6,018 matches
-
opera; orator; pace; plictisitor; poem; poezii de mînă; poveste; preot; profesor; profunzime; prostime; recunoscut; relaxare; remarcabil; rima; rime; romanță; rus; salam; sărut; cel ce scrie poezii; scriere; scrieri; scriitor; scris; scrisoare; scrisori; senin; sentimental; silitor; singur; spontan; Stănescu; stimă; strofă; strofe; sublim; suferind; sufletist; superior; școală; șiret; text; toamnă; uitat; un exemplu; univers; valoros; vesel; veselie; viață; violent; vizionar; vorbe(1); 794/220/65/155/0 poftă: mîncare (213); bună (86); dorință (76); mare (46); foame (37); ciocolată (20); dulce (20
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
plăcere; plictisitor; nu poate; poemul; povestește; pricepere; prieten; privată; proces; procesa; profesor; proscris; rapid; rău; reda; a redacta; redă; relaxare; a reprezenta; rescrie; română; saturație; sărman; scribd; a scrie; scrie; scriere; o scrisoare; semna; sentiment; silă; slove; somnolență; stenografiază; stîngaci; strofe; student; sus; șir; ștafetă; a șterge; a ști; știe; tablă; tastează; tema pentru acasă; temele; text; timp; tipar; tipărește; transcrie; transpune; uita; urmărește; verișori; votează; nu vreau; zgîrie (1); 797/292/96/196/0 scump: ieftin (88); bani (63); prețios
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Mai târziu a fost introdusă intonarea imnului la începutul orelor de clasă. Este vorba de „Imnul de Stat al RPR” pe versuri de Eugen Frunză și Dan Deșliu și muzica de Matei Socor. Din acest imn îmi mai amintesc doar strofa a II-a, pentru că, în ciuda morții lui Stalin și a scoaterii lui din manuale, Lenin era în continuare slăvit în imnul nostru: „Infrățit fi-va veșnic al nostru popor, Cu poporul sovietic eliberator, Leninismul ni-e far și tărie și-
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
lui Stalin și bolșevicilor, eu învățam fragmente în limba rusă din operele marilor scriitori, mai ales poezii. Citisem deja în românește unele din operele clasicilor ruși Tolstoi, Dostoievski și nu îmi venea greu din acest motiv. Imi amintesc și acum strofe din romanul în versuri Evgheni Oneghin de Pușkin. Am folosit literele rusești, pentru că le mai știu; poate textul nu mi-l mai amintesc așa de bine. Un loc aparte în memoria mea îl ocupă dl.prof Avram Segall, evreu cu două
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
care Iisus mă invita pentru a mă ridica în culmea fericirii...". Ea fusese convertită la credință și de o veche prietenă, Sabina, soția pastorului Wurmbrand, evreică și convertită la creștinism. Cartea conține și o minunată poezie, “Tatăl nostru” ale cărei strofe se termină în cunoscutele cuvinte ale rugăciunii cu același nume: “De căte ori mă plec la rugăciune Mă simt atât de mic și de stingher Si-nghenunchez cu-atâta sfiiciune, Oh, Tatăl nostru care este-n cer..”. Sub regia lui Nicolae Margineanu
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
cât și în cel al formei adecvate ei. O formulă poetică dintre cele ocolite în modernism (sonetul, rondelul, gazelul, romanța) este recuperată, așa cum vom putea observa în prezentarea succintă a poeților. Interesantă este evoluția de la poezia rimată și încadrată în strofe și rime, la versul alb (în perioada 1944-1947 și în cea de după 1960) ca apoi, în ultimii ani, să se revină la unii dintre poeți, la tiparele fixe. Reînvie în epocă,balada și poema(liricizate), parabola, satira, bocetul, cântecul-romanță, doina
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Barbu. "Cu aceste încercări de poezie ludică suntem, după Al. Piru, departe de modelul avut în vedere"6 Aurel Rău, în ciuda faptului că la unul din congresele scriitorilor a criticat lipsa de originalitate a poeziei (a pus cap la cap strofe din diverși poeți realizând o poezie rotundă și banală), el însuși nu a reușit să depășească deficiențele acelei perioade. A. Rău a debutat cu versuri de ținută clasică și, oricât ar fi experimentat după aceea și alte modalități, a continuat
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
deși motivele sunt livrești: sunt evocați Ulisse, T. S. Eliot, Th. Morus, Chaucer. V. Nicolescu este un poet trecut prin marea poezie, de la romantici și până la moderni, de aici și versul cizelat, voit mascat de ornamente. Așa se explică această strofă, din Max Jacob: "Trece uneori Dumnezeu prevestit/ de forme la fel de neînțelese/ precum metaforele noastre, o, profeți..." Corneliu Sturzu "Arcade peste anotimp", 1964; "Autoportret pe nisip", E. P. L., 1966; "Restituirea jocului", E. P. L., 1969; "Duhul pietrelor", Editura Albatros, 1970;"Cantilene", Editura
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
decât pe ele înseși, se afundă fără perspectivă într-un univers osteologic, astfel: "un os curge frumos peste Siret", osul lui Ion curge la vale, apa este de vertebre argintii, poetul însuși este pește în Siret, adulmecând ciolanul lui Ion. Strofa devine gratuită, și cele nouă poeme, deși se vor moderne în construcție și în expresie, nu reușesc să se impună: "Am vrut să nu mai fim/ Iată-ne. Suntem/ și am găsit pentru suntem/ cele șase litere necesare". Mitul lui
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
ah-ul cântecelor lăutărești și iată-l pe tânărul Nichita sublim și original: "N-ai să vii și n-ai să morți/ N-ai să șapte între sorți/ N-ai să iarnă, primăvară/ N-ai să doamnă, domnișoară". Îi lipsește strofei parcă materializarea ideii. N-ai să devii doamnă, domnișoară, pentru că, ne-o spune poetul, pierdem clipa în care suntem cuprinși de iubire "Uite-așa rămânem orbi/ surzi și ciungi de un cuvânt/ Soarbe-mă de poți să sorbi" ("N-ai
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
câte un fir de iarbă verde" ("Frescă"). În unele poeme din volumul " Tușiți",spectacolul, spunea un critic, este de estradă, în el bufoneria își dă mâna cu absurdul într-un dans amețitor și mustind de haz, sau sec. Iată o strofă din poemul care dă titlul volumului ("Tușiți"): "Răgușit, pițigăiat, dogit,/ Cu pauze, în accese, uscat, pistruiat,/ Ca la vocalize, ca la doctor./ Tușiți". De fapt, poemul ne trimite la poeziile manifest ale avangardiștilor, numai că la Marin Sorescu umorul se
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
înapoi". Natura intră într-o anumită tensiune, un foșnet material de aprindere fumegă în "Tulburele de decembrie", "Tulburele de aprilie", în "Tulburele de mai", în "Tulburele de etern". Fără cenzuri interioare, poemul "Infernul" se desfășoară patetic, într-o aglomerare de strofe alambicate. Infernul îl descoperim la nivelul contingentului și mai ales ancorat în "nordul lucrurilor", în aventura existențială a inteligenței, pentru că: "Egal, în fiecare e-o sete de eroare la o pășune ascunsă și rumegată-n ea/ Aceste echilibre visează cald
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Alexandru Lăpușneanu și realitățile Moldovei din sec. al XVIlea). - Contextul lingvistic reprezintă ansamblul textual în care se încadrează o secvență verbală; aceasta își modelează semnificațiile (în primul rând sensurile conotative) în rezonanță cu enunțurile învecinate, cu unitatea compozițională (alineat, capitol/strofă, scenă etc.), cu întregul text căruia îi aparține. De exemplu, semnificația unui enunț precum replica lui Lăpușneanu „Proști, dar mulți!“ trebuie înțeleasă prin contextualizare întrun discurs ilustrând limba veche, în care cuvintele prostime, prost desemnau mulțimea oamenilor de rând, fără
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
un mod de organizare internă a textului literar, compoziția (fr. compo sition, „asamblare a părților unui întreg“), se reflectă în: alcătuirea formală a operei (volume, părți, capitole, episoade narative, secvențe descriptive/dialogate/monologate; acte, tablouri, scene ale operei dramatice; versul, strofa, secvențe poetice) tiparul compozițional/formula discursivă: narațiune heterodiegetică/homodiegetică; formula „povestirii în povestire/a povestirii în ramă“, a jurnalului comentat etc.; teatru clasic/teatrul absurdului/teatru modern, „fără evenimente“ etc./poezii cu formă fixă (sonet, rondel, glosă etc.) principiile și
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
următor): Mereu se vor tot bate, tu vei dormi mereu; Din haos, Doamne,am apărut/ Și maș întoarcen haos, / Și din repaos mam născut, /Mie sete de repaos. (M. Eminescu) - epanadiploză - cuvântul recurent este plasat la sfârșitul unui vers/unei strofe/unui enunț și la începutul versului/enunțului următor/al strofei următoare: Veșnic este numai râul, /Râul este demiurg. (M. Eminescu); Și tot nu searată cetatea din vise. //Cetatea din vise departe e încă... (Al. Macedonski) - chiasm (repetarea a doi termeni
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Din haos, Doamne,am apărut/ Și maș întoarcen haos, / Și din repaos mam născut, /Mie sete de repaos. (M. Eminescu) - epanadiploză - cuvântul recurent este plasat la sfârșitul unui vers/unei strofe/unui enunț și la începutul versului/enunțului următor/al strofei următoare: Veșnic este numai râul, /Râul este demiurg. (M. Eminescu); Și tot nu searată cetatea din vise. //Cetatea din vise departe e încă... (Al. Macedonski) - chiasm (repetarea a doi termeni cu schimbarea ordinii): Când prin această lume să trecem ne
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Al. Davila). Subiect controversat pentru poeții și teoreticienii ultimelor două veacuri, prozodia (gr. prosodía - intonare, accentuare) vizează ansamblul de procedee și tehnici formale pe baza cărora este creat discursul poetic, reguli metrice relativ stabile utilizate în compunerea versurilor și a strofelor. Ritmul poetic reprezintă o succesiune recurentă de unități prozodice echivalente, numite picioare metrice. Acestea se definesc ca unități ritmice în care silabele accentuate (/) și cele neaccentuate (U) se succed după un anumit model. Unitățile ritmice pot fi: - bisilabice: troheul (/U
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
modernă semnalează grafic impulsurile emoționale, de intensitate și durată diferite, sau fluxul intermitent al ideilor. Rima, element clasic de versificație, rezidă în consonanța sunetelor finale a două sau mai multe versuri, începând cu ultima vocală accentuată. După poziția lor în strofă, rimele sunt: - rima împerecheată (aabb/12, 34): Tu ești o undă, eu sunt o zare, / Eu sunt un țărmur, tu ești o mare, / Tu ești o noapte, eu sunt o stea - / Iubita mea. - rima încrucișată (abab/13, 24): Tot astfel
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
îmi spuneam, / nam să mai trec niciodată de locul acesta de aici, / cu mese înalte, cu oameni străini, care nici //nu mă iau în seamă - și, întradevăr, aveam / să văd mai târziu că avea să fie așa. (Mircea Ivănescu, parabolă) Strofa este o unitate formală specifică poeziei, reunind, de obicei, mai multe versuri. Ea coincide, în general, cu un enunț (propoziție sau frază) și este caracterizată ca un „sistem închis, care posedă coerență gramaticală, semantică și metrică“ (Dicționar de științe ale
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
de obicei, mai multe versuri. Ea coincide, în general, cu un enunț (propoziție sau frază) și este caracterizată ca un „sistem închis, care posedă coerență gramaticală, semantică și metrică“ (Dicționar de științe ale limbii). Grupajul de versuri care alcătuiește o strofă este izolat grafic prin spațiere (pauză tipografică/blanc). - Numărul versurilor dintro strofă este variabil, începând cu strofe dintrun singur vers (monostih) și ajungând până la stanțe de douăzeci de versuri (specifice Renașterii italiene). Strofele mai frecvent utilizate sunt: distih (două versuri
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
propoziție sau frază) și este caracterizată ca un „sistem închis, care posedă coerență gramaticală, semantică și metrică“ (Dicționar de științe ale limbii). Grupajul de versuri care alcătuiește o strofă este izolat grafic prin spațiere (pauză tipografică/blanc). - Numărul versurilor dintro strofă este variabil, începând cu strofe dintrun singur vers (monostih) și ajungând până la stanțe de douăzeci de versuri (specifice Renașterii italiene). Strofele mai frecvent utilizate sunt: distih (două versuri), terțina (trei versuri), catrenul (patru versuri), cvinaria (cinci versuri); strofele ample (sextina
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
caracterizată ca un „sistem închis, care posedă coerență gramaticală, semantică și metrică“ (Dicționar de științe ale limbii). Grupajul de versuri care alcătuiește o strofă este izolat grafic prin spațiere (pauză tipografică/blanc). - Numărul versurilor dintro strofă este variabil, începând cu strofe dintrun singur vers (monostih) și ajungând până la stanțe de douăzeci de versuri (specifice Renașterii italiene). Strofele mai frecvent utilizate sunt: distih (două versuri), terțina (trei versuri), catrenul (patru versuri), cvinaria (cinci versuri); strofele ample (sextina - șase versuri -, septima - șapte versuri
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
limbii). Grupajul de versuri care alcătuiește o strofă este izolat grafic prin spațiere (pauză tipografică/blanc). - Numărul versurilor dintro strofă este variabil, începând cu strofe dintrun singur vers (monostih) și ajungând până la stanțe de douăzeci de versuri (specifice Renașterii italiene). Strofele mai frecvent utilizate sunt: distih (două versuri), terțina (trei versuri), catrenul (patru versuri), cvinaria (cinci versuri); strofele ample (sextina - șase versuri -, septima - șapte versuri -, octava - opt versuri -, nona - nouă versuri -, decima - zece) sunt mai puțin folosite. - Discursul poetic modern se
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
versurilor dintro strofă este variabil, începând cu strofe dintrun singur vers (monostih) și ajungând până la stanțe de douăzeci de versuri (specifice Renașterii italiene). Strofele mai frecvent utilizate sunt: distih (două versuri), terțina (trei versuri), catrenul (patru versuri), cvinaria (cinci versuri); strofele ample (sextina - șase versuri -, septima - șapte versuri -, octava - opt versuri -, nona - nouă versuri -, decima - zece) sunt mai puțin folosite. - Discursul poetic modern se alcătuiește, frecvent, din strofe inegale, care marchează astfel secvențele. Modernitatea se manifestă și prin discursul continuu, astrofic
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
sunt: distih (două versuri), terțina (trei versuri), catrenul (patru versuri), cvinaria (cinci versuri); strofele ample (sextina - șase versuri -, septima - șapte versuri -, octava - opt versuri -, nona - nouă versuri -, decima - zece) sunt mai puțin folosite. - Discursul poetic modern se alcătuiește, frecvent, din strofe inegale, care marchează astfel secvențele. Modernitatea se manifestă și prin discursul continuu, astrofic. În cazul acesta, diferențierea secvențelor se operează la nivelul sintaxei poetice: fiecare enunț (propoziție sau frază) alcătuiește o unitate ideatică și stilistică, așadar, o secvență poetică. 3
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]