5,710 matches
-
Maidment și Bronstein (1973 - online) ne prezintă o schemă sugestivă privind modul în care putem înțelege și pune în practică un joc de simulare: Figura 13. Perspectiva ciclică asupra etapelor simulării (adaptare după Maidment și Bronstein, 1973 - online) Desigur că tipologia jocurilor de simulare este, la rândul ei, extinsă; Cerghit (1997) vorbește despre: a) jocurile de roluri; b) jocul de arbitraj; c) jocul de reprezentare a structurilor; d) jocul de competiție; e) jocul de decizie etc. * * * Metodele „eficiente” prezentate aici - într-
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
surdină. Ars amandi”, R, 1969, 3; Lucian Raicu, „Liliacul cânta în surdină. Ars amandi”, RL, 1969, 19; Mircea Iorgulescu, „Aldebaran”, RL, 1970, 46; Paul Dugneanu, Farmecul desuetudinii, LCF, 1977, 49; Margareta Nicolau, „Aniversarea”, CNT, 1981, 7; Elena Tacciu, Răsfrângerea în tipologii, RL, 1982, 22; Elena Tacciu, Distanța ironică, RL, 1984, 8; Mariana Ionescu, Viața, în primul rând, CNT, 1987, 37; Horia Gârbea, Nevoia de roman, VR, 1987, 12; Valeriu Cristea, Fețele destinului, RL, 1989, 44; Cornel Munteanu, „Din aproape în aproape
GHIRVU-CALIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287269_a_288598]
-
defining this concept, as well as to describe highly skilled migrants’ categories, as they are described in different specialized papers. Obiectivul acestui articol este o prezentare a diferitelor abordări și definiții ale conceptului de migrație, brain drain, precum și a diverselor tipologii utilizate pentru descrierea categoriilor de migranți highly skilled. Indiferent că este de natură temporară sau permanentă, fenomenul brain drain este din ce în ce mai mult o componentă integrală a vieții contemporane. Globalizarea, împreună cu liberalizarea pieței și integrarea globală economică încurajează o forță de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
exchange (schimbul de forță de muncă înalt calificată). Brain exchange este un fenomen temporar în cazul în care brain loss (pierderea forței de muncă înalt calificate) este compensată de un brain gain (câștig al forței de muncă înalt calificate) corespunzător. Tipologii privind categoriile de migranți highly skilled Marea majoritate a forței de muncă highly skilled (înalt calificate) o reprezintă categoria migranților voluntari. Din momentul în care deprinderile și calificările lor sunt solicitate în țara de destinație, marea majoritate devin migranți legali
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
poate apărea în procesul schimbării, deoarece migrația multiplă pare să devină un model în continuă creștere. Pentru a clasifica highly skilled (forța de muncă înalt calificată și modelele lor de mobilitate) au fost făcute câteva încercări. Gould a dezvoltat o tipologie a migrației internaționale a forței de muncă înalt calificate bazate pe tipurile de mișcare asociate cu nivelurile de dezvoltare economică (Gould, 1988, 381). O abordare similară a fost propusă de către Logan, care a pus accentul pe orientarea geografică a migrației
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
nivelurile de dezvoltare economică (Gould, 1988, 381). O abordare similară a fost propusă de către Logan, care a pus accentul pe orientarea geografică a migrației între țările dezvoltate și cele mai puțin dezvoltate (Logan,1992, 21). Totuși este nevoie de o tipologie care să acopere diversitatea grupului, subcategoriile care pot avea componente și modele diferite ale mobilității. Clasificarea de mai jos încearcă să identifice cele mai importante categorii de migranți cu calificare înaltă (Salt, 1997, 6). Deși încearcă să facă o deosebire
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
cercetători și academicieni; experți internaționali; funcționari internaționali; manageri multinaționali; clerici și membri ai sectelor religioase și organizațiilor; artiști, actori, comici și lucrători turiști; specialiști din sport; ofițeri, soldați privați; studenți și cei care au absolvit studiile postuniversitare. Iredale propune cinci tipologii pe baza cărora este clasificată forța de muncă calificată (Iredale, 2001, 8): motivația - de exemplu, exodul forțat, capitalul uman; originea și destinația - de exemplu, țări dezvoltate/în curs de dezvoltare; canalul sau mecanismul - de exemplu, companii, centre de recrutare, scheme
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
și aparentă libertate. Observator realist în punctul de plecare, fabulistul este în fond un moralist clasic. La fel ca la modelele sale (La Fontaine, Voltaire, Krâlov), nu se urmărește studiul unor caractere, ci o imagine-emblemă a defectului moral personificat de tipologia realizată printr-o convenție animalieră. Efectele sunt scoase din chiar învestirea personajelor-animale cu atitudini umane adecvate. Fiecare personaj are fizionomia sa distinctă; felul de a vorbi, tonul, gestica sunt semnele categoriei morale, dialogurile sunt vii și de mare verosimilitate și
ALEXANDRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285242_a_286571]
-
din cursa pentru putere, interesele care stau la baza acțiunilor lor și care le inspiră atâtea fapte neoneste drapate în veșmântul celor mai nobile sentimente"25. Iată o explicație greu de demontat. Mai ales că ea se potrivește nu doar tipologiei politicianului-cărturar care domina veacul, dar respectă și concepția despre literatură a vremii și, mai mult decât atât, se înscrie perfect în logica "personajului" Dimitrie Cantemir. Dacă a folosit Divanul ca instrument politic, dacă, așa cum am văzut, a scris o carte
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
medievală, căci el refuză să respecte exact elementul esențial al poveștii care făcea posibil sacrificiul și transforma unicornul într-o imagine hristică. Nedând satisfacție atracției tradiționale față de fecioară, Inorogul lui Cantemir curmă un scenariu bine pus la punct, ieșind din tipologia spiritalis unicornis. El este o ființă rațională, independentă, capabilă să-și controleze, cu maximă luciditate, propriul destin. Iese din liniile bestiarului medieval, creștin, nu se mai înscrie în lumea desenată de Dumnezeu, în care fiecare ființă joacă un rol prestabilit
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ale culturii românești în secolul XVIII, Editura pentru Literatură, București, 1968, p. 26. 11 Cătălina Velculescu, Cărți populare și cultura românească, Editura Minerva, București, 1984, pp. 53-54. 12 Idem, p. 55. 13 Dragoș Moldovanu, Dimitrie Cantemir între umanism și baroc. Tipologia stilului cantemirian din perspectiva figurii dominante, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2002, pp. 9-28. 14 Idem, pp. 14-17. 15 Idem, p. 25. 16 Idem, p. 90. 17 Idem, p. 108. 18 Idem, p. 7. 19 Ștefan Giosu, Dimitrie Cantemir
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
medievale, în spațiul cultural autohton: "Desigur, aceste reprezentări vehiculează o simbolistică codificată de tradiția medievală occidentală, peste care cărțile populare (Fiziologul, Alexandria) au așternut un alt strat de semnificații. Apariția lor mult mai târzie în raport cu arta romanică și gotică, precum și tipologia compozițiilor în care sunt distribuite, îndeobște spații ornamentate cu un luxuriant decor vegetal, ne îndeamnă să vedem în acest gust al epocii o preferință mai curând decorativă decât simbolică." (p. 98). 38 Maria Golescu, Simbolica animală în sculptura veche bisericească
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ale culturii românești în secolul XVIII, Editura pentru Literatură, București, 1968, p. 26. 79 Cătălina Velculescu, Cărți populare și cultura românească, Editura Minerva, București, 1984, p. 53-54. 80 Idem, p. 55. 81 Dragoș Moldovanu, Dimitrie Cantemir între umanism și baroc. Tipologia stilului cantemirian din perspectiva figurii dominante, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2002, p. 9-28. 82 Idem, p. 14-17. 83 Idem, p. 25. 84 Idem, p. 90. 85 Idem, p. 108. 86 Idem, p. 7. 87 Ștefan Giosu, Dimitrie Cantemir
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
medievale, în spațiul cultural autohton: "Desigur, aceste reprezentări vehiculează o simbolistică codificată de tradiția medievală occidentală, peste care cărțile populare (Fiziologul, Alexandria) au așternut un alt strat de semnificații. Apariția lor mult mai târzie în raport cu arta romanică și gotică, precum și tipologia compozițiilor în care sunt distribuite, îndeobște spații ornamentate cu un luxuriant decor vegetal, ne îndeamnă să vedem în acest gust al epocii o preferință mai curând decorativă decât simbolică." (p. 98). 106 Maria Golescu, Simbolica animală în sculptura veche bisericească
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
fie de soție, pe care le clasifică în categoria „violență comună de cuplu”, în vreme ce în alte familii, bărbatul îi terorizează pe ceilalți membri ai familiei. Aceasta din urmă categorie de violență o numește „terorism patriarhal”. Michalski (2005, p. 632), reluând tipologia lui Johnson, găsește că „violența situațională de cuplu”, ce apare ocazional între partenerii de cuplu și nu conduce la injurii severe fiind simetrică din punctul de vedere al genului, „tinde să înflorească în spații sociale în care partenerii au: un
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a vorbi de ASD ca de o categorie diagnostică de sine stătătoare, deoarece ea nu constituie „o stație”de tranziție obligatorie, un preambul pentru un PTSD. După această acoladă indispensabilă, să abordăm, pe filiera jalonată de DSM-IV (A.I. Shalev, 2000), tipologia sindromului posttraumatic. Astfel, în funcție de durata simptomelor se poate face distincția dintre PTSD acut (când durata sindromului este de sub trei luni) și PTSD cronic (când durata maladiei este de peste 3 luni). Există voci care consideră această clasificare destul de artificială și simplificatoare
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
două specii: suferința socială și cea existențială (spirituală). Prima este generată de absența suportului social, iar cealaltă de certitudinea lipsei de sens a vieții. D. Tataryn și H. Chochinov (2002), valorificând datele unei investigații de teren, au realizat o interesantă tipologie a terminalilor, având drept criteriu dorința lor de a trăi. Interesant de semnalat este că cei mai longevivi s-au dovedit pacienții cu o dorință moderată de a trăi, în schimb, așa cum era prognozabil, primii care au murit prezentau grave
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
valori. Pentru că diferența dintre sărăcie și bogăție e numai provizorie și în mod hotărât reversibilă. Avem aici, concentrat, întregul univers al acestei forme de calificare a unei averi naționale, care a entuziasmat culturile emergente în secolul al XIX-lea: câteva tipologii ale descoperirii, o iluzie a bogăției ascunse și o anxietate în fața naturii echivoce a obiectului prețios. Și oricât ni s-ar părea astăzi de riscant, când eșafodajul fragil de gesturi și de autoiluzionări a fost expus, trebuie să înțelegem măsura
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
mitologia genialității există astfel o relație strânsă. Și nu e întâmplător faptul că în universul de reprezentări al epocii "comoara", "tezaurul", colectabilele în general se asociază automat geniului 14. * * * Nu pot să închei această trecere în revistă a gesturilor și tipologiilor colecționării, fără să evoc și versantul negativ, angoasa care le însoțește obsedant și care se regăsește în toate temele monumentalizării. Reflecția lui Benjamin ne ajută să înțelegem natura profund materialistă a colecționării și în același timp melancoliile piederii pe care
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
oferă o reprezentare satisfăcătoare a trăsăturilor așteptate și a clasei din care acesta face parte. Citez din analiza lui Natalie Heinich: Această frumusețe științifică supune valoarea de frumusețe valorii de semnificație: astfel i se poate asigura un loc într-o tipologie, dar tot astfel poate deveni operă "reprezentativă" prin exhaustivitatea proprietăților sal pertinente - o operă, deci, simbolică pentru categoria ei. Artefactul va fi în acest caz calificat drept "frumos" și, în consecință, selecționat 25. Așa ajunge un estet precum Odobescu să
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
explicite care se referă la forme ale sociabilității "naturale". Faptul că într-o poezie se evocă tovărășia, atașamentul față de ceilalți, amorul, e văzut ca semn al libertății și al unei atitudini politice implicite. De aceea selectează dintr-o doină trei tipologii ale iubirii ("amorul filial, amorul patriei, ș-amorul fecioarei pentru dragul ei") sau dintr-o baladă o imagine a camaraderiei: "Șapte frați/ Faceți cruce și jurați/ Vii în veci să nu vă dați" etc. Însă mai important e faptul că
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
nomenclatorul ocupațiilor recunoscute într-un anume moment istoric. Altfel spus, subiectul poate să se regăsească, să se implice pasional în forme ale acțiunii deja date în practicile unei profesii. De aici se poate deduce prin contrast și ultima categorie a tipologiei schițate de Schlanger. Dacă e posibil să gândești o vocație bazată pe meseria pe care o practici, ar trebui să fie posibilă și o meserie bazată pe vocația care te animă. Este soluția dominației totale a câmpului acțiunii pentru că implică
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
dorința, ci invers, dorința emană o profesie. "Mai degrabă decât să facem din ocupație o vocație, cum voia Luther, asumând din interior rolul pe care ni-l atribuie societatea, vrem să facem din vocație propria noastră ocupație"70. Ca să schematizez tipologia propusă de Schlanger, e vorba de o disociere între descoperirea accidentală a formelor de acțiune, adeziunea la forme de acțiune deja disponibile și invenția propriilor sale forme de acțiune. Sau, dacă încercăm să scoatem în evidență continuitatea acestor trei atitudini
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
e vorba de o disociere între descoperirea accidentală a formelor de acțiune, adeziunea la forme de acțiune deja disponibile și invenția propriilor sale forme de acțiune. Sau, dacă încercăm să scoatem în evidență continuitatea acestor trei atitudini, putem să privim tipologia ca o gamă care definește câteva distanțe posibile între vocație și viața activă, de la cea maximală impusă de filosofia retragerii, până la aceea minimală presupusă de utopia unui subiect care se realizează integral în formele de expresie publică. Aceste distincții mi
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
pună în practică un consistent savoar teoretic, risipit până atunci în puzderia de cursuri și seminarii de literatură. În plus, este și un semn al faptului că spațiul academic românesc s-a fixat în stratificarea lui, resemnându-se într-o tipologie nu întotdeauna dătătoare de speranțe. Lumea universitară s-a autonomizat, iată, suficient, ea permițându-și luxul autoscrutării în căutarea unei identități de sine cu ambiții de reprezentativitate ceva mai largă. Este ceea ce face și prozatoarea ieșeană Gabriela Gavril, mai cunoscută
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]