4,965 matches
-
redactor-șef pe Ovidiu Ioanițoaia. În 1997 ziarul a dispărut după ce fusese părăsit de echipa redacțională care a fondat un alt cotidian sportiv, Pro Sport. În 1998 Dragomir a lansat ziarul de scandal „Atac la persoană”, administrat de Nicolae Dobrescu. Retorica antisemită și xenofobă a acestui ziar l-a adus pe Dragomir în atenția Ligii Antidefăimare de la New York, care la rândul său a sesizat FIFA, care l-a sanctionat pe Dragomir cu avertisment. Între 2000 și 2008 a fost deputat în
Dumitru Dragomir () [Corola-website/Science/297318_a_298647]
-
și simplu, așa cum e? În aceste condiții, să fie oare moartea omului reflexiv singura soluție la repugnanta împrejmuire? Skakespeare își închide sonetul printr-un distih ce lasă a se înțelege că iubirea ar fi capabilă să alunge dorința autodizolvantă. Traduce, retoric și interogativ, Tomozei: „Scîrbit de tot, m-aș stinge fără glas,/ dar dragostea, murind, cui să o las?” Mai fidel originalului, Pintilie sugerează: „Satul de tot, să scap de tot aș vrea,/ Ci, mort, stingheră-mi las iubirea mea.” Faptul
Sonet () [Corola-website/Science/297633_a_298962]
-
fost o figură proeminentă în tabăra pro-Antanta în timpul Primului Război Mondial, datorită susținerii cauzei românilor din Austro-Ungaria și a avut un rol politic important în România Mare în perioada interbelică. A inițiat campanii pentru a apăra cultura României. A stârnit controverse datorită retoricii antisemite. A fost adversar al Partidului Național Liberal și al Partidul Național Român. S-a opus grupării fasciste Garda de Fier și, după o perioadă de cumpănire, s-a hotărât să îl susțină pe rivalul acesteia, Regele Carol al II
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
indirect liber, numit în germană și « vorbire trăită » ("erlebte Rede") pentru a fi pus în contrast cu vorbirea directă sau indirectă ("direkte/indirekte Rede"), este o trăsătură principală a prozei kafkiene. Cele mai evidente semne ale prezenței acestei tehnici literare sunt întrebările retorice și cuvintele care exprimă probabilitatea ("vielleicht", "wahrscheinlich") sau deducția logică ("sollte", "sicherlich"). Nu toate lucrările lui Kafka sunt relatate însă la persoana a treia. Povestirile "Descrierea unei lupte" și "Un medic de țară" au fiecare un narator-personaj, a cărui imaginație
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
care ar fi condamnat holocaustul, cu planul ar fi fost însărcinat generalul SS Karl Wolff, șeful SS din Italia. Stalin a răspuns dorinței papei Pius al XII-lea, ca Sfântul Scaun să participe la tratativele de pace, cu celebra întrebare retorică „Dar câte divizii are papa?” În 1953, la moartea lui Stalin, papa Pius al XII-lea a spus „Acum va vedea câte divizii avem”. Papa a înțeles marile dificultăți cu care se confruntau Națiunile Unite, a aprobat și a încurajat
Papa Pius al XII-lea () [Corola-website/Science/298398_a_299727]
-
a spus că el nu înțelege ""de ce francezii sau olandezii sunt de părere că este de la sine înțeles ca ei să aparțină de Uniunea Europeană - și polonezii sau românii nu?! Să fie aceștia din urmă mai puțin europeni?"," s-a întrebat, retoric, comisarul Verheugen. Înaltul demnitar european a explicat că România și Bulgaria ""nu au făcut parte din Uniunea Europeană de la bun început doar ca urmare a faptului că au fost victime ale celui de-al doilea război mondial, fiind nevoite să trăiască
Günter Verheugen () [Corola-website/Science/297530_a_298859]
-
de redacție la "Viața românească" (Topîrceanu: conferința „Cum am devenit ieșean",). Odată cu stabilirea la Iași, activitatea la "Viața românească" și influența lui Ibrăileanu, Topîrceanu abandonează faza adolescentină a creației sale, cu romantismul desuet, sentimentalizarea excesivă și tendințele vădite spre filozofarea retorică, pornind spre noi orizonturi poetice. La despărțirea de adolescență invocă clemența criticii postume: Subsecretar, apoi secretar de redacție la "Viața românească", aflată sub influența lui Ibrăileanu, Topîrceanu cunoaște și colaborează cu scriitori de frunte, precum Sadoveanu, Gala Galaction, Tudor Arghezi
George Topîrceanu () [Corola-website/Science/297552_a_298881]
-
-1988-1991-actor-Teatrul Național Tg. Mureș -1991-2002-conferențiar universitar -Academia de Artă Teatrală Tg. Mureș -1991-2008-colaborator al Teatrului Național Tg. Mureș -2002-2009-reangajat la Teatrul Municipal Baia Mare Alte colaborări: -conferențiar universitar la Universitatea Dimitrie Cantemir Tg. Mureș la facultățile „Drept”, „Ziaristica”, „Litere”, predând disciplinele „Retorica”, „Artă argumentației” și „Istoria Artelor” -actor colaborator cu Teatrul Național Cluj Napoca -actor colaborator cu Teatrul „Scenă” Tg.Mureș -actor colaborator cu Studioul Academiei de Artă Teatrală Tg.Mureș-UAT -profesor de actorie la Scoala Populară de Artă din Satu Mare (1958-1960) și
Ion Săsăran () [Corola-website/Science/317505_a_318834]
-
universitară (cercetarea de bază), importanța strategică a tehnologiei pentru industrie (dezvoltarea) și impactul cercetării asupra economiei și societății (difuzarea). Este de menționat, totuși, că oponenții (criticii) modelului liniar consideră că liniaritatea este o ficțiune și că modelul este o entitate retorică. (Godin, Benoit, 2006, op.cit.). Abernathy și Utterback (1975) au prezentat un model dinamic al inovării de produs și de proces. În acest model se consideră că inovațiile de produs predomină în etapele timpurii ale procesului de inovare, cînd inovațiile de
Modele ale procesului de inovare () [Corola-website/Science/317627_a_318956]
-
fără să avertizeze cititorul, apoi revine la el și-l abandonează din nou. De-a lungul lucrării, autorul lasă impresia că își dă seama că nu respectă o anumită ordine și recunoște acest lucru. De exemplu, atunci când vorbește despre „bayan” (retoric sau expresia clara) afirmă: „Acest capitol ar fi trebuit să apară la începutul cărții, dar l-am pus mai departe din anumite motive”. Nu este vorba numai despre caracteristicile speciei "adab" care își propune în primul rând să instruiască fără
Al-Jahiz () [Corola-website/Science/317739_a_319068]
-
departe din anumite motive”. Nu este vorba numai despre caracteristicile speciei "adab" care își propune în primul rând să instruiască fără să plictisească ci și despre faptul că această carte nu este o simplă acumulare de date, ci o lucrare retorică, ce are ca țintă clară și de o mare importanță: combaterea adversarilor arabilor grupați sub stindardul shu'ubiyyei, desființarea argumentelor lor prin sublinierea importanței limbii arabe din Coran, dar și a beduinilor, creatorii și păstrătorii acestei limbi, arabii prin excelență
Al-Jahiz () [Corola-website/Science/317739_a_319068]
-
domeniu: chinezii ar fi pricepuți la tehnică, abili în ceea ce privește tratarea metalelor și țesăturilor, persanii sunt pricepuți în politică, turcii în ale războiului, iar arabii n-au fost nici comercianți, nici medici, nici agricultori, ci și-au îndreptat forțele către poezie, retorică ș cultivarea limbii. Se înțelege că aceste calități i-ar fi putut ridica pe vremea aceea pe arabi deasupra altora din moment ce al-Jahiz le evidențiază tocmai pe acestea. La arabi poezia nu este un lux ci o necesitate, așa cum a spus
Al-Jahiz () [Corola-website/Science/317739_a_319068]
-
egiptene, babiloniene, indiene). Textul albumului a fost redactat de poetul Adrian Hoajă sub pseudonimul Alexandru Basarab. Izvoarele privitoare la biografia personajului central sunt puține la număr și incerte. Confruntând lecturile aflate la îndemână, autorii albumului au semnalat contradicțiile în mod retoric (spre exemplu, în cântecul „Epilog”: „"Ce-a fost de zis, am zis. Cine poate azi mai mult să spună: cine a fost, dacă a fost, dacă om a fost ori zeu, ori chip de om cu duh de zmeu. De-
Zalmoxe (album) () [Corola-website/Science/317849_a_319178]
-
determina pe autor să scrie la aproape o jumătate de secol romanul "Nicoară Potcoavă", mai matur din punct de vedere literar. Șerban Cioculescu considera că „romantismul tardiv” al romanului este evidențiat prin „stilul său frenetic, abundent în expresii grandilocvente și retorice” precum „râuri de sânge”, „imensul vârtej de flăcări”, „ciocniri omerice”, „movile de morți”, „săpa un șanț prin zidul viu al dușmanilor” etc. Teodor Vârgolici afirma că Sadoveanu a creat un romantism aparte, specific sadovenian, denumit „romantism eroic”. Comparând acțiunea din
Nicoară Potcoavă (roman) () [Corola-website/Science/318353_a_319682]
-
După publicarea cărții "Rudiments" și după succesul școlii sale, Academia Warrington i-a oferit lui Priestley un post de profesor în 1761. În 1761, Priestley s-a transferat la Warrington și a preluat postul de profesor de limbi moderne și retorică la Warrington Academy, deși ar fi preferat să predea matematică și filozofie naturală. El a fost primit bine la Warrington, și rapid și-a făcut prieteni. Pe data de 23 iunie 1762, Priestley s-a căsătorit cu Mary Wilkinson din
Joseph Priestley () [Corola-website/Science/319129_a_320458]
-
învățat franceza, engleza și latina. Mai târziu fiind ucenicul pictorului Francesco Badens, din Antwerp, a primit lecții de pictură, dar nici o pictură de a sa nu a supraviețuit până în zilele noastre. În 1611 devine membru al societății dramatice rederijkerskamer, ("Camerele retoricii"), devenind prieten cu Roemer Visscher and P.C.Hooft. Moare în anul 1618, la vârsta de 33 de ani, răpus de pneumonie.
Gerbrand Adriaensz Bredero () [Corola-website/Science/319245_a_320574]
-
vadis (în ) este titlul unui roman istoric scris de Henryk Sienkiewicz, pentru care, în 1905, i s-a decernat Premiul Nobel. A fost publicat pentru prima oară în "Gazeta Polska", începând cu luna martie 1895. Titlul face aluzie la întrebarea retorică pe care Sfântul Petru o adresează lui Iisus Hristos, pe care îl întâlnește când pleacă din Roma: «"Quo vadis, Domine ?"» („ÎNCOTRO, DOAMNE?”) Romanul evocă persecuțiile suferite de creștini în perioada lui Nero și aceasta prin intermediul poveștii de dragoste dintre o
Quo vadis (roman) () [Corola-website/Science/315614_a_316943]
-
sfârșitul secolului al XVII-lea ia ființă, sub îndrumarea lui Constantin Brâncoveanu, Academia Domnească din București. Instituția de învățământ superior a funcționat mai întâi la mănăstirea Sf. Sava, apoi se mută la Schitu Măgureanu. Se preda, în greaca veche, gramatică, retorică, logică, fizică, metafizică. În 1700, stolnicul Cantacuzino tipărește la Padova prima [[Harta Țării Românești - Constantin Cantacuzino|hartă a Țării Românești. În [[1700]], [[Dimitrie Cantemir]] scrie "Sacrosanctæ scientiæ indepingibilis imago", prin care încearcă o replică la "Fizica" lui [[Aristotel]]. Cam prin
Istoria științei în România () [Corola-website/Science/318709_a_320038]
-
de-Al Doilea Război Mondial, a lucrat ca director în Ministerul Economiei Naționale și a fost cunoscut și considerat de toți membrii generației '27 ca unul de-al lor, chiar dacă era puțin mai în vârstă. A câștigat reputația de geniu retoric. Când vorbea toți stăteau și ascultau. Unii chiar l-au considerat un lider al generației sale. Ințial a avut convigeri marxiste tinerești, iar apoi a dezvoltat simpatii naționaliste de dreapta, care l-au dus mai târziu la arest și condamnare
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
în anul 814, în casa unui preot brutal de țară, care trăiește cu săsoaica Gudrun. Fratele ei Matthias o va învăța pe Johanna să citească, după care va muri chinuit de frigurile galbene. Tatăl, îndurerat de moartea fiului, pune întrebarea retorică: „De ce, Doamne, ai luat de la mine pe cel bun, și mi-ai lăsat mie copilul satanei?", referindu-se la Johanna, care a rămas în viață. Johanna va fi inițiată de învățatul grec Aeskulapius în filozofia greacă, și va învăța limba
Pope Joan () [Corola-website/Science/318881_a_320210]
-
propoziție, de exemplu un cuvânt de negație, dintr-o particulă sau, eventual, un adverb sau un adjectiv: "Jó a leves,ugye / igaz / mi / nem?" „E bună supa, așa-i / ai / nu?”; "Moziba megyünk, jó?" „Mergem la film, bine?” Propoziția interogativă retorică se poate delimita numai din punct de vedere pragmatic: "Miért mondtam el ezeket a szempontokat? Azért, hogy jobban lássuk..." „De ce am amintit aceste puncte de vedere? Ca să se vadă mai bine...” Propoziția exclamativă poate conține: Propoziția pozitivă este cea al
Propoziția în limba maghiară () [Corola-website/Science/316278_a_317607]
-
însemnau înțelept, expert, "priceput în toate". În timpul lui Socrate termenul a început să fie folosit în legătură cu acei profesori care ofereau tinerilor, contra plată, învățătura și expuneri publice de elocință. "Acest articol este despre erori în raționament." În logica informală și retorică, o eroare este de obicei o eroare în raționament de multe ori din cauza unei neînțelegeri sau a unei prezumții. Unele așa-numite erori nu sunt retoric destinate să apeleze la rațiune, ci mai degrabă la emoție, sau la o dispoziție
Sofism () [Corola-website/Science/315369_a_316698]
-
publice de elocință. "Acest articol este despre erori în raționament." În logica informală și retorică, o eroare este de obicei o eroare în raționament de multe ori din cauza unei neînțelegeri sau a unei prezumții. Unele așa-numite erori nu sunt retoric destinate să apeleze la rațiune, ci mai degrabă la emoție, sau la o dispoziție mai nuanțată. O analiză informală a modelelor retorice în cadrul erorilor nu ar trebui să fie confundată cu argumente riguros formale în logică, pentru că argumentele convingătoare rațional
Sofism () [Corola-website/Science/315369_a_316698]
-
în raționament de multe ori din cauza unei neînțelegeri sau a unei prezumții. Unele așa-numite erori nu sunt retoric destinate să apeleze la rațiune, ci mai degrabă la emoție, sau la o dispoziție mai nuanțată. O analiză informală a modelelor retorice în cadrul erorilor nu ar trebui să fie confundată cu argumente riguros formale în logică, pentru că argumentele convingătoare rațional nu necesită să aibă succes. Deși de multe ori folosite în mod neintenționat, așa-numitele erori pot fi folosite intenționat pentru a
Sofism () [Corola-website/Science/315369_a_316698]
-
trebui să fie confundată cu argumente riguros formale în logică, pentru că argumentele convingătoare rațional nu necesită să aibă succes. Deși de multe ori folosite în mod neintenționat, așa-numitele erori pot fi folosite intenționat pentru a câștiga argumente. Aceste dispozitive retorice, discutate în detaliu mai jos, sunt: "ignorarea întrebării" pentru a devia argumentul spre problemele irelevante folosind așa-numitul "hering roșu", făcând argumentul să aibă un caracter personal ("argumentum ad hominem") și discreditând caracterul opoziției, "cerșitul întrebării" ("Petitio Principi"), utilizarea "non
Sofism () [Corola-website/Science/315369_a_316698]