64,222 matches
-
interpretării. Literatura și sensul acțiunii, a trecut neobservată și - mai ales - necomentată. Lucru de mirare și nu prea, din moment ce nici înainte de 1990, nici după, de când s-a dat drumul la bibliografie, critica românească n-a avut tragere de inimă spre teoria literaturii. Se pot număra, cred, pe degetele de la o mână contribuțiile relevante în acest sens din ultimele decenii. Și speranțe prea mari nu sunt nici pentru viitor, de vreme ce, pe fondul pierderii specificității literaturii și a rentabilității ei pe piața ideilor
Meseria de interpret by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3812_a_5137]
-
literaturii. Se pot număra, cred, pe degetele de la o mână contribuțiile relevante în acest sens din ultimele decenii. Și speranțe prea mari nu sunt nici pentru viitor, de vreme ce, pe fondul pierderii specificității literaturii și a rentabilității ei pe piața ideilor, teoria înregistrează un recul considerabil. Singurele aporturi teoretice de interes au rămas cele care cântă pe tonuri apocaliptice prohodul literaturii, sau, dimpotrivă, cele care analizează cu vădită satisfacție slăbirea ei în favoarea artelor mai interactive, mai apropiate de mediatic și de internautic
Meseria de interpret by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3812_a_5137]
-
interpretării. Iată, așadar, cum, printr-un șiretlic de argumentație, Ioan Pânzaru reușește să generalizeze un termen aflat până acum în câmpul semantic al literaturii. Făcând din interpretare procesul cel mai frecvent al raportării omului la acțiunile sale - în acest punct teoria vizează, discret, o adevărată ontologie, de vreme ce autorul poate afirma că interpretarea îndeplinește întotdeauna „funcția de călăuză a acțiunii” -, Ioan Pânzaru comite, în fond, un gest paradoxal. Pe de o parte, respinge o întreagă tradiție estetistă care vedea în literatură (în
Meseria de interpret by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3812_a_5137]
-
alternative de schimbare în țările satelit, punând oameni ca Iliescu și Brucan în funcții-cheie și regizând reprimări violente împotriva opozanților, precum celebrele mineriade (teza extinderii istorice a hărții ideologice ca selecție de tip mind game stă, de altfel, la baza teoriilor religioase culianiene). Acestea au fost unele dintre cauzele principale ale involuției românești, caracterizată atunci, în anii ’90, în primul rând prin acțiunea de decapitare a elitei neînregimentate. Era inadmisibil ca oameni ce au făcut jocurile dictaturii (și Culianu îi numește
Reflecții (in)actuale by Adrian G. Romila () [Corola-journal/Journalistic/3813_a_5138]
-
tocmai personală, individuală, la cel astfel rebotezat politic și, probabil, „popular”. Impredictibilitatea analiștilor politici apare ca un alt alibi ori ca o altă scuză individuală, „profană”, pentru nespecialistul în istorie. Impredictibilitate pe termen scurt și, mai ales, practică, pentru că-n teorie, ea însăși lungă, nu?, gândirea nu era unanimă în ungerea eternă a ideologiei statale comuniste. Iată apoi cum își deplânge lipsa de protecție, care nu există nici pentru un ins înțelegător, inteligent, din nou victimă, în alt mod și în
Matei Călinescu despre politică by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/3829_a_5154]
-
În profunzime, Conu’ Leonida, cum am căzut de acord într-o recentă discuție cu un mai tânăr prieten politolog care știe piesa pe dinafară (Dragoș Paul Aligică), este poate cea mai de seamă contribuție românească, de până azi, la domeniul teoriei politice universale. Afirmația poate trezi nedumeriri. Conu’ Leonida, tratat de politologie? Voi adăuga deci că această contribuție e invizibilă pentru ochiul politologului obișnuit, fie el tobă de carte, dacă e lipsit de puțină imaginație. Apoi, ea se prezintă într-o
Matei Călinescu despre politică by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/3829_a_5154]
-
și post-text. Sensul lecturii, nu al scrisului, ajunge deturnat într-un fel complex și complicat, con/pre/posttextual, poate chiar extratextual... Nedumeririle anticipate sunt firește provocate. Să fie Conu’ Leonida, care reacționează la reacțiune, marele politolog român? Produce el discursul teoriei politice de anvergură universală?! Eseistul românoamerican și D. P. Aligică ajung la un acord, pe care nu știm cine l-a propus. Prioritatea, și pentru poeticianul (re)lecturii, nu mai contează, ea e oricum răzbătută de afinitate sau confinitate. Dar
Matei Călinescu despre politică by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/3829_a_5154]
-
page, dispuși să-mi explice ore în șir de ce cutare tânăr poet e un imens scriitor, dar care, la solicitarea mea generoasă, n-au fost capabili să-mi vorbească la fel de cursiv despre Baudelaire. Nu din ignoranță. Citiseră Florile răului. Dar teoriile lor particulare nu se potriveau decât pe un caz sau două. Și, în plus, pe Baudelaire nu-l cunoscuseră personal! Vlad Zografi nu vine, în investigația sa asupra straniei relații dintre literatură și viață cu un bagaj bibliografic strivitor. Nu
Un film personal by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3833_a_5158]
-
mesaj cât și ca expresie, pentru a se afilia literaturii unei limbi de circulație, care-i oferă șansa de-a avea audiență și notorietate internațională.” Din sumar am mai reținut analiza pe care Andrei Terian o face unei cărți de teorie literară a slovenulului Marko Juvan, Literary Studies in Reconstruction. An Introduction to Literature, eseul lui Ion Dur intitulat „Tot la Eminescu ați rămas?”, paginile de traduceri semnate de Dumitra Baron din Marie Dollé despre Limba imaginară, fragmentele de proză de
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3752_a_5077]
-
difuzării serialului", mai spune Comisia de Etică. Potrivit Comisiei, "cu atât mai surpinzătoare este acuzația extrem de gravă, reluată și în exprimările publice ale domnului Stelian Tănase, potrivit căreia, prin promovarea (în episodul difuzat în 7 februarie pe TVR Moldova, n.r.) teoriilor «controversatului» istoric american Larry L. Watts, documentarul se face vinovat de «propagandă comunistă»". "Calificate de majoritatea criticilor avizați ca fiind «incitante», teoriile și comentariile autorului american referitoare la câteva momente particulare ale relației României cu fosta URSS sau cu celelalte
Comisia de Etică a TVR, atac la Stelian Tănase by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/37575_a_38900]
-
ale domnului Stelian Tănase, potrivit căreia, prin promovarea (în episodul difuzat în 7 februarie pe TVR Moldova, n.r.) teoriilor «controversatului» istoric american Larry L. Watts, documentarul se face vinovat de «propagandă comunistă»". "Calificate de majoritatea criticilor avizați ca fiind «incitante», teoriile și comentariile autorului american referitoare la câteva momente particulare ale relației României cu fosta URSS sau cu celelalte state din blocul sovietic sunt discutabile, dar nu pot fi interpretate în niciun caz ca făcând apologia lui Nicolae Ceaușescu, a regimului
Comisia de Etică a TVR, atac la Stelian Tănase by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/37575_a_38900]
-
vegetarianismului". Eseistul accentuează asupra strânsei înrudiri de idei dintre marele scriitor, din ultima parte a vieții, și doctrina nonviolenței a lui Mahatma Gandhi. Revine de îndată la teme care-l preocupă acum cel mai mult și anume, la prăpastia dintre teoria marxistă utopică și sângeroasa practică stalinistă, imaginându-i pe Tolstoi și pe "numiții" Karl Marx și Engels în România lui Iosif Chișinevschi, unul dintre înalții conducători de partid, absolvent a trei clase comerciale și care nu știa bine românește: "Dacă
Alte însemnări ale mandarinului valah by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/9813_a_11138]
-
cu inocența copilului, când cu malițiozitatea adultului. Cartea are un ritm trepidant și, deși e compusă din micro-narațiuni ce pot fi citite și separat, ea pare a fi fost scrisă dintr-o singură suflare. Fără a-și pierde timpul cu teorii metafizice despre rostul existenței, „Doru” încearcă să-și elucideze retrospectiv, într-o parodie de Bildungsroman, sensul maturizării și „secretul masculinității”: „Asta am făcut în toți acești patruzeci de ani. Am căutat pretutindeni bărbăția. Am încercat să aflu ce înseamnă să
Socialismul (à la ) Pop by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3762_a_5087]
-
bisericii Mănăstirii Argeșului care pot echilibra opiniile specialiștilor referitoare la personalitatea extrem de controversată a arhitectului francez André Lecomte du Noüy, care le-a extras, catalogul oferă și o cantitate apreciabilă de documente inedite. Cu ajutorul corpului profesoral al Catedrei de Istoria & Teoria Arhitecturii și Conservarea Patrimoniului din cadrul Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” și prin grija domnului lect. arh. Horia Moldovan, prodecan al acestei universități, am reușit să publicăm pentru prima oară celebrul fond documentar îngrijit de profesorul Grigore Ionescu. Acest
Mărturii. Frescele Mănăstirii Argeșului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3764_a_5089]
-
micilor arabescuri stilistice, construcția ia fața figurilor de stil punctuale. De altfel, autorul alcătuiește un veritabil aparat critic preliminar, în care trasează liniile directoare ale oricărei lecturi corecte a cărții sale și scrie, cu sau fără intenție, mici pasaje de teorie literară pură. Astfel avem de-a face cu nu mai puțin de patru secțiuni introductive intitulate „Reguli și sugestii pentru a te bucura de această carte”, „Prefața acestei ediții”, „Mulțumiri”, „Lista incompletă a simbolurilor și metaforelor”. Prin fiecare dintre acestea
O biografie nu chiar atât de năucitoare by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/3765_a_5090]
-
n-a fost încă descoperită, după ce Apple a eșuat recent în câteva experimente. Totuși, Amazon.com își propune să aibă succes, bazându-se pe o formulă de vânzări în funcție de recomandă rile comunității de pe Goodreads. Rămâne de văzut cum o să schimbe teoria receptării (sic!) comerțul viitorului.
Librăria și rețelele sociale () [Corola-journal/Journalistic/3774_a_5099]
-
136 pagini + 1 foaie cu portretul autorului. 8 Ionel Teodoreanu - La porțile nopții. Poeme. [Prefață de Al. Philippide]. București, Editura Minerva, 1970, XVII +197 + 1 foaie cu portretul autorului. 9 Dinu Pillat - Valeriu Ciobanu (1917-1966) în Revista de Istorie și Teorie Literară, 15, nr. 2, aprilie-iunie 1967, 329-330 pagini. 10 Monica Pillat - Cei 13 și misterul. [Ilustrații de Lena Constante]. [București], Editura Tineretului, [1968], 84 pagini.
Întregiri la bibliografia lui Dinu Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6373_a_7698]
-
înfrunte clișeele. Povestea de iubire, dacă poate fi vorba de așa ceva, dintre Ioana Boiu-Dorcani și modestul slujitor al magaziei ei cu cărți, e o ciocnire de rețete. Amândoi au siguranța lipsei de experiență, a deficitului de viață adevărată. Știu, în teorie, ce au de făcut, și ce să le ceară celorlalți, dar socoteala de acasă... Ioana refuză mai multe concretizări ale destinului de viitoare soție, tocmai fiindcă n-au nimic excepțional, cum avea gestul unei strămoașe îndepărtate, care ceruse în căsătorie
Suflete încăpățânate by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3791_a_5116]
-
mediocri, precum Guyau ori Hennequin, adepții explicației sociologice a literaturii; alte nume care apar cu oarecare frecvență, precum cele ale lui Taine ori Brandes, mărturiseau doar admirația pe care Gherea le-o purta pentru frumusețea literară a paginilor lor. Dincolo de teoria sa critică, foarte coerentă, dar imposibil de aplicat, Gherea a executat și critică propriu-zisă, ocupîndu-se de cîțiva dintre principalii scriitori români ai epocii. Aici, rezultatele nu sunt nici pe departe strălucite. Acolo unde s-a lăsat condus doar de propriul
De la Marx citire by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6907_a_8232]
-
frecventarea marilor opere ale literaturii universale, Gherea a avut unele intuiții interesante, lansînd formule ce au făcut epocă. Din păcate, prizonier al unei doctrine înguste, criticul a încercat să o aplice ad litteram, iar efectele au fost uneori lamentabile. Dacă teoria sa estetică ar fi putut reprezenta, în absolut, o contrapondere a celei maioresciene, în privința intuiției literare nu există comparație posibilă cu mentorul Junimii. Criticul a întîmpinat cele mai mari dificultăți în analiza poeziei; nefiind vorbitor nativ de română, el nu
De la Marx citire by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6907_a_8232]
-
literatura, la fel și Gherea, aflat în posesia unei celebrități neașteptate datorate polemicii cu Maiorescu, abandonează brusc și aparent inexplicabil critica. Ceea ce va publica ulterior în materie rămîne puțin și nesemnificativ. Rațiunea principală a renunțării o reprezintă, probabil, faptul că teoria literară marxistă, expusă de Gherea cu atîta convingere în primele sale studii, a început să nu-l mai satisfacă pe autorul însuși. Explicarea literaturii prin condițiile sociale, imperativul literaturii militante, ideea că literatura trebuie să fie "oglinda vieții" - iată tot
De la Marx citire by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6907_a_8232]
-
cele sociologice. Pasionat din ce în ce mai mult de situația economică a României, încercînd să descifreze liniile unei evoluții ulterioare, Gherea scrie tratatul Neoiobăgia, sinteză asupra modelului economic și social propriu țării noastre. Plecînd în continuare de la o viziune marxistă, el corijează sensibil teoria atunci cînd o aplică la realitatea României. Aura de străin exotic, purtată la sosirea în țară, i se șterge lui Gherea, salutar și definitiv, pe măsura avansării în noul secol: înrudit acum cu Caragiale, legat strîns de familia acestuia, ca
De la Marx citire by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6907_a_8232]
-
Ceea ce rămîne din experiența, în fond ratată, încercată de acest scriitor în domeniul criticii literare sunt cîteva inovații de stil care aveau să marcheze sfîrșitul secolului al XIX-lea. Gherea a introdus la noi snobismul "ultimului strigăt" în materie de teorie și de interpretare literară; Maiorescu și școala lui se bazau pe autorități intelectuale solide, clasate. Gherea introduce din abundență citatul din critica ŕ la page, mai ales din Franța. Chiar dacă textele lui Sainte-Beuve, Taine sau Lemaître nu i-au folosit
De la Marx citire by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6907_a_8232]
-
Cornel Minișan, pianista Elisabeta Cotruș și pictorița Letiția Stamatiad. Ovidiu Cotruș a debutat în „Tribuna Română”2 cu o cronică la volumul Poeme de război de Radu Gyr. Tot în „Tribuna Română” publică în acea perioadă articole de estetică și teorie literară: La porțile misterului, Războiul antipoetic, Iarăși... războiul antipoetic, Note despre spiritul contemporan. Când Ovidiu Cotruș ajunge student al universității clujene, refugiată la Sibiu, momentul incendiar al manifestului cerchist se consumase. El este primit, însă, în Cercul Literar ca un
Cum a ajuns Ovidiu Cotruș „trădător de patrie“?!1 by Alexandru Ruja () [Corola-journal/Journalistic/3625_a_4950]
-
de întâlnire convenit și adus apoi în țară, ceea ce presupune un minim grad de conivență din partea autorităților țării pe teritoriul căreia se află punctul de întâlnire respectiv. Iar cuvântul "neautorizat" utilizat în acest context pare nejustificat și poate avea consecințe". Teoria catofului fierbinte se confirmă Cât despre concediul președintelui, Ioan Mircea Pașcu a scris "Oricum, chestiunea pare suficient de "groasă" că să merite renunțarea la concediu, nu credeți? Așadar, teoria "cartofului fierbinte" aruncat în brațele președintelui, situație în care acesta a
Pașcu, despre Hayssam: Teoria "cartofului fierbinte" capătă substanță by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/36302_a_37627]