12,660 matches
-
postura individualistă pentru a înțelege acțiunile din interior (în mod "comprehensiv"). Moulin identifică în acest cadru teoretic câteva figuri "tipice", considerate exemplare (Castelli pentru negustorii întreprinzători, cf. Moulin, 1992). Această atitudine comprehensivă nu este nici pe departe adoptată de toți sociologii. Din mai multe motive: mai întâi, pentru că nu este comprehensivă decât în aparență: strivind munca de singularizare care caracterizează jocul agenților culturali, sociologul efectuează în sens invers drumul actorilor, negându-i totodată validitatea. Ei exercită pe seama acestora o violență nejustificată
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
publică din sectorul producției și difuzării artistice [...]. Intervenția tot mai mare și mai diversificată a statului a necesitat o mai bună cunoaștere a publicurilor și modalităților de consum artistic, precum și a creatorilor și a condițiilor de creație [...]. Din anii 1960, sociologia a fost foarte solicitată de cererea instituțională, aflată în căutarea unor evaluări ale politicilor de democratizare culturală". Raymonde Moulin, 1986, p. XIV. Această atitudine este total opusă celei a sociologiei interacționiste, care plasează în centrul problematicii sale definirea actelor, a
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
a creatorilor și a condițiilor de creație [...]. Din anii 1960, sociologia a fost foarte solicitată de cererea instituțională, aflată în căutarea unor evaluări ale politicilor de democratizare culturală". Raymonde Moulin, 1986, p. XIV. Această atitudine este total opusă celei a sociologiei interacționiste, care plasează în centrul problematicii sale definirea actelor, a actorilor și a bunurilor. Becker a refuzat întotdeauna să folosească definițiile instituționale (produse pentru întocmirea statisticilor), percepute drept convenții dominante. Problema nu este atât să se știe de ce (teoria "câmpului
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
economia fără să știe economia pe care o fac" (ibidem, p. 149). În definitiv, Moulin aderă, disimulat, mai degrabă la "paradigma credinței" decât la cea a raționalității, cum subliniază Hennion: "Paradigma credinței devine cel mai mare numitor comun [sic] al sociologiei [...] într-o filiație sociologistă care-l leagă pe Durkheim atât de Bourdieu, cât și de Becker sau Moulin [...]. Moulin împinge concluzia spre teoria credinței". Antoine Hennion, 1993, pp. 120-121, 131. • Luptă sau cooperare? Concurența este a priori un element esențial
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
obiective" pe care le oferă noilor generații de cercetători (Alan Chalmers, Qu'est-ce que la science?, La Découverte, Paris, 1987, ediția I engleză, 1976). Direcția lui Bourdieu, inițiată în anii 1950 pe terenul etnologic și dezvoltată în anii 1960 în sociologia educației, ne va servi drept fir conducător. Trebuie să ținem minte că teoria sa nu are caracterul finit și închis pe care i-l atribuie unii. El însuși vorbește de o "muncă de explorare" (Bourdieu, 1992, p. 202, nota 1
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
pe influența lui Marx și Weber în această reprezentare a istoriei). Unele sectoare ale societății s-au protejat în moduri diferite în fața acestui control al logicii comerciale: câmpurile religios, științific, dar și birocratic sau artistic. Pornind de la lectura aprofundată a sociologiei religiei a lui Weber, Bourdieu își dezvoltă teoria autonomizării culturii în țările industrializate (Bourdieu, 1971). După el, universul religios se supune acelorași principii ca și economia precapitalistă: este o formă transfigurată a organizării domestice (cu schimburi fraterne); regăsim aici ofranda
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
foarte evidentă cu câmpul școlar: profesorii sunt ca niște preoți, iar autorii ca niște profeți (la fel, în câmpul cultural, artiștii sunt ca niște profeți, iar profesioniștii culturii ca niște preoți). Aplicație în câmpul școlar Când Bourdieu se lansează în sociologia societății franceze, vocabularul evoluează, dar problematica rămâne. Loïc Wacquant, coautor al volumului Réponses, scrie: Noțiunea de capital simbolic este una dintre cele mai complexe elaborate de Bourdieu, și întreaga sa operă poate fi citită ca o căutare a diverselor ei
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
scrie: Noțiunea de capital simbolic este una dintre cele mai complexe elaborate de Bourdieu, și întreaga sa operă poate fi citită ca o căutare a diverselor ei forme și efecte" (Bourdieu, 1992, p. 238). În anii 1960, lucrările sale în sociologia educației fac apel la o sociologie a producerii de capital cultural și a efectelor sale. Începând din 1964, numeroase volume se referă la acest teren (1970, 1984b, 1989 și 1997), fără să mai socotim numerele speciale ale revistei Actes de la
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
una dintre cele mai complexe elaborate de Bourdieu, și întreaga sa operă poate fi citită ca o căutare a diverselor ei forme și efecte" (Bourdieu, 1992, p. 238). În anii 1960, lucrările sale în sociologia educației fac apel la o sociologie a producerii de capital cultural și a efectelor sale. Începând din 1964, numeroase volume se referă la acest teren (1970, 1984b, 1989 și 1997), fără să mai socotim numerele speciale ale revistei Actes de la recherche en sciences sociales, creată de
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
și 1997), fără să mai socotim numerele speciale ale revistei Actes de la recherche en sciences sociales, creată de el în 1975 împreună cu membrii echipei sale (în 2001, un număr încă trata "Inconștientul școlar"), încât poate să declare "absurdă separația între sociologia educației și sociologia culturii" (1987, p. 52). În concluzie, Bourdieu a trecut de la economia bunurilor simbolice în societățile precapitaliste la noțiunea de capital cultural în societățile capitaliste. Capitalul școlar (sau cultural) este aici o condiție pentru dobândirea, conservarea și valorizarea
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
să mai socotim numerele speciale ale revistei Actes de la recherche en sciences sociales, creată de el în 1975 împreună cu membrii echipei sale (în 2001, un număr încă trata "Inconștientul școlar"), încât poate să declare "absurdă separația între sociologia educației și sociologia culturii" (1987, p. 52). În concluzie, Bourdieu a trecut de la economia bunurilor simbolice în societățile precapitaliste la noțiunea de capital cultural în societățile capitaliste. Capitalul școlar (sau cultural) este aici o condiție pentru dobândirea, conservarea și valorizarea unui capital simbolic
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
economiei, refulând efectele economice (orientări/selecție și producere de filiere), elaborând un discurs egalitar (egalitatea șanselor) și o ideologie meritocratică (Bourdieu și Passeron, 1970). Universul școlar se consideră o lume autonomă devotată cultului savanților, artiștilor, producătorilor "geniali", operelor universale. Această sociologie a cunoașterii este deci inseparabilă de o sociologie a recunoașterii și a necunoașterii (Bourdieu, 1987, p. 35). Autonomia câmpului În câteva locuri rare și privilegiate din opera sa, Bourdieu face o punte între cele două faze ale cercetării sale. De
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
de filiere), elaborând un discurs egalitar (egalitatea șanselor) și o ideologie meritocratică (Bourdieu și Passeron, 1970). Universul școlar se consideră o lume autonomă devotată cultului savanților, artiștilor, producătorilor "geniali", operelor universale. Această sociologie a cunoașterii este deci inseparabilă de o sociologie a recunoașterii și a necunoașterii (Bourdieu, 1987, p. 35). Autonomia câmpului În câteva locuri rare și privilegiate din opera sa, Bourdieu face o punte între cele două faze ale cercetării sale. De exemplu: Nimic nu seamănă mai mult cu luptele
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
predați și înscriși în programe). Ceea ce explică și faptul că "operele de artă "pure" nu sunt accesibile decât consumatorilor dotați cu înclinație și competență, care sunt condițiile necesare pentru aprecierea lor" (1992, p. 209). Actorii și logicile lor Actorii • Consumatorii Sociologia lui Bourdieu a fost concomitent o sociologie a educației (1964 și 1970) și o sociologie a anumitor practici: practica amatoare a fotografiei (1965) și frecventarea muzeelor (1966). Acest paralelism a avut ca rezultat stabilirea unei corespondențe între "capitalul cultural" învățat
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
și faptul că "operele de artă "pure" nu sunt accesibile decât consumatorilor dotați cu înclinație și competență, care sunt condițiile necesare pentru aprecierea lor" (1992, p. 209). Actorii și logicile lor Actorii • Consumatorii Sociologia lui Bourdieu a fost concomitent o sociologie a educației (1964 și 1970) și o sociologie a anumitor practici: practica amatoare a fotografiei (1965) și frecventarea muzeelor (1966). Acest paralelism a avut ca rezultat stabilirea unei corespondențe între "capitalul cultural" învățat la școală (depinzând el însuși, în mare
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
sunt accesibile decât consumatorilor dotați cu înclinație și competență, care sunt condițiile necesare pentru aprecierea lor" (1992, p. 209). Actorii și logicile lor Actorii • Consumatorii Sociologia lui Bourdieu a fost concomitent o sociologie a educației (1964 și 1970) și o sociologie a anumitor practici: practica amatoare a fotografiei (1965) și frecventarea muzeelor (1966). Acest paralelism a avut ca rezultat stabilirea unei corespondențe între "capitalul cultural" învățat la școală (depinzând el însuși, în mare măsură, de cel al familiei) și un ansamblu
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
frecventarea muzeelor (1966). Acest paralelism a avut ca rezultat stabilirea unei corespondențe între "capitalul cultural" învățat la școală (depinzând el însuși, în mare măsură, de cel al familiei) și un ansamblu de "practici culturale", confirmând înclinațiile și competențele dobândite. Această sociologie a consumurilor a fost deci o sociologie a înclinațiilor. În cazul particular al picturii, ea este o sociologie a "ochiului" și a percepției (Bourdieu, 1968 și 1981). Înclinația estetică este o capacitate de a decoda operele, de a sesiza semnificația
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
ca rezultat stabilirea unei corespondențe între "capitalul cultural" învățat la școală (depinzând el însuși, în mare măsură, de cel al familiei) și un ansamblu de "practici culturale", confirmând înclinațiile și competențele dobândite. Această sociologie a consumurilor a fost deci o sociologie a înclinațiilor. În cazul particular al picturii, ea este o sociologie a "ochiului" și a percepției (Bourdieu, 1968 și 1981). Înclinația estetică este o capacitate de a decoda operele, de a sesiza semnificația lor. Deși este întotdeauna trăită, (re)prezentată
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
depinzând el însuși, în mare măsură, de cel al familiei) și un ansamblu de "practici culturale", confirmând înclinațiile și competențele dobândite. Această sociologie a consumurilor a fost deci o sociologie a înclinațiilor. În cazul particular al picturii, ea este o sociologie a "ochiului" și a percepției (Bourdieu, 1968 și 1981). Înclinația estetică este o capacitate de a decoda operele, de a sesiza semnificația lor. Deși este întotdeauna trăită, (re)prezentată ca "înnăscută", și deși relația dintre amator și operă are loc
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
capacitatea de a vedea un obiect în afara funcției lui, ca formă pură (ceea ce numim "privire pură" sau "artă pentru artă"), este produsul unei învățări. Această privire "pură" a amatorului își găsește analogia la artist. În acest sens, nu putem separa sociologia "ochiului" și a privirii de cea a producătorilor de pictură, toți uniți de înclinații (habitus) comune. În studiul condițiilor sociale de producere a acestei priviri formal "pure" și în detașarea de orice preocupare materială, teoria câmpului a găsit numeroase prelungiri
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
p. 220). Trebuie, odată cu magicianul lui Mauss, să ne deplasăm privirea și să ne întrebăm nu ce face artistul, ci cine îl face pe artist. Spre o "știință a operelor"? Bourdieu explică faptul că în interiorul câmpului nu trebuie privilegiate nici sociologia producătorilor, nici cea a receptării. Scopul ultim este aici de a fonda o "știință a operelor" culturale. "Sociologia operelor culturale trebuie să aibă ca obiecte ansamblul relațiilor (obiective și efectuate sub formă de interacțiuni) între artist și ceilalți artiști și
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
artistul, ci cine îl face pe artist. Spre o "știință a operelor"? Bourdieu explică faptul că în interiorul câmpului nu trebuie privilegiate nici sociologia producătorilor, nici cea a receptării. Scopul ultim este aici de a fonda o "știință a operelor" culturale. "Sociologia operelor culturale trebuie să aibă ca obiecte ansamblul relațiilor (obiective și efectuate sub formă de interacțiuni) între artist și ceilalți artiști și, dincolo de acesta, ansamblul agenților angajați în producerea operei sau, cel puțin, a valorii sociale a operei (critici, directori
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
fără excepție să o examinăm din următoarea perspectivă: cărui tip de om îi oferă ea cele mai mari șanse de dominare prin jocul factorilor subiectivi și obiectivi ai selecției?" Max Weber, 1992, pp. 402-403. "Ani de zile am făcut o sociologie a culturii care se oprea la momentul întrebării [esențiale]: dar cum este produsă nevoia de produs? [...] Dacă specificul producțiilor culturale este că trebuie produsă credința în valoarea produsului, iar un producător nu poate niciodată, prin definiție, să reușească de unul
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
discutate (Mounier, 2001), vom prezenta o parte din ele. Este destul de delicat a le distinge, printre aceste discuții, pe cele care au în vedere paradigma în general și pe cele, mai rare, care se interesează numai de conținuturile empirice ale sociologiei artei și a culturii, fără referire la includerea lor în modelul general. Determinism Oricât ar nega Bourdieu caracterul determinist și mecanic al relației care se stabilește între poziții și luările de poziție (1994, p. 71), unii cititori ai operei lui
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
spațiul social la coordonate economice (capital economic) sau culturale (capital școlar) și să deducă de aici, într-un mod statistic și probabilist, practicile și gusturile lor (Bourdieu, 1979). Această reducere a individului la date este cu totul străină de postura sociologiei interacționiste americane, mai ales în respingerea metodelor cantitative (Gilmore, 1990). De asemenea, unii filozofi ai artei, reprezentanți ai filozofiei analitice americane, îl taxează pe Bourdieu drept eliminativist, în sensul că nu vrea să caute distincții formale între opere, care să
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]