6,897 matches
-
activității de turism, creșterea competitivității ofertei și serviciilor turistice românești pe piată externă, integrarea turismului românesc în cel european și mondial, îmbunătățirea imaginii României peste hotare prin turism; ... a) 3. studii și cercetări privind: conjunctură pieței interne și internaționale, investigații sociologice în domeniu, cunoașterea motivațiilor turiștilor străini, prognoze și strategii pentru dezvoltarea turismului, politici de marketing și management în turism, stimularea pieței interne pentru consumul de produse și programe turistice, monitorizarea și managementul resurselor turistice, informatizare, bănci de date în turism
HOTĂRÂRE nr. 866 din 3 decembrie 1998 privind înfiinţarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Turism - I.N.C.D.T. Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122431_a_123760]
-
constatativa, experimentală, orientată, operațională etc.). -------------------------------------------------------------------------------- IV. Structura * Concordanță structurii cu tema tratată * Succesiunea logică a capitolelor și a subcapitolelor * Caracterul unitar al lucrării și al fiecărui capitol * Ponderea aspectelor practice * Proporția părților lucrării -------------------------------------------------------------------------------- V. Conținutul * Fundamentarea teoretică (științifică, psihologică, pedagogica sociologică, filosofica etc.) a problemei abordate. Încadrarea temei în teoria pedagogica * Corelarea organizării și metodologiei cu specificul lucrării (bazată pe cercetări ameliorativ-experimentale, constatativ- ameliorative, orientate, operaționale, lucrări de sinteză, monografii etc.) * Caracterul sistematic, cu obiective clare, al tratării * Ordinea logică și
ORDIN nr. 3.770 din 19 mai 1998 privind aprobarea Metodologiei formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121298_a_122627]
-
unor programe specifice; ... i) burse de perfecționare și stagii de studiu și de documentare, realizate în țara și în străinătate; ... j) cursuri postuniversitare; ... k) doctorat. ... (5) Programele de perfecționare cuprind: ... a) informare științifică de specialitate; ... b) informare pedagogica, psihologică și sociologică; ... c) informare metodica; ... d) informare în domeniul legislației generale și școlare; ... e) activități practice în domeniul specialității. ... Articolul 33 (1) Personalul didactic, precum și personalul de conducere, de îndrumare și de control participa, o data la 5 ani, la un program de
LEGE nr. 128 din 12 iulie 1997 (*actualizată*) privind Statutul personalului didactic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117778_a_119107]
-
Cambridge University Press, 1979. Zaninovich, M. George. The Development of Socialist Yugoslavia. Baltimore: Johns Hopkins University Press, 1968. Zukin, Sharon. Beyond Marx and Tito: Theory and Practice in Yugoslav Socialism. Cambridge: Cambridge University Press, 1975. CĂRȚI DE CĂLĂTORIE ȘI STUDII SOCIOLOGICE ASUPRA VIEȚII DIN BALCANI Adamic, Louis. My Native Land. New York: Harper & Bros., 1943. Campbell, John K. Honour, Family and Patronage: A Study of Institutions and Moral Values in a Greek Mountain Community. Oxford: Oxford University Press (Clarendon Press), 1964. Erlich
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
statului-națiune încă nu a fost "imaginat" politic. Absența unui asemenea proiect unionist din imaginarul politic al cărturarilor ardeleni este reflectată în modul în care au tratat fapta lui Mihai Viteazul din 1600. Propedeutic, se poate afirma cu titlu de cvasi-legitate sociologică faptul că orice regim naționalist își va recicla interpretativ trecutul astfel încât să creeze "iluzia naturalității" statului-națiune, i.e., impresia că națiunea este un dat al naturii a cărei existență este imemorială și eternă. Ca atare, este de așteptat ca orice conflict
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
deși se interesează și de cartografierea relațiile de putere care contribuie la structurarea discursivă a realității (în speță, a memoriei naționale românești). Interogațiile de cercetare care au pulsionat demersul pe care l-am întreprins și care ne-au suscitat imaginația sociologică s-au referit la următoarele chestiuni: cum este constituită discursiv memoria colectivă? Mai la obiect, cum este structurată pe cale discursivă conștiința istorică românească? La nivel instituțional, care sunt instituțiile mnemonice responsabile de producerea, administrarea, diseminarea și reproducerea corpusului de cunoștințe
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
În acest context, lucrările bazate pe metoda analizei documentelor sociale (cantitativă și/sau calitativă) ar putea fi incriminate metodologic ca resuscitând logica constitutivă a sociologiei de cabinet, ceea ce ar reprezenta, într-adevăr, un recul important în maturizarea empirică a disciplinei sociologice. O analiză mai atentă, însă, disipă cu ușurință asemenea acuzații. Este adevărat, analiza documentelor (discursivă sau de conținut) nu abordează direct, într-o manieră nemijlocită, fluxul aflat în continuă devenire al realității sociale concrete pusă în mișcare de acțiunile și
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
aminte de discrepanța majoră dintre forma juridică (Legea instrucțiunii publice adoptată la 1864) și fondul efectiv (rata înrolării de 6,9 la sută în 1870), devine cu atât mai inteligibilă lamentația maioresciană exprimată sub chipul "formelor fără fond" ca teorie sociologică a modernității românești. Dincolo de acest start fals, retoric, în durata lungă a procesului de construire a statului-națiune românesc, autoritățile politice s-au angajat cu consecvență progresivă în realizarea efectivă a sistemului național de educație. Tabel 8. Evoluția ratei de înregimentare
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
existat, desigur, și curente filodemocratice care au configurat antipodul ideologic al extremismului naționalist al interbelicului românesc. Suficient este de menționat numele lui Eugen Lovinescu, a cărui Istoria civilizației române moderne (1997) [1924-1925, 3 vol.] constituie o viguroasă pledoarie pentru necesitatea sociologică a europenizării ca efect al legii inexorabile a sincronizării. Pe aceeași baricadă s-a situat și Mihail Ralea, care a ridicat revista Viața Românească în jurul tripticului axiologic alcătuit din "raționalism, democrație, europenism" (cf. Ornea, 1996, p. 62). Împotriva autohtonismului autarhic
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
prin brutalitatea violentă a războiului, Blaga găsește "salvarea prin stil" (Durandin, 1998, p. 209). "Sufletul românesc" devine obsesia analitică a filosofilor națiunii, care încearcă să-i reveleze tainele etnice, prin abordări etnopsihologice (Rădulescu-Motru, 1937) ori prin mijloacele monografice specifice Școlii sociologice de la București, la care trebuie adaugate eforturile teologale întreprinse de N. Crainic, D. Stăniloae sau M. Vulcănescu. Indiferent prin ce mijloace specifice, radiografierea idiografiei spiritualității românești, stabilirea coordonatelor ontologice ale duhului național - acestea sunt imperativele identitare ale vremii la a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
atitudine politică dominantă în mentalul colectiv românesc. Se poate argumenta cazul că în stadiul post-aderării României în UE, societatea românească a intrat în faza postnaționalistă. Desigur, mândria de a fi român continuă să fie o constantă atitudinală cartografiată de anchetele sociologice. Tabel 30. Evoluția mândriei de a fi român, N=3.621 Valul European Value Survey 1990-1993 (%) 1999-2001 (%) 2008-2010 (%) Foarte mândru 48,3 47,1 38,4 Destul de mândru 38,6 39,0 47,9 Nu foarte mândru 11,4 11
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
atitudinal al generației postcomuniste a fost cartografiat de studiul "Elevii și cultura civică", realizat în cadrul programului "Studii Electorale Românești" (Bădescu et al., 2010) finanțat de Fundația SOROS România. După cum indică fișa tehnică, studiul cantitativ a fost realizat prin metoda anchetei sociologice, utilizând ca instrument de cercetare un chestionar auto-aplicat, pe care toți elevii l-au completat simultan în sala de clasă. Chestionarele au fost aplicate în perioada cuprinsă în intervalul 13-16 noiembrie 2010. Eșantionul reprezentativ pentru populația școlară din România din
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
mecanismelor din spatele transmiterii intergeneraționale a atitudinilor, corespodența atitudinală între generațiile aceleeași familii poate fi explicată prin trei factori: i) socializare; ii) moștenirea status-ului socioeconomic; iii) influență reciprocă. În mod tradițional, socializarea primară în cadrul familiei a fost privilegiată de către cercetarea sociologică drept mecanismul cel mai eficient în transmiterea unidirecțională de valori, atitudini și comportamente sociale de la generația parentală înspre generația copiilor. Ultimele cercetări au contestat însă această teză a socializării ca fiind destul de simplistă. S-a susținut că mecanismul alternativ care
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
sau narativă a trecutului oficializată în documente de stat, transpusă în manuale de istorie, materializată în memoriale, statui și monunente, și reprodusă prin ritualuri comemorative, aniversări și alte forme ceremoniale de aducere a trecutului în prezent. După cum indică datele anchetelor sociologice care au cartogrfiat universul atitudinal al societății postcomuniste românești, comunismul mai are încă de pierdut bătălia cu memoriile private ale indivizilor care, deziluzionați de promisiunile democratice, nutresc sentimente nostalgice. Folosind o distincție terminologică introdusă de J. Bodnar (1992), comunismul a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
lipsă de comparații metaforice. Teza inescapabilității limbajului metaforic se verifică din plin și în domeniul interdisciplinar de studiu al memoriei sociale (social memory studies), în cuprinderea căruia se situează și abordarea noastră. Una din consecințele consacrării paradigmei constructiviste în gândirea sociologică a ultimei jumătăți de secol a constat în impunerea metaforei masonice în conceptualizarea diverselor fenomene sociale, înțelese acum drept "constructe". Fără îndoială, cea mai populară metaforă prin prisma căreia a fost teoretizat fenomenul memoriei - individuale și colective deopotrivă - a fost
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Mehedinți, S. (2002). Poporul. București: Albatros. Melidon, R.G. (1874). Manualul invĕtietorului sau Elemente de pedagogie practica în usul șcólelor populare. Bucuresci: Tip. Naționala, ant. C. N. Rădulescu. Michailescu, Ș.C. (1888). Incercari critice asupra invĕțămĕntuluĭ nostru primar. Studiŭ didactic și sociologic. Edițiunea a doua. Bucurescĭ: Editura Librărieĭ Carol Müller. Micu, S. (1995). Istoria românilor. 2 volume, Ediție princeps după manuscris, de Ioan Chindriș. București: Viitorul Românesc. Cuprinde Istoria și lucrurile și întâmplările românilor (1995a) și Istoriia besericească a episcopiei românești din
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
R. (2005). Gulagul în conștiința românească. Memorialistică și literatura închisorilor și lagărelor comuniste (eseu de mentalitate). Iași: Polirom. Chelcea, S. (1996). Memoria socială. În A. Neculau (coord.), Psihologie socială: aspecte contemporane (pp. 109-122). Iași: Polirom. Chelcea, S. (2001). Metodologia cercetării sociologice: Metode cantitative și calitative. București: Editura Economică. Chirot, D. (1975). The Market, Tradition and Peasant Rebellion: The Case of Romania in 1907. American Sociological Review, 40(4), 428-444. Ciobanu, M. (2009). Criminalising the past and reconstructing collective memory: the Romanian
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
exclusiv web/general/articol/reformele- lui-cuza-schimbarea-fa-romaniei, accesat în 10 octombrie 2013. Dumitran, D. (2004). Reacții transilvănene la edictul de toleranță iosefin, Annales Universitatis Apulensis, Series Historica, 8, 87-98. Durandin, C. (1998). Istoria românilor. Iași: Institutul European. Durkheim, É. (1980). Educație și sociologice. București: Editura Didactică și Pedagogică. Eastman, L. (1990). The Abortive Revolution: China Under Nationalist Rule, 1927-1937. Cambridge, MA: Harvard University Press. Elias, N. (1956). Problems of Involvement and Detachment. The British Journal of Sociology, 7(3), 226-252. Elster, J. (2004
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Jesus. Newsweek Magazine. 4 aprilie. Xenopol, A.D. (1997). Teoria istoriei. București: Editura Fundației Culturale Române. Yerushalmi, Y.H. (1982). Zakhor. Jewish History and Jewish Memory. Seattle și Londra: University of Washington Press. Zamfir, C. (2005). Spre o paradigmă a gîndirii sociologice. Ediția a II-a. Iași: Polirom. Zernatto, G. (1944). Nation: The History of a Word. The Review of Politics, 6(3), 351-366. Zerubavel, E. (1996). Social Memories: Steps to a Sociology of the Past. Qualitative Sociology, 19(3), 283-299. Zerubavel
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
caracterizăm școala și armata) sunt derivative ale mult mai consacratului termen de "agenție de socializare". De asemenea, pe același fir (ana)logic, noțiunile de "naționalizare primară" (prin școală) și "naționalizarea secundară" (prin armată) sunt inspirate din conceptele centrale ale tradiției sociologice de "socializare primară" și "socializare secundară" (vezi Berger și Luckmann, 2008, pp. 177-198). 19 Limbajul organicist, cu referințe obsesive la patologii naționale, boli politice, cangrene spirituale etc. care lezează corpul românesc, formează registrul metaforic preferat al epocii. Încărcătura metaforică organicistă
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
la expresii războinice: bătălii, fronturi, lupte, ofensive, tranșee etc. (E. Weber, 1995, p. 87). 20 Formulele historia militans și historia cogitans sunt derivate pe baza mult mai cunoscutei perechi sociologia militans, respectiv sociologia cogitans elaborată în contextul intelectual al Școlii Sociologice de la București patronată de D. Gusti. 21 În sensul transformării educației într-un vehicol al ideii naționale, purtător al ideologiei naționaliste și modelator al lui "homo nationalis". 22 Acțiunile social-culturale înglobează cheltuielile pe următoarele aspecte: a) învățământ; b) cultură și
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
sisteme politice, în vederea atribuirii imperative a valorilor. Pentru a intra mai în profunzime, oare cît de imperativă este această modalitate de atribuire și ce valori se impun a fi atribuite în mod imperativ? Comportamentismul Bazîndu-se pe diferite contribuții antropologice și sociologice, mai ales în ceea ce privește conceptele de structură și de funcționare, ținînd cont mai mult de contribuțiile ciberneticii, decît de cele ale economiei, discursul lui Easton se orientează către cercetarea elementelor care fac din analiza politică un domeniu cît mai "științific" cu
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
PRIN MIȘCĂRI COLECTIVE Rolul mișcărilor Terminologia, prea puțin împărtășită și consolidată, ce contrapune termeni ca mișcări sociale, mișcări colective, comportamente colective sugerează lipsa unui consens de fond asupra unor fenomene foarte semnificative pentru participarea politică și pentru dinamica societății. Teoria sociologică indică o bipartiție între unii cercetători (ca Le Bon, Tarde și Ortega y Gasset) care atribuie conotații în mod evident iraționale comportamentelor mulțimii și alți cercetători (ca Marx, Durkheim și Weber) care, chiar dacă folosesc instrumente analitice și perspective diferite, atribuie
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
acțiune socială, indiferent dacă prefigurează trecerea la forme de solidaritate mai complexe sau dacă anticipează explozia revoluționară. Patru teze Atît la autorii clasici, cît și la cercetătorii contemporani analiza mișcărilor prezintă numeroase dileme interpretative: raportul dintre componentele psihologice și cele sociologice ale acțiunii sociale; "normalitatea" sau "excepția" mișcărilor colective, caracteristicile participanților (integrați sau marginalizați); modalitățile de dizolvare și de instituționalizare a mișcărilor colective. În ceea ce privește participarea politică, interesul se îndreaptă mai mult asupra fenomenelor colective de grup și mai puțin asupra fenomenelor
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
în circumscripții și să cîștige un anume număr de mandate în circumscripțiile din zonele în care este majoritară concentrația lor. Sistemul pluralitar și bipartidismul Această prezență a minorităților ireductibile și concentrate pe o arie geografică impune o redefinire a legii sociologice formulate de Maurice Duverger cu mai bine de patruzeci de ani în urmă: Se poate vorbi de o suprapunere aproape generală între scrutinurile majoritare cu un singur tur și bipartidism: țările dualiste sînt majoritare și țările majoritare sînt dualiste. Excepțiile
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]