288505]
-
de «ziare-fotografii», zise și humoristice - tineretul a căzut, precum era și normal, în brațele acestei literaturi nefaste. [...] Ca tineretul să aibă o călăuză sănătoasă și preocupări ce-l interesează, îi deschidem azi paginile acestei mici reviste.” Publicația are câteva rubrici remarcabil susținute: „Prezentări literare” (cu intervențiile critice ale lui Victor Felea, care scrie despre M. Eminescu, Tudor Arghezi, O. Goga, V. Voiculescu, Mihai Beniuc, Emil Giurgica, Teodor Murășanu, Nicu Caranica, V. Copilu-Cheatră), „Livada cu visuri” (pagină de poezie, ilustrată de același
GAZETA DE LA TURDA PENTRU TINERET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287190_a_288519]
-
un realism crud, Punga, Înecatul, Nucul lui Odobac, Ochiul lui Turculeț, au drept protagoniști rurali aspri, în genere lipsiți de emotivitate. Nuvela Punga, reprezentativă prin poetică, alternând între ironie tăioasă și observație glacială, nu departe de mizantropie, este o compoziție remarcabilă. O altă nuvelă, cu solid suport dramatic, e Nucul lui Odobac; frapează aici personaje dârze, de o energie aproape neverosimilă la delicatul G. Ilarie Chendi vorbea de „trăsături de bronz”, văzând în vânjoasa și înfocata Ruja „un soi de amazoană
GARLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287168_a_288497]
-
subconștientului într-o expunere când sinistră, când frivolă. O poveste cu haiduci, la fel ca Șanta, este Aliuță, un vârf al creației prozatorului. Evocarea, de astă dată sobră, se încarcă de tensiune, cu un minimum de mijloace obținându-se o remarcabilă eficiență narativă. Paseist blajin și melancolic, G. tinde să idealizeze traiul patriarhal al boierilor din Moldova de odinioară: bărboșii își petrec ziua întreagă răsturnați în jilțuri, cu nelipsitul ciubuc și sorbind alene din cafele. Când autorul se amuză pe seama lor
GANE-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287162_a_288491]
-
1918 și-a susținut la Budapesta examenul pentru titlul de profesor secundar de limba română, filosofie și istorie. Studiile îl ajută să-și structureze o concepție temeinică asupra destinului istoric, cultural și spiritual al poporului român. Înzestrat cu o memorie remarcabilă și cu un dar deosebit în însușirea limbilor străine - cunoștea latina, maghiara, germana, franceza, italiana și rusa -, G. manifestă de timpuriu înclinație spre munca de cercetare. Din 1920 până în 1922 ocupă postul de secretar literar al Astrei, stimulând activitatea publicațiilor
GEORGESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287219_a_288548]
-
texte de factură urmuziană. În anii ’30 semnează articole și reportaje în săptămânalul bucureștean de stânga „Reporter”. În deceniile următoare colaborează cu recenzii la noua serie a revistei „Viața românească”, la „Secolul 20” și la „Contemporanul”. Se face cunoscut datorită remarcabilelor traduceri din lirica franceză apărute în „Iașul literar”, „Orizont”, „Secolul 20”, „Viața românească”, în mare parte incluse într-o amplă antologie din 1966. A mai semnat versiuni în românește, rămase în reviste, din Proust, Sartre, Robbe-Grillet. De excepțională acuratețe și
GHEORGHIU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287237_a_288566]
-
, Mircea (3.V.1902, București - 5.VIII.1961, București), prozator. Este al cincilea copil al Zamfirei (n. Ursachi) și al lui Filip Gesticone, avocat. Tatăl, figură remarcabilă a mișcării socialiste de la sfârșitul veacului al XIX-lea, având o soție ce îi împărtășea convingerile, prietenă cu Sofia Nădejde, a scris la ziarul „Munca”, unde a făcut publicistică politică, dar și pe chestiuni cultural-artistice. Un frate al lui G.
GESTICONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287227_a_288556]
-
e un alt rege Mark. Romanul rezistă mai bine în latura sa documentară, de reconstituire a „micului Paris” balcanic: serate dansante, mondenități cosmopolite, întreceri hipice, spectacole de operă sau concerte, susținute de frații Robescu. G. scrie în romanele sale pagini remarcabile de analiză muzicală, în genul lui Anton Holban sau Mihail Sebastian. Ocupația germană, cu tot cortegiul ei de mizerii grotești și mutilante, este surprinsă din perspectiva descrierii aproape topografice a capitalei sub stare de asediu și prin notații de finețe
GESTICONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287227_a_288556]
-
revistă simbolistă „Valuri” din Iași, cu poezia Dorm florile, semnată B. Fundoianu. Va publica versuri în „Revista noastră”, „Vieața nouă”, „Opinia”. În 1918 îi apare volumul de proză poetică Tăgăduința lui Petru, cuprinzând și o percutantă prefață despre simbolism, carte remarcabilă poate mai puțin prin viziunea filosofico-religioasă, cât prin gamele de limbă vorbită, în care tânărul scriitor excelează. Mutându-se în 1919 la București, continuă colaborarea la presa literară a vremii sub pseudonimul Alex. Villara (sub care scrie o poezie înfocată
FUNDOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
personală le vedem pretutindeni În jurul nostru; agenții antrenați ai Securității se pricep foarte bine să pună În practică asemenea activități. În plus, pretutindeni În corpul nostru social, mai ales În poziții-cheie, Întâlnim creaturile cele mai abjecte, atât ca limbaj, dar remarcabile și prin comportamentul suburban. Peste tot În România, limbajul violent, agresivitatea de tot felul și mârlănia cea mai frustă sunt fenonomene „piteștizatoare”. Un alt semn este obediența, slugărnicia dezgustătoare, ale cărei forme infame devin periculoase atunci când este vorba despre structurile
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
și - mai târziu - prin așezarea celor două creații anonime printre arheii literaturii noastre de către G. Călinescu (acolo mai apărea și artefactul asachian privind-o pe Dochia cea urmărită de un ilustru roman), Miorița a ajuns să se bucure de un remarcabil prestigiu și În rândurile acestui alt segment de populație, cel cu instrucție literară. Grație Împrejurării favorabile care a făcut ca Între 1859 și 1918 statul român să se desăvârșească, iar naționalismul românesc să producă un discurs identitar ce privilegia tradițiile
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
-l ca pe o vastă epopee a unei comunități etnice și sociale, cu tradiții, ritualuri și mituri specifice, cu o străveche și imuabilă concepție de viață. Explicațiile de ordin social reprezintă numai punctul de plecare, studiul dezvoltându-se ca o remarcabilă introducere în lumea liricii lui Coșbuc, sub latura tematică. Pentru a marca originalitatea lui Coșbuc, se apelează, cu mai multă aplicație decât în studiile anterioare, la analiza procedeelor stilistice, a imaginilor poetice specifice - toate aduse în discuție pentru a sublinia
DOBROGEANU-GHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]
-
de cele mai multe ori fără ieșire, încearcă să se opună, dar obstacolele ridicate de cei din jurul lor ori de un mediu natural vrăjmaș - viclenia apelor Dunării, furtunile și forța copleșitoare a mării - sunt de netrecut. Toate acestea sunt relatate cu un remarcabil simț al proporțiilor și al culorii, uneori însă cu o zgârcenie a mijloacelor cam apăsată, într-un ritm al povestirii aproape întotdeauna supravegheat. Prin nuvela Cantonul lui Macrea, D. obține o adevărată performanță de construcție tensionată și de suspans. Descrierea
DUNAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286919_a_288248]
-
la performanțe estetice. Cultivând cu insistență imaginea șocantă, forțând sensul cuvintelor, împerechindu-le deseori în mod arbitrar, poetul mizează pe ineditul rezultatului. Nu puține sunt și piesele unde, printr-o neașteptată străfulgerare, apar imagini expresive care sugerează o intensitate emoțională remarcabilă. De altfel, și în volumele următoare, Vânătorile (1969), Balcanice. 100 balade (1970), se remarcă aceeași atenție acordată stilului, aceeași aptitudine artizanală de a găsi cuvinte colorate, și mai puțin capacitatea de a construi un univers liric unitar și coerent. Poeții
DUMITRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286917_a_288246]
-
până la umorul suculent din Povestirea târgoveței din Bath sau din comentariile hangiului. Datorită lui D., româna e una dintre foarte puținele limbi moderne în care a fost tălmăcită în întregime opera celui mai mare poet al Angliei medievale. Calitățile sale remarcabile de traducător se vădesc și în versiunile românești ale dramaturgiei renascentiste, îndeosebi în acelea ale teatrului shakespearian; intensitatea tragică din Hamlet, patetismul aspru din Henric al IV-lea, cruzimea din Titus Andronicus sau efectele de un comic spumos din Comedia
DUŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286923_a_288252]
-
a unor personaje istorice cărora li se atribuie psihologii moderne - în ficțiunea istorică. D. a creat câteva personaje feminine care tind să se aglutineze într-o imagine a femeii contemporane, ce contrazice tipologia tradițională: „femeia cultivată, misterioasă, de o agerime remarcabilă a minții, nu lipsită de voință și orgoliu și cu toate acestea nefericită, candidată la ratare” (Eugen Simion). Se adaugă la toate acestea o fină ironie, subiacentă în toate narațiunile. Tipuri concludente: adolescenta - ce evadează în ficțiunea cu aspecte realiste
DUMITRIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286916_a_288245]
-
lui F., multă vreme rămasă necunoscută, a surprins întrucâtva la apariția volumului de Teatru (1994). Între îngândurare și surâs, erudiția, trecută prin filtrul gândirii proprii, și o fantezie ce refuză ifosele și crisparea dau consistență unui text lucrat cu un remarcabil simț al limbii, într-o versificație ireproșabilă. Drama istorică Alexandru Lăpușneanu propune o reabilitare a domnitorului pe care alte scrieri l-au zugrăvit ca fiind de o cruzime înfiorătoare. Într-o ambianță de Ev Mediu moldav, reconstituită cu dichis cărturăresc
FAIFER-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286939_a_288268]
-
contemporană. Eseist de marcă, s-a ocupat mai ales de zona de interferență dintre filosofie, poezie și religie (Tragic și demonic, 1980), de problemele limbajului poetic, de construirea identității personale în raport cu alteritatea, de răspunsul civic și politic la provocările prezentului. Remarcabilă a fost seria de articole consacrate tendințelor poeziei momentului, Despre moda poetică (1968-1971), trăsăturile definitorii relevate fiind: delirul verbal, beția de imagini, disprețul pentru formă, falsa profunzime, atitudinea de „copii teribili” a unor nume în plină vogă pe atunci. Definiția
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
regalitatea, își ucide cei doi fii care unelteau împotriva tinerei republici. Este un exemplu de virtute romană, care pune binele statului deasupra sentimentelor umane. Scrisă în stilul datat al solemnelor drame romantice, piesa este o succesiune de splendide discursuri, mostre remarcabile de oratorie, care însă țin acțiunea în loc și nu justifică frenetica retezare a capetelor. Mesajul politic rămâne și el ambiguu, scriitorul dorind să acorde egală îndreptățire regalității și republicii: realitatea reprezintă abuzul imperial de putere, libertatea este scopul politicii, moartea
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
raporturile poetului cu realitatea, dominantă este tema iluziei, în raporturile poetului cu cuvântul tema dominantă este a luptei învingătoare pentru supunerea Logosului. Preocupare constantă, situarea poetului față de cuvânt și față de poem găsește la sfârșitul vieții lui D. o expresie alegoric-fantastică remarcabilă în narațiunea cea mai importantă din volumul de proze căruia îi împrumută și titlul: T de la Trezor (2000). În prima parte a acestei narațiuni utopic-științifico-fantastice, se imaginează Trezorier la Fondul Național de Cuvinte, izolat într-un minaret (turn de fildeș
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
să iasă din starea de criză în care l-a aflat războiul, să se înnoiască, să realizeze „unitatea artistică a înscenării teatrale”. În anii ’50 F. se dedică, obligat de împrejurările vitrege, muncii de traducător. Transpunerile beneficiază de o cunoaștere remarcabilă a limbilor de origine, de cultura lui, în egală măsură remarcabilă, și de harul nedezmințit al unui prozator care s-a ignorat. A tradus romane de Heinrich Mann, William Thackeray, A. J. Cronin ș.a., alături de lucrări privind istoria artei sau
FILOTTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287004_a_288333]
-
războiul, să se înnoiască, să realizeze „unitatea artistică a înscenării teatrale”. În anii ’50 F. se dedică, obligat de împrejurările vitrege, muncii de traducător. Transpunerile beneficiază de o cunoaștere remarcabilă a limbilor de origine, de cultura lui, în egală măsură remarcabilă, și de harul nedezmințit al unui prozator care s-a ignorat. A tradus romane de Heinrich Mann, William Thackeray, A. J. Cronin ș.a., alături de lucrări privind istoria artei sau a muzicii. Traduceri: H. Mann, Profesorul Unrat. Sfârșitul unui tiran, București
FILOTTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287004_a_288333]