5,198 matches
-
, Abu-Hamid bin Muhammad bin Muhammad bin Muhammad (Arabă: أبو حامد محمد بن محمد بن محمد بن أحمد الغزالي الشافعي n. 1058 - d. 1111), cunoscut în perioda medievală europeană sub numele Algazel, a fost un teolog, mistic și filosof musulman. Abu-Hamid bin Muhammad bin Muhammad bin Muhammad s-a născut în anul 450 de la hegira, adică 1058 d.Hr., în orășelul Tus din Khorasan (regiune din Iranul de astăzi). Învață în orășelul natal gramatica arabă, apoi
Al-Ghazali () [Corola-website/Science/313926_a_315255]
-
descrie o limba unitară, ci sondează limba iudeo-arabă în formele ei atât de schimbătoare și larg diversificate. Până la apariția acestei cărți lingviștii nu aveau la îndemână o descriere lingvistică de ansamblu, ci numai prefețe la câteva cărți izolate. Filosoful și teologul Rabbi Moshe Ben Maimon, cunoscut sub numele greco-latinizat Maimonide sau sub acronimul ebraic Rambam, și-a redactat responsele rabinice în limba arabă, cu excepția unor cazuri reduse în care cel ce i s-a adresat nu știa araba. Blau a editat
Yehoshua Blau () [Corola-website/Science/314864_a_316193]
-
Robert Charles Sproul (n. 1939, Pittsburgh, Pennsylvania) este un teolog, autor și pastor creștin. Este fondatorul organizației "Ligonier Ministries", iar programul lui de radio "Renewing Your Mind" este difuzat în Statele Unite ale Americii și în peste alte 120 de țări. În prezent lucrează ca director al organizației creștine "Serve International
R. C. Sproul () [Corola-website/Science/314929_a_316258]
-
l-a determinat pe Iisus să vorbească despre eficiența rugăciunii. Matei îl prezintă ca un singur eveniment. În Evanghelia după Matei, smochinul se usucă imediat, în timp ce în Evanghelia după Marcu, copacul este observat ca fiind uscat a doua zi. Mulți teologi cred că Evanghelia după Marcu a fost prima evanghelie și a fost folosită ca sursă de inspirație pentru Evanghelia după Matei. Diferențele cu privire la acest eveniment din cele două evanghelii sunt explicabile din punct de vedere al priorității marcane, Matei fiind
Blestemarea smochinului () [Corola-website/Science/320433_a_321762]
-
din cca. 1305 aflată în Padova. Reprezentările cu Dumnezeu Tatăl și cu Sfânta Treime au fost atacate atât de protestanți cât și de unii catolici, cum ar fi mișcările lui Michael Baius sau Cornelius Otto Jansen, precum și de mai mulți teologi ortodocși. Ca și în alte atacuri asupra imaginilor catolice, acest lucru a avut ca efect reducerea sprijinului Bisericii pentru aceste reprezentări. Sesiunea finală a Conciliului din Trent din 1563 a decretat reconfirmarea doctrinei catolice tradiționale care spune că imaginile sunt
Dumnezeu Tatăl în artă () [Corola-website/Science/320426_a_321755]
-
(Αυγουστίνος Καντιώτης; n. 20 aprilie 1907 în Piso Livadi, Paros, Grecia, d. 28 august, 2010 în Florina, Grecia) a fost teolog, autor și mitropolit ortodox de Florina. Andreas Kantiotis a studiat teologia - după absolvirea liceului în Syros - între 1925 și 1929 la Universitatea din Atena an. Din 1929 până în 1934 a fost profesor în localitatea Kykladen. Din 1934 se mută în
Augustinos Andreas Kantiotis () [Corola-website/Science/320496_a_321825]
-
este una dintre cele mai vechi scrieri biblice, care a fost scoasă din Biblia canonică, fiind catalogată "apocrifă" de către teologi. a fost compusă în secolul al treilea înainte de Hristos. Textul este parțial dependent de cele cinci cărți ale Pentateuhului atribuite lui Moise. De exemplu, 1 Enoh 1:9 (citată Epistola lui Iuda 1.14-15) este un midraș asupra Deuteronom 33
Cartea lui Enoh () [Corola-website/Science/317907_a_319236]
-
prevestirea venirii unui Mesia sau mesaje apocaliptice. Se pare că Enoh ar fi scris 366 de cărți, textul păstrat din Cartea lui Enoh pomenește de 103 parabole în capitolul 37, dar apar doar trei. Cartea lui Enoh prezintă interes pentru teologi, istorici, filozofi, scriitori, etc. Fragmente din diverse apocrife identificate în Manuscrisele de la Marea Moartă (găsite începând din 1947), atestă că redactarea Cărții lui Enoh s-a făcut în arameică, adică ebraica veche. Apoi a fost tradusă în grecește după care
Cartea lui Enoh () [Corola-website/Science/317907_a_319236]
-
Cuviosul (n. cca 470 - d. cca 545, Romă), sau Dionisie Exiguul, a fost un teolog din secolul al VI-lea, originar din Sciția Minor (Dobrogea de astăzi), care este cunoscut pentru propunerea numărării anilor începând cu anul nașterii lui Isus Hristos, sistem de numărare utilizat atât în calendarul iulian cât și în calendarul gregorian.<br> Prăznuirea
Dionisie cel Smerit () [Corola-website/Science/317917_a_319246]
-
este locul biblic unde a avut loc mărturisirea apostolului Ioan din Cartea Apocalipsei. Acest eveniment este considerat de teologi ca o răscruce și în același timp o biruință decisivă a Atotputernicului. În teologia modernă izbânda de la nu mai joacă un rol atât de important ca în trecut, ea fiind mai mult reflectată în opera unor pictori ca o temă
Armaghedon () [Corola-website/Science/317928_a_319257]
-
doreau să scoată în evidență în primul rând geniul omului... unicul și extraordinarul care se găsește în mintea umană. Gânditori politici precum Niccolò Machiavelli și Thomas Moore au redeșteptat interesul pentru ideile Antichității, folosindu-le pentru critica epocii contemporane, iar teologi precum Erasmus sau Martin Luther au contestat "status quo"-ul aristotelian, indroducând idei radicale în ceea ce privește dreptatea și credința. În aceasta exista un conflict latent cu viziunea Bisericii referitor la locul omului în lume, dar majoritatea umaniștilor erau credincioși convinși care
Literatura Renașterii () [Corola-website/Science/317919_a_319248]
-
să se creadă că înaintea Judecății de Apoi, există o posibilitate de ispășire a păcatelor mai mici". În religia ortodoxă nu este recunoscut purgatoriul, acesta fiind unul din motivele pentru care a eșuat sinodul al doilea din Lyon din 1274. Teologii religiei evanghelice resping, de asemenea, teoria existenței purgatoriului. În evul mediu, purgatoriul apare în operele unor pictori sau graficieni, ca și în renumita operă Divina Comedie a lui Dante Alighieri. Cei care mor conform teologiei catolice în harul și prietenia
Purgatoriu () [Corola-website/Science/322923_a_324252]
-
niște acorduri secrete cu privire la viitorul regiunii, iar activitatea comisiei King-Crane nu ar fi făcut decât să le încurce socotelile. Datorită acestor fapte, comisia s-a bucurat doar de spijinul americanilor. Woodrow Wilson i-a ales pe Henry Churchill King, un teolog și amic al președintelui, și pe Charles R. Crane, un important sprijinitor al Partidului Democrat. Eficiența comisiei a fost limitată de faptul că protecția membrilor era asigurată de armata britanică și de faptul că aceasta controla translatorii din teren, permițând
Comisia King-Crane () [Corola-website/Science/322936_a_324265]
-
1914-1922). A ținut o corespondență continua cu George Bariț și cu alte personalități ale vremii. A colaborat la mai multe publicații: „Sionul Român”, „Amvonul”, „Foaia bisericească, literară și scolastica” etc. Barboloviciu a avut 3 copii : Virgil sub-judecator ; Cornel mașinist; Simion teolog - la Gherla. Soția sa, membră activă în comitetul Reuniunii Femeilor Sălăjene, a decedat la 27 iunie 1896. Pe 19 ianuarie 1914 vicarul Silvaniei se retrage la Bocșa, Sălaj, unde fiul său Simion Barbulovici era preot. Cu această ocazie s-a
Alimpiu Barbulovici () [Corola-website/Science/323973_a_325302]
-
pentru a locui la curtea unchiului său, Henri de La Tour d'Auvergne, Duce de Bouillon. În timp ce s-a aflat la Sedan, Frederic a fost un vizitator frecvent la curtea lui Henric al IV-lea al Franței. Tutorele lui a fost teologul calvinist Daniel Tilenius, un profesor de teologie la Academia din Sedan. În timpul Războiului de Optzeci de Ani și a războaielor religioase franceze, Tilenius a militat pentru unitatea prinților protestanți și i-a învățat că era de datoria lor creștină de
Frederic al V-lea, Elector Palatin () [Corola-website/Science/319916_a_321245]
-
(n. 1673, d. mai 1708) a fost un teolog protestant pietist, scriitor și muzician sas din Transilvania, după câte se știe, primul sas din Transilvania care a emigrat în America. s-a născut sub numele de Johann Kelp în 1673 la Sighișoara (sau undeva lângă Sighișoara) (numit pe atunci
Johannes Kelpius () [Corola-website/Science/318924_a_320253]
-
atras de pietism, la început ca o reacție împotriva formalismului luteran ortodox, „pietism” fiind un termen care uneori includea diferite idei creștine esoterice sau eretice. A devenit apoi un discipol al lui Johann Jacob Zimmermann (1642-1693), un matematician, astronom și teolog, care fusese dat afară din post în 1685 datorită faptului că prezisese o venire iminentă a Împărăției lui Dumnezeu, cât și datorită faptului că criticase biserica de stat. Zimmermann era el însuși atras de ideile teosofice ale lui Jakob Böhme
Johannes Kelpius () [Corola-website/Science/318924_a_320253]
-
cu caracter mixt similar au apărut în Maroc, Kurdistan, Georgia etc. Multe sunt pe cale de dispariție din cauză că le dispar vorbitorii nativi. Deși erau împrăștiați și răspândiți printre alte popoare, evreii au reușit să-și dezvolte în continuare cultura proprie. Filosofii, teologii, poeții, scriitorii și alți creatori evrei din diaspora s-au folosit de limba ebraică, de limbile popoarelor majoritare lângă care au trăit și uneori (în muzică, literatură, publicistică) și de limbile evreiești locale (idiș, ladino etc.), cu diferențe de la o
Evrei () [Corola-website/Science/297257_a_298586]
-
a cărui opinie era că repetarea "rugăciunii inimii", departe de a fi o simplă invocație creștină, "radiază sfințenie". O parte din călugării de pe muntele Athos au privit asta ca fiind o formă de idolatrie, în Biserica Ortodoxă Rusă însăși existând teologi critici în ce privește conflictuala teză a lui Ilarion. Disputa teologică între călugări și oameni ai bisericii a decăzut repede în conflict deschis și violență, așa cum istoria ne arată că s-a întâmplat prea des în istoria creștinismului, astfel că partizanii lui
Muntele Athos () [Corola-website/Science/297346_a_298675]
-
și preda filozofia. „Academia patriarhală", cum era ea numită, fusese înființată în 1749 într-o clădire a mânăstirii Vatopedu și din chiar primii ei ani de existență (mai precis din 1753) a fost condusă de Eugen Vulgaris, un filozof și teolog cu oarecare deschidere față de ideile iluministe cu origine în Occident. Vulgaris a predat acolo filozofia lui Leibniz și Locke, însă deși era un teolog anticatolic profund tradiționalist, deschiderea moderată a lui Vulgaris în ce privește filozofia modernă l-au făcut dușmanul călugărilor
Muntele Athos () [Corola-website/Science/297346_a_298675]
-
ani de existență (mai precis din 1753) a fost condusă de Eugen Vulgaris, un filozof și teolog cu oarecare deschidere față de ideile iluministe cu origine în Occident. Vulgaris a predat acolo filozofia lui Leibniz și Locke, însă deși era un teolog anticatolic profund tradiționalist, deschiderea moderată a lui Vulgaris în ce privește filozofia modernă l-au făcut dușmanul călugărilor atoniți, filozofii și studenții fiind obligați să abandoneze academia (azi o ruină), care a fost închisă în 1821. Ulterior la Muntele Athos au mai
Muntele Athos () [Corola-website/Science/297346_a_298675]
-
era de la Vălenii de Munte și, se pare, de origine aromână. Tatăl său, Ioan Maiorescu, fiu de țăran transilvănean din Bucerdea Grânoasă, se numea de fapt "Trifu", dar își luase numele de "Maiorescu" pentru a sublinia înrudirea cu Petru Maior. Teolog prin formație (cu studii la Blaj, Pesta, Viena), Ioan Maiorescu se dovedi un liber cugetător. Profesor la Cernăuți, Craiova, Iași, București, el rămâne o figură luminoasă a epocii de formare a învățământului românesc modern. Ioan Maiorescu a fost inspector al
Titu Maiorescu () [Corola-website/Science/297354_a_298683]
-
în general vehicule ale antisemitismului german cu mult timp înainte de apariția nazismului sau a lui Hitler, iar printre protestanți antisemitismul nu era nici el mai mic decât printre catolici.. Cartea lui Hitler (Mein Kampf) a fost editată de un preot, teolog și călugăr ieronimit catolic (Bernhard Stempfle), care de altfel era deja la acel moment editorul unui jurnal bavarez antisemit foarte popular în toată Germania (anume Miesbacher Anzeiger). Acesta a făcut (alături de alți naziști) corectura scrierii politice a lui Hitler, a
Județul Arad () [Corola-website/Science/296648_a_297977]
-
1066, vizirul Nidhăm al-Mulk întemeiază al-Madrasa al-Nidhamīya (ar.: المدرسة النظامية), instituție de învățământ superior, al cărei model va fi urmat în scurt timp și în alte orașe importante ale Califatului. Aici a ținut prelegeri timp de patru ani (1091-1095) celebrul teolog și filosof al-Ġazzăli (1058-1111), cunoscut în Europa medievală sub numele de Algazel). Al-Nidhamīya a supraviețuit distrugerilor provocate la Bagdad de invazia lui Hulagu (1258), ca și asediilor ulterioare ale tătarilor. La doi ani după ce Timur Lenk a cucerit Bagdadul, al-Nidhamīya
Bagdad () [Corola-website/Science/296843_a_298172]
-
însă, a izbucnit o epidemie de ciumă. Ioan i-a căzut victima, murind la 11 august 1456, la Zemun, în fața Belgradului eliberat de el. A fost înmormântat în Catedrala Sfântul Mihail din Alba Iulia. În epitaful alcătuit de călugărul și teologul fransican Ioan de Capistrano, cel care avea să fie și el răpus de ciumă, i-a adus cinstirea maximă: "„A căzut coroana regatului. S-a stins lumina lumii!”" După Bătălia de la Mohács (1526), Regatul Ungariei a fost destrămat. S-a
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]