5,507 matches
-
Albert. În principiu, lui Albert trebuia să-i fie condiționată frica de șoareci (prezentându-i un șoarece alb, timp în care în apropierea capului său, o bară de oțel era lovită cu ciocanul, făcând un zgomot îngrozitor). Watson știa că stimulul necondiționat (sunetul produs) creează automat frică. Deoarece stimulul condiționat (șoarecele) apărea în momentul stimulului necondiționat (sunetul produs), se forma o asociere între cei doi stimuli, Albert începând să reacționeze la șoarece în modul în care reacționa la început față de sunet
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
fie condiționată frica de șoareci (prezentându-i un șoarece alb, timp în care în apropierea capului său, o bară de oțel era lovită cu ciocanul, făcând un zgomot îngrozitor). Watson știa că stimulul necondiționat (sunetul produs) creează automat frică. Deoarece stimulul condiționat (șoarecele) apărea în momentul stimulului necondiționat (sunetul produs), se forma o asociere între cei doi stimuli, Albert începând să reacționeze la șoarece în modul în care reacționa la început față de sunet; mai precis, potrivit lui Watson, Albert învăța să-i
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
-i un șoarece alb, timp în care în apropierea capului său, o bară de oțel era lovită cu ciocanul, făcând un zgomot îngrozitor). Watson știa că stimulul necondiționat (sunetul produs) creează automat frică. Deoarece stimulul condiționat (șoarecele) apărea în momentul stimulului necondiționat (sunetul produs), se forma o asociere între cei doi stimuli, Albert începând să reacționeze la șoarece în modul în care reacționa la început față de sunet; mai precis, potrivit lui Watson, Albert învăța să-i fie frică de șoarece. Mai târziu
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
o bară de oțel era lovită cu ciocanul, făcând un zgomot îngrozitor). Watson știa că stimulul necondiționat (sunetul produs) creează automat frică. Deoarece stimulul condiționat (șoarecele) apărea în momentul stimulului necondiționat (sunetul produs), se forma o asociere între cei doi stimuli, Albert începând să reacționeze la șoarece în modul în care reacționa la început față de sunet; mai precis, potrivit lui Watson, Albert învăța să-i fie frică de șoarece. Mai târziu, Albert a dezvoltat ceea ce se numește generalizarea stimulilor: a început să
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
între cei doi stimuli, Albert începând să reacționeze la șoarece în modul în care reacționa la început față de sunet; mai precis, potrivit lui Watson, Albert învăța să-i fie frică de șoarece. Mai târziu, Albert a dezvoltat ceea ce se numește generalizarea stimulilor: a început să se teamă de orice stimul care îi reamintea de șoarece. La finalul studiului, după două luni de condiționare, Albert a dezvoltat o anxietate profundă în prezența șoarecilor albi, iepurilor, câinilor, măștilor de Moș Crăciun, bumbac/vată etc.
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
la șoarece în modul în care reacționa la început față de sunet; mai precis, potrivit lui Watson, Albert învăța să-i fie frică de șoarece. Mai târziu, Albert a dezvoltat ceea ce se numește generalizarea stimulilor: a început să se teamă de orice stimul care îi reamintea de șoarece. La finalul studiului, după două luni de condiționare, Albert a dezvoltat o anxietate profundă în prezența șoarecilor albi, iepurilor, câinilor, măștilor de Moș Crăciun, bumbac/vată etc., adică la orice element care îi aducea în
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
măștilor de Moș Crăciun, bumbac/vată etc., adică la orice element care îi aducea în memorie aspectul animalului față de care fusese condiționat. Psihologul behaviorist a început atunci un proces de „vindecare” a copilului, prin stimularea zonelor erogene în momentul apariției stimulilor care îi provocau frica lui Albert. Câțiva ani mai târziu, John B. Watson își enunța teza prin faimoasele cuvinte „Give me the baby” („Dați-mi un copil”). 1.4. Autodirecționarea învățării (self-directed learning)tc "1.4. Autodirecționarea învățĂrii (self‑directed
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
se poate optimiza modul cum folosim comunicarea scrisă în relație directă cu translatarea unor elemente dintr-o categorie în alta (spre exemplu, putem folosi elemente de utilizare imaginativă a scrisului în utilizarea informațională a acestuia). Pentru aceasta se pot folosi stimuli neconvenționali, în sensul: „De ziua mea, în anul 2025, voi faceț” ori „Deși acest lucru este de neconceput pentru tine, vreau să îți spun...” etc.; toate aceste elemente tind spre o utilizare imaginativă a scrisului. Încercați să imaginați o listă
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
organismului care pornește în două direcții diferite. Dempsey și Zimbardo (1978) determină acest proces prin raportarea unor oameni la frica de câini: când sunt urmăriți de câini, aceștia simt cum inima le bate mai tare și rata pulsului crește. Acești stimuli necondiționați indică „pericol” și dezvoltă un răspuns necondiționat - ridicarea nivelului de adrenalină din organism. Mai târziu, deși câinele nu îl mai urmărește, individul respectiv va avea reacții asemănătoare la vederea unui câine (pericolul a dispărut, dar adrenalina își face oricum
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
le-am sugerat mai sus. Înainte de a sfârși această discuție referitoare la Divanul..., să amintim faptul că, dacă lucrarea se încheie cu Ale stoicilor porunci dzece, faptul nu i se datorează lui Cantemir, ci lui Andrea Wissowatius, a cărui lucrare, Stimuli virtutum faena peccatorum, o traduce în partea finală a antologiei sale. Dar și aici este vorba de o "creștinare" a sursei antice. De exemplu, celebrului principiu stoic de a trăi în acord cu natura (sequere naturam), care se găsește la
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
să fii vătămat ușor de orice stricăciune"20. Prin urmare, aceeași viziune există la teologii și sfinții din Occident și din Răsărit: animalul devine fie o manifestare vizibilă a lumii invizibile a lui Dumenzeu, fie o probă a credinței, un stimul al ei. Rolul său era, oricum, propedeutic: înainte de a studia tratatele teologice, înainte de a se hrăni prin contactul direct (sau mediat de oamenii bisericii) cu Scripturile, credinciosul avea posibilitatea de a studia cartea naturii, în care animalul repezenta o consistentă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
mai mic decât cel necesar secreției insulinei, ceea ce, în condiții fiziologice, previne depleția completă de insulină a celulelor ß (18). Stimularea sintezei de proinsulină de către glucoză și alți secretagogi depinde de capacitatea celulei ß de a genera ATP, iar cuplarea stimulului metabolic cu biosinteza este asigurată de creșterea concentrației intracelulare de K. Studierea mutațiilor naturale și a celor induse artificial ale moleculei de insulină au contribuit la elucidarea unor aspecte ale biosintezei și acțiunii acesteia (19). Au fost identificate câteva familii
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
de eliberare a insulinei din celulele ß în spațiul interstițial este exocitoza Ca2+-dependentă a granulelor secretorii. Studii efectuate în ultimul deceniu au reușit să descifreze mai multe dintre complexele evenimente ale procesului pre- și post-exocitotic în celulele endocrine (21). Stimulul fiziologic al secreției de insulină, glucoza, produce la concentrații în domeniul normalului, oscilații ale potențialului de membrană între platouri de depolarizare (peste care se suprapun secvențe de potențiale de acțiune) și intervale inactive de repolarizare (22), care sunt consecința unor
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
deschiderea canalelor de Ca2+ dependente de voltaj și influxul ionilor de Ca2+ și declanșarea depolarizării. ATP-ul acționează ca și un blocant al canalelor de K+ în timp ce Mg-ADP produce deschiderea acestora. Celula ß depolarizată mai poate răspunde și la alți stimuli electrogenici cum este arginina care are o moleculă puternic electropozitivă și care are un efect minor asupra secreției de insulina la concentrații mici ale glucozei însă acest efect devine major la concetrații mari ale glucozei, atunci când canalele de K+ sunt
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
se desfășoară bifazic, cu o primă fază de secreție rapidă (care durează 5-10 min), urmată de o fază de secreție mai lentă însă susținută în timp (câteva ore). Faza rapidă de secreție poate fi indusă, alături de glucoză, și de alți stimuli cum sunt sulfonilureicele, însă pentru faza de secreție lentă este necesar un stimul metabolic (ex glucoza, aminoacizi). Măsurarea capacitantei membranei celulare (direct proporțională cu Legarea / hidroliza nucleotidelor 21 suprafața acesteia) este metoda care a permis monitorizarea cu o foarte bună
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
min), urmată de o fază de secreție mai lentă însă susținută în timp (câteva ore). Faza rapidă de secreție poate fi indusă, alături de glucoză, și de alți stimuli cum sunt sulfonilureicele, însă pentru faza de secreție lentă este necesar un stimul metabolic (ex glucoza, aminoacizi). Măsurarea capacitantei membranei celulare (direct proporțională cu Legarea / hidroliza nucleotidelor 21 suprafața acesteia) este metoda care a permis monitorizarea cu o foarte bună rezoluție temporală (aprox 1 ms) a dinamicii traficului granulelor secretorii (24). Alipirea membranei
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
cale este singura prin care se produce influxul de glucoză. GLUT 2 este exprimat mai ales de către celulele ß pancreatice și hepatocite. El asigură un flux transmembranar constant de glucoză la glicemii fiziologice și la nivelul celulelor ß asigură cuplarea stimulului glicemic cu secreția de insulină. GLUT 3 este prezent mai ales la nivelul sistemului nervos central și având o afinitate mare pentru glucoză asigură eficiența maximă pentru captarea glucozei la acest nivel. GLUT 4 este majoritar în celulele insulinosensibile, adipocite
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
nervos central și având o afinitate mare pentru glucoză asigură eficiența maximă pentru captarea glucozei la acest nivel. GLUT 4 este majoritar în celulele insulinosensibile, adipocite, celulele musculare netede și miocite. El este depozitat în organite specifice, veziculele GLUT 4. Stimulul insulinic produce translocarea din aceste locuri de depozitare spre membrana celulară (32). Veziculele GLUT 4 parcurg patru etape evolutive: "înmugurirea", fisiunea, "ancorarea" și fuziunea cu membrana celulară (fig. 3.11). Mai multe proteine (mai ales din familia SNAP) reglează aceste
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
intracelulară de cAMP. La nivelul ficatului produce inhibarea sintezei de glicogen și stimulează glicogenoliza și neoglucogeneza, crescând astfel producția hepatică de glucoză. La nivelul adipocitelor stimulează lipoliza și implicit crește cetogeneza hepatică (3). Eliberarea de glucagon este produsă de diverși stimuli: hipoglicemia, scăderea concentrației de acizi grași liberi, creșterea concentrației unor aminoacizi, descărcări adrenergice și vagale, stress-ul, înfometarea și unele medicamente (furosemid, L-dopa, clonidina). 4.2. Somatostatina Somatostatina (somatotropin release inhibiting factor- SRIF) este secretată de celulele D ale pancreasului
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
BOLII Dintre factorii cognitivi, cei mai importanți și cu cea mai mare valoare predictivă a comportamentului sunt schemele cognitive. O schemă cognitivă poate fi definită, în general, ca fiind "o structură cognitivă ce reprezintă cunoștințele despre un concept sau un stimul, inclusiv atributele sale și relația dintre aceste atribute" (23). Reprezentarea este o reflectare subiectivă a unei realități exterioare. Schema include atât cunoștințe implicite, cât și explicite. Un anumit tip de scheme cognitive sunt reprezentările cu privire la boală, inclusiv convingeri, emoții, cunoștințe
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
Răspunsul particular de coping al pacientului este influențat de cognițiile cu privire la boală și de experiența personală a persoanei cu simptomele specifice. Leventhal sugerează 3 niveluri de răspuns la boală: 205 - reprezentarea cognitivă a amenințării asupra stării de sănătate, generată de stimuli interni sau externi - dezvoltarea și implementarea unui plan de acțiune - evaluarea rezultatelor comportamentelor. Toate cele 3 stadii de răspuns apar în paralel la nivel cognitiv și emoțional, și sunt influențate de interacțiunile dinamice dintre ele. Acest model subliniază importanța experienței
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
aderării la anumite valori și atitudini ce devin „un sistem normativ ce se va reflecta în trăsăturile psihologice ale participanților subculturali”(p. 158). A fi membru sau participant la o astfel de subcultură înseamnă să adopți o percepție diferită a stimulilor din mediu și să dezvolți mecanisme adaptative promovate de subcultură. Provocările și frustrările generate de mediu sunt văzute ca agresive și amenințătoare și deci provoacă o abordare defensivă agresivă. Anumiți stimuli sunt percepuți preferențial și interpretați în registrul amenințării stârnind
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de subcultură înseamnă să adopți o percepție diferită a stimulilor din mediu și să dezvolți mecanisme adaptative promovate de subcultură. Provocările și frustrările generate de mediu sunt văzute ca agresive și amenințătoare și deci provoacă o abordare defensivă agresivă. Anumiți stimuli sunt percepuți preferențial și interpretați în registrul amenințării stârnind lupta fizică. Aceasta din urmă dă măsura curajului, a îndrăznelii a capacității de autoapărare în cultura dată. Autorii teoriei subculturii leagă aceste manifestări de statutul socioeconomic scăzut al bărbaților ce devin
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
pe care el îl dă acestei lumi. în vreme ce copilul abuzat nu poate vedea lumea înconjurătoare decât prin „lentilele abuzului”, care-i îngustează și focalizează imaginea, copilul fără interdicții, nu poate stabili o ordine a importanței lucrurilor, o ordine în multitudinea stimulilor din jur. Pentru copilul fără limite impuse, totul e posibil, nimic nu e de dorit căci poți avea tot ce vezi. Françoise Dolto (1979) spunea că acele dorințe care nu sunt împlinite, care-l fac pe copil să viseze la
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
specializări”diferite, partea dreaptă fiind predominant emoțională, partea stângă predominant rațională. Ultimele descoperiri însă, recunoscând descoperirile anterioare cu privire la localizarea anumitor funcții, accentuează faptul că toate structurile creierului sunt ca în oglindă, în cele două emisfere. Creierul permite omului să recepționeze stimulii mediului extern precum și pe cei veniți din mediul intern, să proceseze aceste informații, să „perceapă”mediul extern și intern, să memoreze în fiecare celulă nervoasă, într-o organizare spatio-temporală ceea ce a perceput și să folosească aceste informații în lupta pentru
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]