4,885 matches
-
merităm, n-am simțit mai acut neputinciosul regret că am rămas aici! Nu într-un București sustras de fiecare dată, curajos, comunismului rezidual de după '90, ci într-un Iași atît de drag dar, vai, atît de trist retrograd. Și fostul timișorean nu e singurul de atare amplitudine spirituală, cu prestigioasă prestație universitară americană (Matei Călinescu, Toma Pavel ș.a.), care s-a realizat magistral dincolo, în lumea normalității. Un segment masiv de populație autohtonă nu neapărat din sfera spiritului s-a integrat
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
revista „Orizont”, redactor-șef și director al Editurii de Vest (până în 1993), numărându-se printre fondatorii ziarului „Timișoara” (1990). Redactor-șef al Departamentului de cultură al cotidianului „Realitatea bănățeană”, este și consilier editorial la Editura Marineasa din Timișoara. Întregind echipa timișoreană a optzeciștilor, M. vine cu un mare atașament față de valorile promoției și ale grupului local. Mai în vârstă decât ceilalți comilitoni, el debutează cu o poezie semnată Voilav Vidu în „Tribuna” (1972), publicând peste ani într-unul dintre volumele de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288032_a_289361]
-
poezie semnată Voilav Vidu în „Tribuna” (1972), publicând peste ani într-unul dintre volumele de grup ale decadei a noua, Drumul cel mare (1985), un grupaj de proză scurtă cu titlul Unchiul. După o perioadă de evoluție în sferele cenaclurilor timișorene și ale revistei „Orizont”, revine cu romanul Litera albă (1988). Urmează alt roman, În pasaj (1990), și o culegere de proză scurtă, Unelte, arme, instrumente (1992). Împreună cu Daniel Vighi publică Rusalii ’51. Fragmente din deportarea în Bărăgan (1994). Un loc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288032_a_289361]
-
Bărăgan (în colaborare cu Daniel Vighi), Timișoara, 1994; Dicasterial, Târgu Mureș, 1995; O cedare în anii ‘20, Pitești, 1998. Antologii: Deportarea în Bărăgan. Destine, documente, reportaje, Timișoara, 1996 (în colaborare cu Valentin Sămânță și Daniel Vighi); Zona. Prozatori și poeți timișoreni din anii ’80 și ’90, Timișoara, 1997 (în colaborare cu Gabriel Marineasa); Generația ’80 în proza scurtă, Pitești, 1998 (în colaborare cu Gheorghe Crăciun); Ariergarda. Subterana literară, Timișoara, 1998 (în colaborare). Repere bibliografice: Mircea Mihăieș, Pași în bibliotecă, O, 1985
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288032_a_289361]
-
conjecturi improbabile (de exemplu, poemul Corabia beată e citit ca „o fantastică transpunere imagistică a unui coit in extenso”). Interpretând poezia lui Rimbaud drept „sursă originară a realității”, P. deliteraturizează imaginea poetului francez, dezvăluindu-și, totodată, afinități cu unii critici timișoreni (Livius Ciocârlie, Mircea Mihăieș) preocupați de aceeași sferă a biograficului. SCRIERI: Marin Preda - timpul dialogului, București, 1983; Eu, personajul, București, 1988; Lumea personajului. O sistematică a personajului literar, Cluj-Napoca, 1997; Rimbaud, Cluj-Napoca, 1997. Ediții: Sorin Titel, Țara îndepărtată. Pasărea și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288968_a_290297]
-
erosului răsfrânt în amintiri nostalgice sau al meditației asupra actului de creație. Ț. a realizat și traduceri din Charles Baudelaire și Paul Valéry, unele selectate ulterior în antologii. SCRIERI: Premise literare, Timișoara, 1976; Anotimp interior, Timișoara, 1980. Antologii, ediții: Lirica timișoreană (1944-1969), pref. edit., Timișoara, 1970; O, mamă, dulce mamă..., pref. Ana Blandiana, Timișoara, 1973; Ion Popovici-Bănățeanul, În lume, pref. edit., Timișoara, 1973; Cassian R. Munteanu, Bătălia de la Mărășești, pref. edit., Timișoara, 1977; Virgil Birou, Oameni și locuri din Căraș, pref.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290196_a_291525]
-
fapt, sunt solilocvii lăuntrice consemnate în scris, suscitate de cei mai diferiți „stimuli” exteriori care pot stârni o conștiință (în cazul în speță, pe cea a lui C., în toate „compartimentele” sale existențiale simultane, adică în ipostazele de „om-pur-și-simplu”, de timișorean dintr-o familie originară din ținutul Mehadiei, de român, de martor al istoriei ultimelor șase decenii ale secolului al XX-lea, de „mic-burghez”, de intelectual erudit, de profesor de literatură franceză, de scriitor, de soț și tată, de prieten al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286252_a_287581]
-
și vorbit... Dar când s-au deschis sticlele de șampanie, m-am strecurat afară. Nu spre casă, pentru că aveam emisiunea la radio peste vreo două ore. M-am plimbat singur puțin, apoi am primit un telefon de la Victor Neumann, istoricul timișorean, care era în Iași la un colocviu, m-am întâlnit cu el și am băut o cafea într-o cafenea tot caldă, cu mult lemn, din centru, nici nu știu cum se cheamă... A fost o plăcută discuție în doi. Cum vezi
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
mai ales, foarte mici. Sigur, nu pot evita toate evenimentele culturale sau mondene, dar selectez și eu cât pot! Comunic mult pe Internet în schimb, chiar și cu prietenii mei din Iași! Și cu tine, nu? Dorin Popa: Pe istoricul timișorean Victor Neumann l-am cunoscut, în 1998, la Târgul Internațional de carte de la Leipzig, atunci când România a fost invitată de onoare. Mi-a lăsat o impresie excelentă, cu un comportament impecabil. Neumann este prieten bun cu Andrei Pleșu, despre care
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
apoi cu format de carte, revine în cele din urmă la cel de ziar. Director: Ion Stoia-Udrea. Comitetul de redacție (în 1936): Virgil Birou, Ștefan Gombosiu, Romul Ladea, Tiberiu Vuia. Ion Stoia-Udrea a adunat în jurul publicației personalități ale vieții culturale timișorene, de la Frányo Zoltán, Méliusz József la Sabin Drăgoi și Zeno Vancea, mai târziu Silvio Guarnieri, Petru Sfetca, Florian Potra, Alexandru Jebeleanu, Petru Vintilă, Pavel Bellu. Energia lui, spiritul polemic, dar și pregătirea de istoric al Banatului și al Imperiului Austro-Ungar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290658_a_291987]