11,661 matches
-
de acțiune) cât și relațional (prin imersiunea Într-o structură de relații sociale). Cu toate acestea, acțiunea nu este complet determinată de instituții sau relații, fiind ghidată de finalități subiective. Instituțiile și relațiile sunt doar cadrele de manifestare a acțiunii subiectiv semnificative. Organizarea este o formă de cooperare programată, structurată, ce presupune concertarea interacțiunilor (procesul de negociere simbolică a semnificațiilor comune) dintre indivizi În vederea atingerii unui scop. Organizarea presupune alegerea sau design-ul unei anumite configurații instituționale (structuri de reguli, de
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
cea a eficienței sociale. El se manifestă cu precădere la nivel cognitiv, prin intermediul constructelor mentale, reprezentărilor și cunoștințelor sociale despre realitate ce persistă În obiceiuri, practici, cutume. Actorii Înțeleg și interpretează informațiile venite din mediu prin raportare la propriile modele subiective ale realității. Informația este așadar filtrată de constructele mentale ce tind să confirme și să perpetueze traiectul instituțional respectiv. Astfel, pot persista instituții ineficiente, dar care sunt percepute ca legitime de către membrii societății. Această percepție este cauzată fie de limitările
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Informația este așadar filtrată de constructele mentale ce tind să confirme și să perpetueze traiectul instituțional respectiv. Astfel, pot persista instituții ineficiente, dar care sunt percepute ca legitime de către membrii societății. Această percepție este cauzată fie de limitările modelelor cognitive subiective, fie de faptul că este interpretată prin prisma altor valori sociale decât eficiența, cum sunt echitatea sau dreptatea socială. Schimbările instituționale sunt preponderent graduale, lente și pot fi explicate numai Într-un anumit context social prin acumularea de cunoaștere și
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
care include atât regulile formale, cât și normele, cutumele, convențiile sociale. Rațiunile cadrului instituțional mai general (a căii de dezvoltare instituțională În termenii lui North) explică funcționarea instituțiilor concrete. Actorii fac alegeri și acționează (respectând instituții) pe baza propriilor modele subiective despre realitate. Prin aceste modele filtrează informația și feed-back-ul acțiunii confirmă ordinea instituțională existentă. Schimbarea modelelor mentale ca efect al schimbării prețurilor relative este Încă un pas pe care North Îl Încearcă În direcția explicitării factorilor ce determină schimbarea instituțională
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
sperăm mai clară, conceptul de relații sociale. Așadar, noțiunea de relații sociale este definită, Într-o accepțiune weberiană, drept acțiune semnificativă a unei pluralități de actori concreți, acțiunea fiecăruia fiind orientată În funcție de acțiunea celorlalți; relațiile sociale presupun existența unei probabilități subiective de manifestare a unei anumite semnificații din partea celorlalți actori implicați În raport. Relația socială este o interacțiune bazată pe expectații comune ale actorilor inferate din istoria interacțiunilor precedente. Trebuie să menționăm că ne referim la relații stabilite Între actori concreți
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
către cea a celorlalți. Instituțiile produc comportamente conforme și astfel așteptări comportamentale prin mecanisme coercitive, normative sau cognitive generalizabile. Relațiile sociale determină la rândul lor așteptări, dar de altă natură: estimările decurg din mutualitatea interacțiunii specifice echivalentă cu o probabilitate (subiectivă) empirică ca un actor să aibă un anumit comportament. V. Mihăilescu (2004) consideră rețelele sociale ca fiind nivelul distinct de organizare a așteptărilor În care rolurile sunt negociate pe măsura desfășurării interacțiunilor și nu „legal” prescrise. Procesul de organizare se
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
colectivi puternici (fie aceștia firme, sindicate sau agenții guvernamentale) apelează la regulile culturale existente pentru a apăra legitimitatea statu-quoului la nivelul organizației, dar și al câmpului organizațional. Ei impun o anumită ideologie („concepție asupra controlului”, În formularea lui Fligstein, percepție subiectivă asupra strategiilor de succes În privința dobândirii controlului) - ceea ce Pfeffer și Salancik (1978,2003) numesc enacted environment (mediul instituit la nivel perceptiv) - la nivelul câmpului care devine constitutivă atât pentru organizații cât și pentru și relațiile dintre acestea. Se creează astfel
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
reproduce actori, strategii și oportunități de interacțiune Între aceștia la nivelul câmpurilor. Mai departe, aceste oportunități se ipostaziază sub forma unor patternuri stabile, repetitive, de interacțiune bazată pe Înțelegerea comună a situațiilor În care se află actorii (existența unor așteptări subiective Împărtășite În privința acțiunii celuilalt). Chiar În cazul firmelor concurente, stabilitatea la nivelul câmpului presupune acceptarea mutuală a raporturilor de putere Între acestea și reproducerea statu-quoului. Procesul de creare a capacității instituționale constă Într-un proces istoric prin care diverse grupuri
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
din perspectiva implicării actorilor sociali În modelarea instituțională (chiar dacă operând cu modele mentale incomplete); din această dinamică rezultă instituții sociale funcționale la diferite nivele de agregare socială; funcționalitatea la nivel social (echivalentă cu instituții sociale eficiente) apare atunci când (așteptările) probabilitățile subiective asociate acțiunilor semnificative ale celorlalți actori - relații sociale - coincid cu (se ipostaziază În) prescripțiile instituțiilor formale. Altfel spus, (P3) atunci când existența instituțiilor este simbolic construită de jos În sus, fiind empiric confirmată pentru actori, prin creșterea incidenței comportamentelor prescrise (așteptate
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
și instituțiile intervin În structurarea acțiunii atât În interiorul unei coaliții (organizații) cât și Între membrii unor organizații diferite, menținând ordinea socială a spațiilor sociale organizate (Bourdieu, 1977). Instituțiile iau forma concepțiilor dominante (miturilor raționale), În timp ce relațiile se conturează ca așteptări subiective inferate din istoria interacțiunilor precedente, ambele concurând la stabilitatea câmpurilor, reducerea incertitudinii și a volatilității. Premisa metodologică este de natură individualistă pentru că explicația vizează comportamentul actorilor individuali, deținători de resurse (materiale sau simbolice): manageri, antreprenorii - deținătorii de capital, angajați, reprezentanții
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
este cel care a introdus conceptul de raționalitate limitată, referindu-se la limitările indivizilor În capacitatea de prelucrare a informației. El propune Înlocuirea modelului de maximizare a utilității cu unul de satisfacere. Pragul obiectiv de maximizare este Înlocuit cu unul subiectiv de suficiență. În organizații, conceptul de om economic este Înlocuit de omul administrativ; raționalitatea este diferită În funcție de nivelul ierarhic al organizației, cei de la nivelele superioare având o raționalitate mai cuprinzătoare. Firma este o colectivitate, iar colectivitățile nu pot avea scopuri
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
instituționale formale, produc așteptări de acțiune comune unui grup de actori implicați Într-o rețea de relații. Aceste așteptări nu se referă Însă la conformarea indivizilor, din rațiuni de utilitate, la un set de prescripții instituționale, ci la probabilitatea considerată subiectiv, ca partenerul să aibă un comportament pro-social (facilitator) În baza dispozițiilor și intențiilor sale pozitive Într-o situație de incertitudine și risc. Astfel, investiția În relații reciproce generează Încredere și diminuează oportunismul. Funcția lor este Însă una de cooperare similară
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
eficienței pentru a explica existența actualei forme de organizare a firmelor moderne. Totuși explicația pornește de la premise contestabile. Distribuirea beneficiilor rezultate din creșterea eficienței este o decizie mai degrabă politică și simbolică (se bazează pe anumite percepții și modele mentale subiective), decât una tehnică. Se asumă că modalitatea de alocare (de revendicare) a beneficiilor rezultate din creșterea valorii de piață a firmei pentru actorii constitutivi (părțile contractante În cadrul firmei sau „investitori” În sens larg: acționarii, forța de muncă, furnizorii de materii
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
este: „În această problemă nu am de ales, trebuie să acționez În acest fel din cauza poziției pe care o am”, ca soț, tată, general, episcop, director al unei companii, borfaș, călău, după caz. Aceasta Înseamnă că reificarea rolurilor micșorează distanța subiectivă pe care individul o poate pune Între el și executarea rolului atribuit. Capacitatea de acțiune este În fapt o caracteristică sistemică, obiectivă, fiind percepută ca atare, iar anumiți actori sunt autorizați de sistem să acționeze rațional În anumite privințe. „Negociind
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
ale organizării economice pornind de la asumpția acțiunii intenționale raționale, Însă În condițiile incertitudinii și asimetriei informațiilor (Coase 1960; Williamson, 1993), și a limitărilor cognitive ale actorilor (North (1990), Nelson&Winter (1982)). Totuși, chiar În aceste condiții de limitare cognitivă, maximizarea subiectiv posibilă, presiunea relativă către eficiență, explică arhitectura instituțională și structurală a organizării. Autori precum North (1990), dar și Alchian (1950), Nelson sau Winter (1982) vorbesc despre inadecvarea modelelor mentale subiective la realitate și, În consecință, imposibilitatea luării deciziilor optime. În
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
1982)). Totuși, chiar În aceste condiții de limitare cognitivă, maximizarea subiectiv posibilă, presiunea relativă către eficiență, explică arhitectura instituțională și structurală a organizării. Autori precum North (1990), dar și Alchian (1950), Nelson sau Winter (1982) vorbesc despre inadecvarea modelelor mentale subiective la realitate și, În consecință, imposibilitatea luării deciziilor optime. În aceste condiții, instituții ineficiente ar persista datorită asumpțiilor false pe care se bazează adeseori acțiunea actorilor sociali. În același timp Însă, puterea de care dispun anumiți actori În sistem (statul
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
utilizează teoria alegerii raționale În conjuncție cu analiza instituțională. Acestea ar fi În primul rând reguli, legi, convenții, impuse prin sancțiuni cu rol coercitiv care blochează anumite acțiuni și le stimulează pe altele. Acțiunea considerată a fi utilitară, urmărește scopuri subiective Însă se manifestă Într-un spațiu delimitat, Îngrădit de instituții; posibilitățile de alegere sunt delimitate și, În plus, unele alegeri sunt recompensate, iar altele sancționate, ceea ce face ca instituțiile să influențeze utilitatea actorilor și astfel să impună acțiuni conforme. Instituțiile
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
au consecințe utilitare. O logică a consecințelor Întreabă: „care Îmi sunt interesele și cum sunt afectate ele În această situație?”, În timp ce o logică a adecvării Întreabă: „ce se așteaptă de la mine, având În vedere rolul meu În această situație?” Dispozițiile subiective astfel constituite, spune Bourdieu (2000), sunt mai degrabă rezonabile decât raționale, În sensul că sunt conforme unor așteptări social construite. Perspectiva instituțiilor ca sisteme normative este adoptată de aproape toți sociologii din perioada clasică -Durkheim (1922, 2001) și până la Selznick
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
de o istorie care este chiar aceea a cosmosului economic În care acestea sunt solicitate și recompensate.” (2000:20). „Agentul social, dotat fiind cu un habitus, este un individ colectiv sau un colectiv individualizat prin Încorporarea de structuri obiective. Individualul, subiectivul, este social, colectiv. Habitusul este subiectivitate socializată ale cărei scheme de percepție și apreciere (preferințele, gusturile) sunt produsul istoriei colective și individuale.” (p. 259). Preferințele, dispozițiile și conduita economică În general sunt mai degrabă rezultatul socializării, Învățării, formării de deprinderi
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
altele contribuie la transformarea lor. D. North (1990) avansează, În acest sens, o teorie interesantă. Pornind de la asumpția (Împărtășită de toți economiștii de altfel) că internalizarea normelor sociale nu este Întru totul determinantă pentru alegerile individuale, North consideră că alegerea subiectivă este proporțională cu prețul exprimării convingerilor personale. Cu cât este mai scăzut costul pe care actorii Îl plătesc pentru exprimarea convingerilor personale, cu atât mai important va fi rolul acestora În determinarea alegerii Întreprinse de actori. Atunci când instituțiile formale fac
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
prețul exprimării convingerilor personale. Cu cât este mai scăzut costul pe care actorii Îl plătesc pentru exprimarea convingerilor personale, cu atât mai important va fi rolul acestora În determinarea alegerii Întreprinse de actori. Atunci când instituțiile formale fac posibilă exprimarea preferințele subiective ale indivizilor la un cost redus, preferințele subiective vor conta În alegerea făcută. Unele instituții formale sunt astfel instituite Încât să faciliteze exprimarea și acțiunile conforme cu convingerile subiective personale. Instituția votului, relativa libertate de acțiune a agenților În raport cu principalii
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
scăzut costul pe care actorii Îl plătesc pentru exprimarea convingerilor personale, cu atât mai important va fi rolul acestora În determinarea alegerii Întreprinse de actori. Atunci când instituțiile formale fac posibilă exprimarea preferințele subiective ale indivizilor la un cost redus, preferințele subiective vor conta În alegerea făcută. Unele instituții formale sunt astfel instituite Încât să faciliteze exprimarea și acțiunile conforme cu convingerile subiective personale. Instituția votului, relativa libertate de acțiune a agenților În raport cu principalii, funcționarea ierarhiilor În democrație sau inamovibilitatea judecătorilor sunt
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
alegerii Întreprinse de actori. Atunci când instituțiile formale fac posibilă exprimarea preferințele subiective ale indivizilor la un cost redus, preferințele subiective vor conta În alegerea făcută. Unele instituții formale sunt astfel instituite Încât să faciliteze exprimarea și acțiunile conforme cu convingerile subiective personale. Instituția votului, relativa libertate de acțiune a agenților În raport cu principalii, funcționarea ierarhiilor În democrație sau inamovibilitatea judecătorilor sunt exemple de instituții formale care micșorează costul exprimării propriilor convingeri. Ideile și credințele, Încurajate a fi liber exprimate, pot fi novatoare
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
sunt formalizate și decurg dintr-un set de prescripții normative. În ceea ce ne privește, referirea la rețele va fi tocmai la natura informală a interacțiunilor repetate dintre actori de natură a institui un set de așteptări ce decurg din probabilitățile subiective de acțiune/reacțiune ale acestora. Relațiile sociale presupun existența unei probabilități subiective de manifestare a unei anumite semnificații din partea celorlalți actori implicați În relație, iar această semnificație este construită În cadrul relației, și nu impusă de un cadru normativ. Relația socială
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
ne privește, referirea la rețele va fi tocmai la natura informală a interacțiunilor repetate dintre actori de natură a institui un set de așteptări ce decurg din probabilitățile subiective de acțiune/reacțiune ale acestora. Relațiile sociale presupun existența unei probabilități subiective de manifestare a unei anumite semnificații din partea celorlalți actori implicați În relație, iar această semnificație este construită În cadrul relației, și nu impusă de un cadru normativ. Relația socială este o interacțiune bazată pe expectații comune ale actorilor inferate din istoria
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]