5,219 matches
-
cultice, printre care «Seminarul teologic sud-est european» și «Conferința Oberwat» la care, pe lângă reprezentanții unor biserici ale emigrației maghiare, va participa și delegatul Bisericii Reformate din țara noastră. Curentul pietist din Ungaria caută a exploata aceste evenimente, invitând mai mulți teologi din Cluj-Napoca în scopul influențării și antrenării lor la acțiuni sectariste. Semnificative în acest sens sunt informațiile furnizate de «Bartha» și «Kiss», privind solicitarea unor teologi influentabili de a efectua «călătorii turistice» în RPU, fără avizul organului Departamentului Cultelor. În
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
țara noastră. Curentul pietist din Ungaria caută a exploata aceste evenimente, invitând mai mulți teologi din Cluj-Napoca în scopul influențării și antrenării lor la acțiuni sectariste. Semnificative în acest sens sunt informațiile furnizate de «Bartha» și «Kiss», privind solicitarea unor teologi influentabili de a efectua «călătorii turistice» în RPU, fără avizul organului Departamentului Cultelor. În scopul prevenirii atragerii unor teologi de la Institutul Teologic Protestant la acțiuni de natură a prejudicia interesele RS România, propun a se aviza negativ cererea de plecare
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
influențării și antrenării lor la acțiuni sectariste. Semnificative în acest sens sunt informațiile furnizate de «Bartha» și «Kiss», privind solicitarea unor teologi influentabili de a efectua «călătorii turistice» în RPU, fără avizul organului Departamentului Cultelor. În scopul prevenirii atragerii unor teologi de la Institutul Teologic Protestant la acțiuni de natură a prejudicia interesele RS România, propun a se aviza negativ cererea de plecare în vizită ca turiști a teologilor: S.C., J.B.M., L.P., S.A., S.E., S.M., T.E.A., L.A. Lt. col. Ungvari Iosif Col. Oprea
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
turistice» în RPU, fără avizul organului Departamentului Cultelor. În scopul prevenirii atragerii unor teologi de la Institutul Teologic Protestant la acțiuni de natură a prejudicia interesele RS România, propun a se aviza negativ cererea de plecare în vizită ca turiști a teologilor: S.C., J.B.M., L.P., S.A., S.E., S.M., T.E.A., L.A. Lt. col. Ungvari Iosif Col. Oprea Florian” OASTEA DOMNULUI Pentru acest cult era dificilă procurarea materialelor cu caracter religios. De aceea, aceste materiale se multiplicau prin scriere de mână sau la mașina de
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
Biblia, de exemplu, îl concepe ca pe un plăsmuitor al lumii. El acționează ca un olar care modelează lutul din care, sub mâinile sale, vor ieși formele vieții. El se distinge de lume, reflexie a "slavei" creatorului ei, cum scriu teologii. Transcendenței Creatorului i se opune imanența creatului. Dumnezeu ar fi putut să nu facă lumea. Ar fi putut s-o facă altfel decât este. Creația este trecerea de la infinitatea lumilor posibile și concepute în judecata divină la unica lume reală
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
iar Apollo al armoniei. Fără să insistăm asupra motivului care a împiedicat să se țină cont de o astfel de dovada (imposibilitatea de a aborda preștiința simbolică fără studierea prealabilă a ansamblului funcțiilor psihice), trebuie să subliniem întru cinstirea anumitor teologi că a devenit aproape uzual în zilele noastre să se admită că unele pasaje ale textelor cum este cel cu șarpele vorbitor, de exemplu ar putea foarte bine constitui o expresie simbolică. Numai că, dacă o imagine ar putea avea
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
Bizantină, 1996). Evident, lista poate continua. 5 Paul Diel, op.cit.,p.53. 6 Ibidem, p.81. 7 Ibidem, p.14. 8 Ibidem, p.92. 9 Ibidem, p.83. 10 Ibidem, p.86 11 Motivul "omului-Dumnezeu", diferit de "Dumnezeul-om" al teologilor, a fost asumat și argumentat de inginerul Kirilov, unul dintre personajele Demonilor lui Dostoievschi. Kirilov se va "sinucide pedagogic" (A. Camus), lăsînd astfel celorlalți șansa de a deveni (la rîndul lor) "oameni-dumnezei". O cale demonică, din punctul meu de vedere
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
și în sacramente (ca în bisericile „catolice”) și altele. Faptul că în unele biserici creștine dualismul nu este încă depășit confirmă aceste dificultăți. Prin aceasta, după cum observa mai sus citatul W. Eichrodt la vremea sa, părere acceptată astăzi de majoritatea teologilor Vechiului Testament și a istoriilor lui Israel, Biblia se arată că spiritualmente împărtășește punctul de vedere al lumii care o înconjoară. a) Pe de altă parte (cum nota É. Jacob), în credința lui Israel sunt prezente, fie și în germen
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
fost cel mai strălucit reprezentant al gnosticis- mului egiptean iar concepțiile teologice propovăduite de el sînt foarte asemănătoa- re cu cele ale geților sau ale terapeuților pe care sigur i-a cunoscut. Contemporanii lui l-au considerat cel mai bun teolog al vremii. Marcion a trăit pe la mijlocul secolului ll și a privit iudeo-creștinismul ca fiind ireconciliabil cu mozaismul, manifestîndu-și ostilitatea față de legea moziacă în toate modurile posibile, atît în învățătură cît și în practică. A propovăduit și el un curent gnostic
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
cateheți îndrăciți - Didaskalia - pe care o exercită pînă în anul 231, cînd la rîndul lui este obligat să se refugieze în Palestina. A fost continuatorul înfocat al marii plăsmuiri mozaice, unul dintre cei mai importanți scriitori din patristică, apologet și teolog al iudeo-creștinismului timpuriu. Vine în Grecia pentru a se înfrunta cu cei care nu înghițeau tîmpeniile mozaici- lor și trece prin Palestina în anul 215 ajungînd în orașul Cezareea, unde a acceptat cererea lui Alexandru, episcop al Ierusalimului și Theoctisos
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
făcătorul de ,,vedenii” nu vrea să ne spună ce fel de semn primeau pe mîna dreaptă sau pe frunte cei care se închinau icoanei fiarei sau cum spune mai sus, Satanei. În această întunecime ne-a luminat tăicuțul Tertulian, mare teolog iudeo-cretin și îndrăcit așijderea, care pe la anul 200 scrie în lucrarea Praescriptio adversus Haereticos: ,,și diavolul botează pe credincioșii săi, și el fa-ce semnul crucii pe fruntea soldaților săi, celebrează ofranda pîinii, aduce imaginea învierii”. În altă parte a scrierii
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
eternitatea timpului era o „potențială“ infinitate, precum infinitele subdiviziuni ale lui Zenon. (Era o exagerare, însă mulți învățați au crezut-o; unii au optat chiar și pentru povestea creației, ca o dovadă în plus a existenței lui Dumnezeu. Filozofii și teologii medievali au fost condamnați să se căznească sute de ani pentru a lămuri problema.) Viziunea aristotelică asupra fizicii era pe cât de greșită, pe atât de influentă, astfel că timp de mai bine de un mileniu a dominat toate celelalte viziuni
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
-se sub vălul filozofiei medievale, un conflict prindea viață. Sistemul aristotelic era grecesc, dar povestea iudaico-creștină a creației era semită - iar semiții nu se temeau atât de mult de neant. Însuși actul creației se născuse dintr-un neant haotic, iar teologii - precum Sfântul Augustin, care a trăit în secolul al patrulea - au încercat să-și justifice teoria, explicând că starea dinainte de creație a fost, de fapt, „un nimic cu ceva“, lipsit de formă, dar totuși „diferit de nimicul absolut“. Teama de
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
zero era încarnarea neantului. Astfel, pentru a-l accepta pe zero, musulmanii ar fi trebuit să îl respingă pe Aristotel. Și exact asta au și făcut. Un învățat evreu din secolul al XII-lea, Maimonide, descria oripilat Kalam-ul - crezurile teologilor islamici. Spunea că, în loc să accepte dovada aristotelică a existenței lui Dumnezeu, cărturarii musulmani s-au îndreptat spre atomiști, vechii rivali ai lui Aristotel, a căror doctrină, deși căzută în dizgrație, a reușit să supraviețuiască vicisitudinilor timpului. Atomiștii, vă aduceți aminte
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
când nu a mai putut dormi din cauza bolii. A început să se ocupe de matematică și durerea i-a trecut. Pascal a crezut că semnul acesta spune că Dumnezeu nu era nemulțumit de studiile pe care le făcea.) A devenit teolog - dar trecutul său laic nu l-a lăsat în pace. Chiar și atunci când susținea prin argumente existența lui Dumnezeu, tot pomenea de acei nerușinați cartofori francezi. Pascal se justifica, spunând că era mai bine să crezi în Dumnezeu, deoarece făceai
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
nici o îndoială că Newton a fost cel dintâi care a venit cu această idee - în anii 1660 -, însă el nu și-a publicat lucrările decât 20 de ani mai târziu. Newton nu era doar om de știință, ci și magician, teolog, alchimist (de exemplu, folosea texte biblice pentru a concluziona că a doua venire a lui Cristos avea să aibă loc în jurul anului 1948), așa că și multe dintre viziunile sale au fost eretice. Drept urmare, era secretos și nu dorea să își
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
introd. și trad. De F. Boulanger, Paris, 1908, p. 66 cf. Diac. Asist. Viorel Ioniță, Viața și activitatea..., p. 17. footnote>. Apoi, Sfântul Vasile și-a continuat educația în școlile din Cezareea Capadociei, unde l-a cunoscut pe Sfântul Grigorie Teologul, pe urmă în școlile din Constantinopol și, în fine, la Atena. A avut profesori vestiți: pe Libaniu, Proheresiu și Himeriu. A închegat o prietenie vestită cu Sfântul Grigorie de Nazianz. Viața lor studențească e model pentru teologii de totdeauna. Cunoșteau
Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (III) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/178_a_154]
-
gloria adusă de sârguința la învățătură. Faima despre noi, scrie Sfântul Grigorie de Nazianz - a trecut peste hotarele Eladei. Căci dacă cineva cunoștea Atena, acela auzea și vorbea despre dascălii noștri, acela auzea și vorbea despre noi<footnote Sf. Grigorie Teologul, Panegiric în cinstea Marelui Vasile, XXII cf. Pr. L. Magheț-Văliug, Atitudinea Sfântului Vasile față de cultură, în rev. Mitropolia Banatului, Anul VII (1957), Nr. 10-12, p. 53. footnote>. Ca unul ce-l cunoștea mai bine, iată cum vorbește Sfântul Grigorie Teologul
Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (III) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/178_a_154]
-
Teologul, Panegiric în cinstea Marelui Vasile, XXII cf. Pr. L. Magheț-Văliug, Atitudinea Sfântului Vasile față de cultură, în rev. Mitropolia Banatului, Anul VII (1957), Nr. 10-12, p. 53. footnote>. Ca unul ce-l cunoștea mai bine, iată cum vorbește Sfântul Grigorie Teologul despre bogăția de cunoștințe pe care Sfântul Vasile lea dobândit la Atena: Cine, mai înainte de căruntețe, era așa cărunt ca el cu mintea? Căci întru acestea pune bătrânețea și Solomon (Pilde 4, 9). Cine, nu numai dintre contemporanii noștri, ci
Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (III) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/178_a_154]
-
urmele lor pe cât îmi va sta în putință<footnote Sf. Vasile cel Mare, op.cit., epistola 223, II, pp. 457-458. footnote>. S-a întors hotărât să organizeze viața monahală după criteriul obștei. Pentru acest scop l-a chemat pe Sfântul Grigorie Teologul la mănăstirea înființată de el în Pont, pe malul râului Iris, nu departe de satul Annesi. Aici el îmbina munca manuală cu rugăciunea și cu râvna caldă intelectuală. Aici a scris el Regulile vieții monahale (Regulile mari și mici) și
Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (III) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/178_a_154]
-
nimeni altul în toate activitățile pe care le-a întreprins. A fost un preot de excepție, mare liturghisitor și prieten de nădejde, pedagog de clasă și organizator înnăscut (poate de aceea a fost numit de contemporani un roman printre greci), teolog profund și un adevărat om de știință. Toate acestea la un loc parcă nu întregesc portretul acestui ilustru bărbat al Bisericii. O muncă uriașă, desfășurată pe parcursul unei vieți relativ scurte, pentru că, Sfântul Vasile a trecut la cele veșnice pe 1
Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (III) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/178_a_154]
-
Iorga, Ist. lit., II, 593-597; N. Grigoraș, Mitropolitul Iacov I Putneanul, MM, 1958, 9-10; Piru, Ist. lit., II, 157-158; Lăudat, Ist. lit., III, 99-105; Duțu, Coordonate, 219, 226, 250-252; Dicț. lit. 1900, 445; Păcurariu, Ist. Bis., II, 353-359; Păcurariu, Dicț. teolog., 202. A.Sm.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287479_a_288808]
-
exemplu, la Ștefan Lupașcu.). 311 Modelul ontologiei umanului este explorat, în filosofia românească, și de Lucian Blaga, Emil Cioran ș. a. 312 Cred că putem vorbi, relativ la spațiul filosofiei europene, și despre un personalism religios, având, printre reprezentanții săi iluștri pe teologul român Dumitru Stăniloae. ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- VIOREL CERNICA Filosofia umanului 2 1 3
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
lucrările sale americane ca în succinta Martin Buber und die kommunitarische Idee (Picus Verlag, Viena, colecția Wiener Vorlesungen, 1999). E vorba de un text de 64 de pagini, bazat tot pe o conferință publică, despre Martin Buber (1878-1965), eminentul filozof, teolog, traducător de texte sacre alături de Franz Rosenzweig, traducător, editor savant și repovestitor de imens succes literar al hasidismului (cunoscut în această calitate și la noi), pedagog, publicist și fondator de publicații (cum ar fi Der Jude, 1916-1924), activist civic și
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Doinaș, Humanitas, București, 1992), este deopotrivă o teologie și o antropologie filozofică dialogică, în care credința religioasă înseamnă o întreagă viață de dialog între om și Dumnezeu, un Dumnezeu revelat în existența cotidiană (teza i-a influențat mult pe marii teologi protestanți Paul Tillich și Walter Nigg). Omagiindu-și cu multă căldură fostul profesor și mentor, Amitai Etzioni și-a recunoscut public o importantă sursă de inspirație: comunitarismul său, ca proiect de depășire a dihotomiei socialism/capitalism, are la origine insistența
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]