5,274 matches
-
obținând în paralel și masteratul în teologie la Școala de Teologie Ortodoxă Greacă (astăzi Institutul Teologic din Boston). De asemenea, în perioada 1985-1989, a studiat la Uniunea Teologică Catolică din orașul Chicago (Illinois). A fost hirotonit ca preot catolic de rit bizantin de către episcopul Louis Vasile Pușcaș în cadrul Episcopiei Greco-Catolice Române St. George din Canton (Ohio) la 18 mai 1986, la vârsta de 31 de ani. În același an, a fost numit preot al Parohiei greco-catolice românești St. Michael din orașul
John Michael Botean () [Corola-website/Science/305260_a_306589]
-
inițial în parohia Căinari din satul lui A. Mateevici, apoi în biserica din s. Prajila, Florești. În prezent în localitate activează biserică Sf. Treime, preot-paroh fiind Mihail Coadă, dascăl - Lilian Lozan. În prezent populația satului este în marea majoritate de rit ortodox, totuși exista și o mică minoritate ce aparține cultului baptist. Hramul satului se sărbătește la Sf. Treime. Adică la Duminica Mare. Școala bisericească de alfabetizare se deschide la Hristici în 1862. În 1866 avea 11 elevi, iar pentru învățătura
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]
-
ecumenismul. Episcopul Vasile Cristea a participat la consacrarea episcopală a lui Miroslav Stefan Marusyn (episcop titular de Cadi, oficial al Curiei Romane) la 28 iulie 1974 și a lui Anárghyros Printesis (episcop titular de Gratianopolis și al credincioșilor catolici de rit bizantin din Grecia) la 6 august 1975. În anul 1966 l-a sfințit preot pe Nathaniel Popp, devenit mai târziu episcop al Bisericii Ortodoxe Române din America. S-a retras la 10 octombrie 1987 din demnitatea de oficial al Curiei
Vasile Cristea () [Corola-website/Science/305273_a_306602]
-
de conflicte interne ale fracțiunilor rivale și de relații politice tulbure cu autoritatea imperială. A fost ales papă pe 22 Noiembrie 498, dar și "Laurențiu", arhipreot la Basilica Sf. Prexedes, a fost ales papă de o minoritate creștină simpatizantă a ritului răsăritean. Laurențiu era susținut de împăratul Anastasie al Bizanțului, însă regele Italiei, Theodoric cel Mare avea să-l susțină până la urmă pe împotriva adversarului său. La sinodul ținut la Roma pe 1 Martie 499, Papa Simachus i-a acordat lui
Papa Simachus () [Corola-website/Science/305403_a_306732]
-
de referință pentru filozofia jainistă: "siddha" (sufletul eliberat), "sadhu" (ascetul), "acharya" (liderul spiritual), " upadhyaya" (învățătorul), "darashana" (sanscrită, "viziune"), "jnan" (sanscrită, pali, "înțelepciune"), "charitra" (comportare) și "tapa / tapasya" (austeritate). În centrul cercului tronează termenul "arihanta" (cuceritorul dorinței). Fetișul este folosit în riturile "puja", iar cele nouă nume sunt rostite succesiv și venerate. Mahavira Jayanti comemorează nașterea lui Mahavira și se fixează într-o zi din luna Chaitra și are o importanță semnificativă. Cu ocazia acestei sărbători jainiștii se adună pentru a auzi
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
Timișoarei în capitală de vilayet otoman, sub conducerea unui vali (guvernator) sau beilerbei (uneori cu rang de pașă sau chiar de vizir), schimbă mult orașul, în primul rând în ceea ce privește compoziția etnică. Musulmanii privilegiați (și odată cu ei și primii evrei, de rit sefard) vin aici și, pe lângă agricultură s-a dezvoltat mult și comerțul. În această perioadă o parte din Banat este organizată de către turci în Vilaiet. Aceasta cuprinde 6 sangeacuri: Timișoara, Cenad, Lipova, Gyula, Moldova Veche și Orșova, dar reședința Vilaietului
Istoria Timișoarei () [Corola-website/Science/301437_a_302766]
-
, în creștinism e una din cele două lăsături are secului, si anume ziua sau zilele de frupt tocmai înainte de intrarea în păresimi. În riturile apusene, precum și în unele dintre riturile răsăritene, lăsatul secului de brânză și lăsatul secului de carne au loc deodată, marțea înainte de miercurea cenușii, care e ziua de intrare în post. În ritul bizantin primul lăsat al secului are loc cu
Lăsatul secului de carne () [Corola-website/Science/301514_a_302843]
-
, în creștinism e una din cele două lăsături are secului, si anume ziua sau zilele de frupt tocmai înainte de intrarea în păresimi. În riturile apusene, precum și în unele dintre riturile răsăritene, lăsatul secului de brânză și lăsatul secului de carne au loc deodată, marțea înainte de miercurea cenușii, care e ziua de intrare în post. În ritul bizantin primul lăsat al secului are loc cu o săptămână înaintea celui de-al
Lăsatul secului de carne () [Corola-website/Science/301514_a_302843]
-
de frupt tocmai înainte de intrarea în păresimi. În riturile apusene, precum și în unele dintre riturile răsăritene, lăsatul secului de brânză și lăsatul secului de carne au loc deodată, marțea înainte de miercurea cenușii, care e ziua de intrare în post. În ritul bizantin primul lăsat al secului are loc cu o săptămână înaintea celui de-al doilea. Potrivit liturgistului Badea Cireșanu, expresia "lăsatul secului" s-ar fi format printr-o aglutinare, de la "lăsatul seculului", adică renunțarea la lume, în sens religios. În
Lăsatul secului de carne () [Corola-website/Science/301514_a_302843]
-
mitropolit de Lemberg (Liov), a înființat Parohia Cacica. Primul paroh a fost numit pr. Jerzy Mazanek. După datele furnizate de "Directoriul Arhidiecezei de Lvov", Parohia Cacica avea în 1867 în îngrijires spirituală un număr de 1.356 de catolici de rit roman. Până la sosirea aici a fraților misionariști în 1902, nu există alte date cu privire la situația parohiei. Biserica fiind neîncăpătoare și deteriorată, preotul Maurycy Kolankiewicz a inițiat în 1892 reconstrucția ei. Lucrările au fost tărăgănate multă vreme, atât din cauza lipsei banilor
Bazilica Adormirea Maicii Domnului din Cacica () [Corola-website/Science/313046_a_314375]
-
În ziua de 15, la orele amiezii au sosit iluștrii și iubiții noștri oaspeți: Excelența Sa arhiepiscopul Bilczewski cu arhiepiscopul Weber, reverendisimul pr. Vizitator cu numeroși confrați din Cracovia, Lvov, Sokolowka, Bialy Kamien și Jesierzan, preoții Prelați Schmidt și Kasprowicz (de rit armean) din Cernăuți și un mare număr de preoți din parohii (...). Din păcate, a început ploaia care nu a încetat până la sfârșitul festivităților noastre diminuând măreția monumentului. Au sosit puțini oameni, procesiunile fie că s-au oprit, fie că au
Bazilica Adormirea Maicii Domnului din Cacica () [Corola-website/Science/313046_a_314375]
-
funcționarilor civili față de catolici”; calificativele injurioase adresate românilor catolici („unguri, maghiari, ceangăi, boangheni” etc.); considerarea catolicilor ca niște „străini și dușmani ai țării”; refuzul autorităților de a elibera acte de stare civilă pe motiv că „cei născuți și botezați în rit catolic nu pot fi considerați de origine etnică română”; eliberarea de certificate false - pe care se specifică „etnia maghiară”; îndepărtarea catolicilor din funcții publice pe motivul că „nu sunt români”; în unele manuale de istorie, geografie și religie erau inserate
Mihai Robu () [Corola-website/Science/313135_a_314464]
-
prelucrării bronzului, producerea protoporțelanului. • 1122-255 î.e.n. Dinastia Zhou - Regat autocratic ereditar în frunte cu Fiul Cerului. • 1122-771 î.e.n. Dinastia Zhou de Vest - Sintetizarea elementelor fundamentale ale civilizației chineze; 841 î.e.n.- începutul însemnărilor conștiente și sistematice ale evenimentelor istorice; elaborarea codului riturilor, apariția orașelor întărite; înflorirea agriculturii și a meșteșugurilor (bronz, țesături de mătase, etc.). • 770-256 î.e.n. Dinastia Zhou de Est. • 770-476 î.e.n. Perioada , Primăveri și Toamne”- decăderea puterii centrale; întărirea nobilimii vasale și formarea statelor feudale. • 475-221 î.e.n. Perioada ,Statelor combatante
Dinastia Qin () [Corola-website/Science/313181_a_314510]
-
dorm somnul de veci 40 martiri din 1848 în morminte necunoscute. Tot în acest cimitir se află și mormintele eroilor din al II-lea Război mondial. Aici odihnește profesorul Ioan Micu, fondatorul învățământului pedagogic din Abrud. Lăcașul de cult de rit ortodox poartă hramul Sfânta Treime. Este orientată vest-est și e realizată după același model de arhitectură tradițională cu turn clopotniță masiv și foișor de lemn pe latura vestică și cu un pridvor închis adosat ulterior pe latura sudică a navei
Biserici din Abrud () [Corola-website/Science/314714_a_316043]
-
a emigrației spre Palestina (Eretz Israel). În S.U.A. a crescut motivația comunităților evreiești locale, o parte bună asimilate, apropiate de curentele reformat și conservativ, de a veni în ajutorul evreilor din Imperiul Rus și al emigrației acestora, în ciuda diferențelor de rit religios și culturale. În urma pogromului de la Chișinău dr.Theodor Herzl, întemeietorul și conducătorul Organizației Sioniste, s-a convins de nevoia urgentă de a găsi un teritoriu destinat constituirii unui stat evreiesc, la nevoie chiar și în afara Palestinei, ca de exemplu
Pogromul de la Chișinău (1903) () [Corola-website/Science/313524_a_314853]
-
în Suedia, și acoperirea relațiilor diplomatice cu Finlanda, Norvegia, Olanda și Danemarca unde România nu avea legații. În același timp și-a continuat scrierile în domeniul esteticii, dezvoltând-și ideile în diferite lucrări, cea mai importantă fiind "Numărul de aur - Rituri și ritmuri pitagorice în dezvoltarea civilizațiilor occidentale" publicată în 1931 cu o prefață de Paul Valéry. În 1933 a ieșit de sub tipar singurul său roman,"Pluie d'Etoiles (Ploaie de stele"), care, deși nu a avut succesul internațional pe care
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
această problemă ca pe o compensație a cedării Basarabiei. În privința organizării viitoare Eminescu a propus ca Dobrogea să fie tratată ca o „provincie deosebită, respectându-se legile, datinile, individualitatea lor locală”. Articolul 7 din Constituție prevedea că „numai străinii de rit creștin vor putea obține naturalizarea”. Congresul de la Berlin a cerut înlăturarea acestei restricții în schimbul recunoașterii independenței României. După rezolvarea problemei Basarabiei și Dobrogei, societatea românească a fost intens preocupată de modificarea Constituției în sensul cerut de Congresul de la Berlin și
Mihai Eminescu, jurnalist politic () [Corola-website/Science/314064_a_315393]
-
Hristos asupra morții”; prescurele poartă pecetea literelor sacre, într-un gest ritualic „între rugăciune și munca sfințită de bucuria pecetluirii pâinii” (Ion Iuga, 1993); partea superioară se grupează în două tipuri distincte: „cele cu motive ornamentale și forme legate de ritul creștin” - troițe sau ideea răstignirii stilizată, pecetare cruciforme - și „cele cu pronunțat caracter laic”. Aceste obiecte de cult au tendințe puternice de abstractizare. Aproape fiecare piesă este unicat. Unele au forma unor stâlpi de marmură, altele au forme brâncușiene sau
Pecetar () [Corola-website/Science/314168_a_315497]
-
înlocuit doar de două mici triunghiuri plasate de o parte și de alta a corpului” (Victor Pop, Sabin Șainelic, 2002). Pecetarele din colecțiile maramureșene nu au o vechime mai mare de câteva decenii, sau, în cazuri rare, câteva secole. Însă ritul „sigilării” prescurilor, utilizate drept ofrandă în cultul morților, se practică, cu certitudine, încă din perioada medievală. Pecetarele se disting prin marea capacitate de a sintetiza și de a îngemăna simbolismul riturilor agrare (grâul, spicul, făina), a artei gastronomice (prescuri), a
Pecetar () [Corola-website/Science/314168_a_315497]
-
câteva decenii, sau, în cazuri rare, câteva secole. Însă ritul „sigilării” prescurilor, utilizate drept ofrandă în cultul morților, se practică, cu certitudine, încă din perioada medievală. Pecetarele se disting prin marea capacitate de a sintetiza și de a îngemăna simbolismul riturilor agrare (grâul, spicul, făina), a artei gastronomice (prescuri), a credințelor religioase (tema răstignirii și inscripția de pe postament) și a artei prelucrării lemnului.
Pecetar () [Corola-website/Science/314168_a_315497]
-
1924). Din făină albă de grâu se mai preparau prescurele și colacii rituali, folosiți la sărbătorile mari. Însă pentru maramureșeni, masa reprezintă mai degrabă un act cultural, cu valențe sociale, desfășurat după cutume străvechi. În subsidiar, ea reprezintă un necesar rit de integrare, fie că ne referim la ospețele comunitare (mesele de pomană, la care participă tot satul, în frunte cu preotul), la mesele neamurilor (botez, nuntă, înmormântare), la masa întregii familii (de Paști, de Crăciun), la masa cotidiană, ori la
Arta culinară maramureșeană () [Corola-website/Science/314169_a_315498]
-
icoanele din partea inferioară a iconostasului, cele ce se aflau între ușile împărătești. Se păstrează o icoană a Maicii Domnului, icoana Domnului Nostru Isus Cristos, icoana Arhanghelului Mihail și icoana Sfântului Nicolae. Aceste icoane se găsesc la multe dintre bisericile de rit orintal despărțind intrările în absida altarului.
Biserica de lemn din Sălățig () [Corola-website/Science/314177_a_315506]
-
desconsiderarea față de Miorița-colind, pe care o consideră „resturi inexpresive” rezultate dintr-o „puternică dezagregare” a unei capodopere poetice, Miorița-baladă. Sistemul de referință al colindelor se deosebește de cel al baladelor și dezvoltă preponderent un substrat mitologic, o atmosferă fabuloasă, „cu rituri demult apuse”, și nu relatează despre anume evenimente istorice, figuri legendare ori împărați. „Unele tipuri de colindă nu le întâlnim decât la noi (la români, comparativ cu alte popoare - n.n.) în întruchipări artistice deosebite și de mare vechime istorică. Așa
Obârșia Mioriței () [Corola-website/Science/314190_a_315519]
-
Mihai Pop (1980, născut la Glod, Maramureș), „ ... Nu ne mirăm că în poezia colindelor de la noi există Miorița, Meșterul Manole, Soarele și Luna, colindele cu Cerbul ș.a.m.d., fiindcă aceste colinde sunt, în fond, forme poetice ale unor vechi rituri”. Ion Taloș (1981) (născut la Prodănești, județul Sălaj): „Din păcate, mai toate cercetările de până acum au pornit de la "varianta Alecsandri", care este punctul cel mai evoluat al unui proces în permanentă devenire, și n-au acordat atenția pe care
Obârșia Mioriței () [Corola-website/Science/314190_a_315519]
-
reprezentând experiențe și etape mentale diferite, de inspirație medievală, precreștină sau chiar preistorică. Ponderea acestor "experiențe mentale" sunt de factură medievală. În formula celor mai arhaice variante cunoscute, Miorița este eminamente un colind medieval, cu profunde conotații precreștine; iar prin riturile pastorale invocate aluziv, rădăcinile sale pot fi regăsite în preistorie.
Momentul genezei Mioriței () [Corola-website/Science/314191_a_315520]