5,117 matches
-
art. 113 al. 4 din noul Cod de procedură civilă, care consacră regula "lex rei sitae". 73 Curtea Supremă de Justiție dec. civ. nr. 1767/1992, în V. Bogdănescu, op. cit., p. 23. Pentru deosebirile dintre servituțiile naturale și legale și servituțile propriu-zise, a se vedea L. Pop, op. cit., pp. 203-209. Autorul menționează faptul că veritabilele servituții (servituțile propriu-zise) sunt cele stabilite prin fapta omului, reglementate de vechiul Cod civil în art. 620-643. Servituțile naturale și legale sunt simple limitări sau îngrădiri
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
sitae". 73 Curtea Supremă de Justiție dec. civ. nr. 1767/1992, în V. Bogdănescu, op. cit., p. 23. Pentru deosebirile dintre servituțiile naturale și legale și servituțile propriu-zise, a se vedea L. Pop, op. cit., pp. 203-209. Autorul menționează faptul că veritabilele servituții (servituțile propriu-zise) sunt cele stabilite prin fapta omului, reglementate de vechiul Cod civil în art. 620-643. Servituțile naturale și legale sunt simple limitări sau îngrădiri normale ale atributelor dreptului de proprietate. A se vedea, pentru noua reglementare în materia servituțiilor
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
73 Curtea Supremă de Justiție dec. civ. nr. 1767/1992, în V. Bogdănescu, op. cit., p. 23. Pentru deosebirile dintre servituțiile naturale și legale și servituțile propriu-zise, a se vedea L. Pop, op. cit., pp. 203-209. Autorul menționează faptul că veritabilele servituții (servituțile propriu-zise) sunt cele stabilite prin fapta omului, reglementate de vechiul Cod civil în art. 620-643. Servituțile naturale și legale sunt simple limitări sau îngrădiri normale ale atributelor dreptului de proprietate. A se vedea, pentru noua reglementare în materia servituțiilor, art.
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
Pentru deosebirile dintre servituțiile naturale și legale și servituțile propriu-zise, a se vedea L. Pop, op. cit., pp. 203-209. Autorul menționează faptul că veritabilele servituții (servituțile propriu-zise) sunt cele stabilite prin fapta omului, reglementate de vechiul Cod civil în art. 620-643. Servituțile naturale și legale sunt simple limitări sau îngrădiri normale ale atributelor dreptului de proprietate. A se vedea, pentru noua reglementare în materia servituțiilor, art. 255 și urm., din noul Cod civil. 74 Autori de prestigiu califică acțiunea de grănițuire ca
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
nu face" debitorul care a încălcat-o este dator a da despăgubire pentru simplul fapt al contravenției". 130 Gh. Beleiu, op. cit., p. 84. 131 Ibidem. 132 M. Nicolae, Prescripția extinctivă, Editura Rosetti, București, 2004, p. 577. 133 Pentru deosebirile dintre servituțile naturale și legale și servituțile propriu-zise, a se vedea, L. Pop, op. cit., pp. 203-209. Autorul menționează faptul că veritabilele servituți (servituțile propriu-zise) sunt cele stabilite prin fapta omului, reglementate de art. 620-643 din Codul civil de la 1864. Servituțile naturale și
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
încălcat-o este dator a da despăgubire pentru simplul fapt al contravenției". 130 Gh. Beleiu, op. cit., p. 84. 131 Ibidem. 132 M. Nicolae, Prescripția extinctivă, Editura Rosetti, București, 2004, p. 577. 133 Pentru deosebirile dintre servituțile naturale și legale și servituțile propriu-zise, a se vedea, L. Pop, op. cit., pp. 203-209. Autorul menționează faptul că veritabilele servituți (servituțile propriu-zise) sunt cele stabilite prin fapta omului, reglementate de art. 620-643 din Codul civil de la 1864. Servituțile naturale și legale sunt simple limitări sau
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
op. cit., p. 84. 131 Ibidem. 132 M. Nicolae, Prescripția extinctivă, Editura Rosetti, București, 2004, p. 577. 133 Pentru deosebirile dintre servituțile naturale și legale și servituțile propriu-zise, a se vedea, L. Pop, op. cit., pp. 203-209. Autorul menționează faptul că veritabilele servituți (servituțile propriu-zise) sunt cele stabilite prin fapta omului, reglementate de art. 620-643 din Codul civil de la 1864. Servituțile naturale și legale sunt simple limitări sau îngrădiri normale ale atributelor (de regulă a folosinței) dreptului de proprietate. 134 L. Joserand, vol
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
p. 84. 131 Ibidem. 132 M. Nicolae, Prescripția extinctivă, Editura Rosetti, București, 2004, p. 577. 133 Pentru deosebirile dintre servituțile naturale și legale și servituțile propriu-zise, a se vedea, L. Pop, op. cit., pp. 203-209. Autorul menționează faptul că veritabilele servituți (servituțile propriu-zise) sunt cele stabilite prin fapta omului, reglementate de art. 620-643 din Codul civil de la 1864. Servituțile naturale și legale sunt simple limitări sau îngrădiri normale ale atributelor (de regulă a folosinței) dreptului de proprietate. 134 L. Joserand, vol. I
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
deosebirile dintre servituțile naturale și legale și servituțile propriu-zise, a se vedea, L. Pop, op. cit., pp. 203-209. Autorul menționează faptul că veritabilele servituți (servituțile propriu-zise) sunt cele stabilite prin fapta omului, reglementate de art. 620-643 din Codul civil de la 1864. Servituțile naturale și legale sunt simple limitări sau îngrădiri normale ale atributelor (de regulă a folosinței) dreptului de proprietate. 134 L. Joserand, vol. I, pp. 195-197, apud. I. P. Filipescu, Dreptul de proprietate și alte drepturi reale, București, 1996, p. 24; E.
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
nr. 27/1992. 137 Obligațiile "propter rem" menționate au caracter legal, dar asemenea obligații pot izvorî și din acordul de voință al părților. Așa, spre exemplu, obligația pe care și-o asumă proprietarul unui fond aservit, cu ocazia constituirii unei servituți de trecere, de a efectua lucrările necesare exercițiului servituții, este o obligație "propter rem" născută din voința părților. Pentru detalii, a se vedea, I. Albu, Privire generală asupra raporturilor de vecinătate, în R.R.D. nr. 8/1984, p. 30. 138 O.
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
caracter legal, dar asemenea obligații pot izvorî și din acordul de voință al părților. Așa, spre exemplu, obligația pe care și-o asumă proprietarul unui fond aservit, cu ocazia constituirii unei servituți de trecere, de a efectua lucrările necesare exercițiului servituții, este o obligație "propter rem" născută din voința părților. Pentru detalii, a se vedea, I. Albu, Privire generală asupra raporturilor de vecinătate, în R.R.D. nr. 8/1984, p. 30. 138 O.G. nr. 27/1992; Gh. Beleiu, op. cit., p. 84
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
1958 și republicat în M.O. nr. 11/1960, cu modificările ulterioare impuse de art.25 și 26 ale acestui decret. Art. 21 al aceluiași decret nu se aplică dreptului la acțiune privitor la drepturile de proprietate, uzufruct, uz, abitație, servitute și superficie. 542 Art. 1888 prevede că: "Ziua se împarte în 24 de ore. Ea începe la miezul nopții și se finește la miezul nopții următoare". 543 Codul aerian aprobat prin O.G. nr. 29/22 aug. 1997, republicat în
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
just titlu pe care să se întemeieze posesia utilă a posesorului. 577 Pentru identitate de rațiune trebuie relevată, imprescriptibilitatea dreptului la acțiunile negatorii (prin care proprietarul cere încetarea exercițiului nelegitim asupra bunului său, al unui drept de uzufruct, uz, abitație, servitute, superficie). Ca și acțiunea în revendicare, acțiunea negatorie este reglementată pentru prima oară în art. 564 al. 1 din noul Cod civil care prevede că "proprietarul poate intenta acțiunea negatorie contra oricărei persoane care pretinde că este titularul vreunui drept
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
repetiție grandioasă a lui 1789. Pașoptiștii francezi așteaptă și ei o resurecție-revanșă: Cînd a izbucnit revoluția de la 1848 scrie Quinet n-a existat un om cît cuprinde acest teritoriu care să nu creadă că Franța urma să iasă din cercul servituții în care se învîrtea de la 1815 sub brațul străinătății. Da, toți au crezut că politica invadării dispăruse, că patria renăștea, că jugul cuceririi se sfărîma, că noi ieșeam în sfîrșit din locul blestemat de la Waterloo." Quinet introduce aici o continuitate
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Dansatorii de break, unduindu-se și răsucindu-se, reprezintă pentru el o tentativă de a-și fora gropi în pămînt, "afișînd poza ironică, indolentă a morților"; joggingul atît de îndrăgit de californieni este "ca atîtea alte lucruri... o formă de servitute voluntară"; "ochii zîmbitori" ai vedetelor de la Irvine trădează de fapt o "bestie feroce, crudă, urmărindu-ne într-un fel terifiant"; televizoarele lăsate să funcționeze în camerele goale ale hotelului din Porteville arată televiziunea în adevărata sa lumină: "o fereastră spre
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
distrugere sînt întotdeauna efemere. Masele sînt prea controlate de inconștient și prea mult supuse influenței eredităților seculare pentru a nu se dovedi, în cele din urmă, extrem de conservatoare. Dacă le lăsăm în voia lor, renunță imediat la dezordine, îndreptîndu-se către servitute. Cei mai mîndri și mai înverșunați iacobini l-au aclamat puternic pe Bonaparte cînd le-a suprimat toate libertățile și i-a făcut să simtă duritatea unei mîini de fier"172. Numai că Le Bon nu vede un obstacol în
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
decît un batalion: În lumea asta, spunea Napoleon, nu există decît două puteri: sabia și spiritul. Pe termen lung, sabia e întotdeauna învinsă de spirit". Aceasta este, așadar, poziția adoptată de psihologia mulțimilor în vechea dezbatere a civilizațiilor pe tema servituții. O dată ce s-au reunit, oamenii încep în mod spontan să se supună unuia dintre ei. Conducător va fi acel individ admirat de toți. Peste tot funcționează, în mod vizibil ori disimulat, distincția dintre conducător și conduși, ca un fel de
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
întoarcerea lui Moise și convertirea masei de evrei la religia acestuia se încheie ciclul preistoriei lor, începe timpul istoriei. În avîntul lor, ei renunță la instincte și încetează de a mai face din om un idol pentru om, cauză a servituții. Divinitatea venerată domnește în spirite: nevăzută, fără chip, fără nume. Evreii capătă mîndria stăpînirii instinctelor. Se recunosc drept popor ales prin sacrificiile făcute, prin renunțarea la vițelul de aur, la icoane și alte cîrje ale credinței. Prin tradiție și supunîndu-se
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
instincte, cu toate consecințele psihologice derivate din ea"521. Făcînd din interdicția producerii de figuri o măsură a progresului culturii și a inteligenței, Freud face din bulimia lor de imagini, de adulare și de omagii impunătoare, semnul unei întoarceri spre servitutea față de instincte. Regresiunea se observă în substituția care se operează: în locul supunerii impersonale față de ceea ce reprezintă conducătorul Dumnezeu, religie, doctrină socială supunerea personală față de el și de numele lui. Acestea sînt amăgirile pe care trebuie să le refuze, să le
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
evreilor. Dacă plătirea tributului la templul lui Jove Capitolinus din Roma pentru evrei căpăta aspectul unei capitulări etnice, a celor învinși față de învingători, pentru creștini era absurdul religios, supunerea cea mai umilitoare a adevărului în fața erorii, cedarea creștinismului în fața păgânismului, servitutea Dumnezeului adevărat față de zeii falși. Prin plătirea acestui impozit religios, predicarea Evangheliei era lovită din plin și batjocorită chiar în obiectivul pentru care apăruse și își propusese să-l atingă: doborârea idolilor. În conștiință, creștinii nu se regăseau în slujirea
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
cele două într-un tot echilibrat. Complexitatea formală a pătratului în care rețeaua grilei lineare este în competiție cu centricitatea influențează subiectul pentru care este cel mai potrivit. Am descoperit cum centricitatea dominantă a tondoului tinde să ridice subiectul deasupra servituților condiției umane, evocând transcendența religioasă, sau să o coboare sub propria-i condiție de dragul unui joc superficial. Pătratul, cu servituțile față de grila gravitațională, utilizează resursele formatelor rectangulare de a se raporta ferm la existența pe această lume. Nu este vorba
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
influențează subiectul pentru care este cel mai potrivit. Am descoperit cum centricitatea dominantă a tondoului tinde să ridice subiectul deasupra servituților condiției umane, evocând transcendența religioasă, sau să o coboare sub propria-i condiție de dragul unui joc superficial. Pătratul, cu servituțile față de grila gravitațională, utilizează resursele formatelor rectangulare de a se raporta ferm la existența pe această lume. Nu este vorba de o excludere a spiritualizării subiectului, dar, așa cum echilibrarea centrului pătratului tinde să se realizeze pe seama intersectării coordonatelor lineare, subiectul
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
este dominat de tatăl său, autoritar și absurd. Matilda nu e însă o inocentă, umorile ei sunt teribile, inventivitatea ei în rău nu are măsură. Petrică este, în varianta dată de el însuși, un martir, iubirea nu e libertatea, ci servitutea lui cea mai înjositoare. Avertizat, Victor Petrini intră în viața acestui cuplu în destrămare și, trecând peste prietenie, încurajează un sentiment care va fi și pentru el fatal. Cronica acestei iubiri nefericite cuprinde o bună parte din roman. Matilda este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
fizică și sufletească sub comunismul opresiv nu lipsește din poezia scrisă de V., Vară de noiembrie fiind doar o recapitulare: sordidul cotidian, rigole murdare, magazine pustii, mulțimi larvare în stațiile autobuzelor, frigul, foamea, „porția/ gramajul dresajului”, întunericul, frica, pânda „gardienilor”, „servitutea continuă a uralelor și aplauzelor”, „eczema abdicărilor fără număr”, căderea în subdemnitate, ca a popicelor mecanice, ca a saltimbancilor ratați, duplicitatea, lipsa solidarității, așteptarea colectivă adulmecând „o furtună, un trăsnet”, protestatarul solitar care se autoincendiază pe o pârtie, „aparteul” sugrumat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290423_a_291752]
-
europene de la începutul secolului XX. După o clipă de libertate, popoarele s-au trezit asuprite din nou de călăuzele eliberării lor. Promisiunea salvării terestre, garantată de "socialismul științific", a implantat aparatul totalitar, s-a impregnat în naționalism, a adus noua servitute. Violența culturicidă a procesului de europenizare a lumii a generat un contra-curent de fanatism integrist. Naționalismele, integrismele, revoluționarismele, expansionismele și hegemonismele se dezlănțuie, se combină, se combat, avînd în comun doar ura față de toleranță și satisfacția de a lovi nepedepsite
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]