29,368 matches
-
zahăr în borhot, % sfeclă; papierderea de zahăr în apa de golire, % sfeclă; pnpierderile de zahăr nedeterminate (prin fermentații și inversie), % sfeclă. pb pa pn S Înlocuind valorile în ecuația inițială, se obține Aplicația 3 O fabrică de zahăr prelucrează 3000 tone sfeclă în 24 h. Care este cantitatea de borhot presat care se obține pe oră dacă marcul sfeclei este de 5%, iar al borhotului presat de 8,9%. Rezolvare: Se calculează cantitatea de borhot presat rezultată din 100 kg sfeclă
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
0,97% din zahărul intrat cu sfeclă și pierderile nedeterminate sunt de 0,4% față de sfeclă, să se determine: a) care este procentul de zahăr al sfeclei supusă extracției; b) care este cantitatea de zeamă ce se obține din 5000 tone de sfeclă; c) care este procentul de zahăr al borhotului. Aplicația 5 Cunoscând că masa de produs este concentrată până la un conținut de substanță uscată de 94°Bx, iar siropul care intră la fierbere are 64°Bx, să se calculeze
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
produs, Apa siropului masa produs. Compoziția siropului, în % : Bx P sirop ; Q sirop Nezahărul H1 Apa α Aplicația 7 Care este cantitatea de borhot uscat, în kg care se obține pe oră într-o fabrică de zahăr ce prelucrează 3000 tone sfeclă în 24h, dacă sfecla conține 5% marc, iar borhotul uscat 78% marc. Rezolvare: Cantitatea de borhot uscat: Aplicația 8 O fabrică de zahăr are capacitatea de prelucrare de 3 000 tone sfeclă în 24 h. Borhotul presat conține 15
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
într-o fabrică de zahăr ce prelucrează 3000 tone sfeclă în 24h, dacă sfecla conține 5% marc, iar borhotul uscat 78% marc. Rezolvare: Cantitatea de borhot uscat: Aplicația 8 O fabrică de zahăr are capacitatea de prelucrare de 3 000 tone sfeclă în 24 h. Borhotul presat conține 15% substanță uscată, iar borhotul uscat 92% substanță uscată. Se cere cantitatea de apă evaporată, în kg/h, dacă la 100 kg sfeclă rezultă 55 kg borhot presat. Rezolvare: Cantitatea de apă evaporată
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
volumul util al predefecatorului se calculează zeama predefecată pe minut: Cantitatea de zeamă brută/ min este Sb; înlocuind valorile în ecuația bilanțului de materiale, se obține: Consumul de var la defecare este: în care: T este capacitatea de prelucrare, în tone/24 h. Lv - cantitatea de CaO, %. În 8 h se consumă CaO 1000 l ........................................240 kg CaO X............................................. 24 000 Consumul total: Aplicații pentru zahărul rafinat Aplicația 10 Cunoscând că masa de produs este concentrată până la un conținut de substanță
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
trebuie estimați. Cele mai importante cerințe pe care trebuie să le respecte aceste vehicule sunt: * capacitatea de a măsura la viteze cuprinse între 10 și 100 km/h, * capacitatea de a măsura incărcări ale punții cuprinse între 5 și 15 tone, * acuratețea de măsurare să fie de plus, minus 5 la suta. 2.5.3 Cerințe impuse senzorilor WIM Senzorii WIM trebuie să îndeplinească numeroase condiții, unele chiar contradictorii: * Precizie mare; * Secțiune transversală mică (în special grosime mică); * Fiabilitate ridicată (se
Cântărirea în mişcare a vehiculelor by Irina Mardare () [Corola-publishinghouse/Science/558_a_1119]
-
specială, nu numai pentru că reprezenta un surplus semnificativ la producția sovietică, dar și pentru localizarea lui strategică atât în timp de pace cât și în timp de război. În cazul unui conflict, România ar fi putut furniza 2,5 milioane tone anual, petrol brut sau rafinat. Revigorarea economică a României era încetinită de guvernul rus care solicita o mare cantitate de petrol. România putea aduce sovieticilor, de asemenea, un surplus de produse agricole, cherestea, mangan, forță de muncă, la fel cum
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
mil. Euro), pentru dotarea laboratorului central de carantină fitosanitară (1,65 mil. Euro), pentru dotarea punctelor de inspecție de la frontieră, 2,8 mil EURO pentru dotarea laboratoarelor de control al pesticidelor, 3,8 mil EURO pentru neutralizarea a peste 113 tone de pesticide scoase din uz în întreaga țară. Această ultimă operațiune ar fi trebuit să fie finalizată, până la sfârșitul anului 2003. În România, selectarea și eliminarea pesticidelor interzise în UE sau alte țări reprezintă o preocupare marginală, însă aceasta va
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
alimente, tot atâtea în apele de suprafață și 62 în pânzele de apă freatică. Dintre acestea, 52 provin din utilizarea erbicidelor, 44 din insecticide, 20 din fungicide și 4 în alte produse. La acestea se adaugă prezența celor 2000 de tone de deșeuri, care ne poluează de cca 20 de ani și alte 15.00020.000 de tone răspândite în apropierea unor combinate chimice (M.Berca, 2002). Deși potențialul poluant este în scădere, ca urmare a unor măsuri de eliminarea a
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
provin din utilizarea erbicidelor, 44 din insecticide, 20 din fungicide și 4 în alte produse. La acestea se adaugă prezența celor 2000 de tone de deșeuri, care ne poluează de cca 20 de ani și alte 15.00020.000 de tone răspândite în apropierea unor combinate chimice (M.Berca, 2002). Deși potențialul poluant este în scădere, ca urmare a unor măsuri de eliminarea a acestuia, efectele se vor amplifica și vor mai dăinui încă multă vreme, chiar dacă distrugerea sau neutralizarea acestor
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
activă (sau de produs) conținută într o unitate de volum sau de masă a unei soluții și se poate exprima în kg, litri sau în %. Doza este cantitatea de substanță (sau preparat) aplicată pe unitate de suprafață (ha) sau volum (tonă). În funcție de acțiunea produselor chimice asupra grupelor de agenți fitopatogeni, acestea se împart în: virusocide, bactericide și fungicide. Această clasificare biologică nu are un caracter absolut. Unele produse pot fi cuprinse în două sau chiar mai multe grupe. În aplicarea tratamentelor
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
practică, având în vedere mărimea sumelor de bani care intră în jocul bursei, nivelul comisioanelor este relativ mic. De exemplu, la Bursa zahărului din Londra, comisionul este fix, de 10 £ pe contract (un contract este o tranzacție de 50 de tone de zahăr); ¾ veniturile Casei de Clearing se completează și din taxele percepute pentru serviciile prestate, la care se adaugă și fondurile de garanție depuse la înființarea bursei. Casa de Clearing mai îndeplinește și funcția de distribuire a ceea ce se numește
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
Unitatea de măsură, care în operațiile bursiere se constituie în unități fizice, stabilite pe produse, numite contracte sau loturi și diferă de la o bursă la alta. Spre exemplu, un lot de cacao boabe, la bursa din Londra este de 10 tone, în timp ce, la bursa zahărului din Paris, un lot este de 50 de tone zahăr, iar la cafea este de 5 tone. Unitatea de măsură pentru cantitățile tranzacționate în baza contractului de bursă are scopul de a uniformiza și facilita negocierea
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
pe produse, numite contracte sau loturi și diferă de la o bursă la alta. Spre exemplu, un lot de cacao boabe, la bursa din Londra este de 10 tone, în timp ce, la bursa zahărului din Paris, un lot este de 50 de tone zahăr, iar la cafea este de 5 tone. Unitatea de măsură pentru cantitățile tranzacționate în baza contractului de bursă are scopul de a uniformiza și facilita negocierea, care ia în considerare numai unitatea de măsură sau un multiplu al acesteia
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
de la o bursă la alta. Spre exemplu, un lot de cacao boabe, la bursa din Londra este de 10 tone, în timp ce, la bursa zahărului din Paris, un lot este de 50 de tone zahăr, iar la cafea este de 5 tone. Unitatea de măsură pentru cantitățile tranzacționate în baza contractului de bursă are scopul de a uniformiza și facilita negocierea, care ia în considerare numai unitatea de măsură sau un multiplu al acesteia. Unitatea de măsură pentru care se face cotația
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
multiplu al acesteia. Unitatea de măsură pentru care se face cotația este definită prin Statutul bursei și diferă între bursele din Europa și cele din S.U.A. La bursele din Europa, cotațiile sunt date în unități monetare (lire sterline, Euro) pe tonă, în timp ce, la bursele din S.U.A, cotațiile se stabilesc la cafea, cacao și zahăr, în cenți pe livră, iar la cereale, în cenți pe bushel. Greutatea unui bushel este diferită, în funcție de specia de cereale : - la grâu : 1 bushel este
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
prețul stop, datorită altor ordine plasate anterior. Punctul, reprezintă subdiviziunea minimă a unității sau subunității monetare în care se exprimă prețul la bursă (cent pentru dolar, o sutime de cent pentru cent etc.). De exemplu, dacă prețul este exprimat în $/tonă, o creștere a prețului, adică a cotației de bursă cu 900 de puncte înseamnă o majorare a prețului cu 9 $/ tonă. Ordinele „stop” sunt folosite în mod normal pe piața bursieră pentru „lichidarea pozițiilor deschise”, în vederea stopării pierderilor sau în
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
la bursă (cent pentru dolar, o sutime de cent pentru cent etc.). De exemplu, dacă prețul este exprimat în $/tonă, o creștere a prețului, adică a cotației de bursă cu 900 de puncte înseamnă o majorare a prețului cu 9 $/ tonă. Ordinele „stop” sunt folosite în mod normal pe piața bursieră pentru „lichidarea pozițiilor deschise”, în vederea stopării pierderilor sau în scopul protejării profitului. Un ordin „stop” nu este dus la îndeplinire până când prețul pieței nu atinge un anumit nivel. Un ordin
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
ale tranzacției, respectiv rezultanta acestora : profit sau pierdere. Să presupunem că un comerciant din S.U.A., constatând că prețurile pentru bumbac sunt scăzute, hotărăște să cumpere 10 contracte (un contract = 50.000 livre (lb), deci 10 contracte sunt echivalentul a 227 tone;1 kg = 2,2046 lb, respectiv 1 lb= 0,4535 kg). Comerciantul, într-o primă fază, va proceda la deschiderea unui cont cu care poate să opereze brokerul ales pentru executarea ordinului. De asemenea, brokerul, cunoscând faptul că, bumbacul este
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
pentru aceeași marfă și perioadă pentru care a efectuat și producătorul-fermier, respectiv pentru perioada între semănat și recoltat, când riscurile sunt cele mai mari. La rândul lui, fabricantul încheie cu o rețea de supermarketuri un contract, la preț fix (55 $/tonă de fulgi de porumb) și cu termen de livrare noiembrie-decembrie. Contractul pentru fulgi de porumb încheiat la preț fix urmează să fie protejat împotriva creșterilor de preț la porumb, creștere ce poate afecta într-o mare măsură câștigul scontat. De
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
porumb încheiat la preț fix urmează să fie protejat împotriva creșterilor de preț la porumb, creștere ce poate afecta într-o mare măsură câștigul scontat. De aceea, fabricantul deschide o operațiune de hedging, cumpărând la bursă în luna martie, 5000 tone porumb, cu livrare în luna septembrie, la prețul de 50 $/tonă. În luna august, constatând o tendință de creștere a prețurilor, fabricantul închide poziția de cumpărare, deschisă la bursă, vânzând cantitatea contractată la prețul de 45 $/tonă, înregistrând o pierdere
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
de preț la porumb, creștere ce poate afecta într-o mare măsură câștigul scontat. De aceea, fabricantul deschide o operațiune de hedging, cumpărând la bursă în luna martie, 5000 tone porumb, cu livrare în luna septembrie, la prețul de 50 $/tonă. În luna august, constatând o tendință de creștere a prețurilor, fabricantul închide poziția de cumpărare, deschisă la bursă, vânzând cantitatea contractată la prețul de 45 $/tonă, înregistrând o pierdere de 5 $/tonă și stopând alte pierderi. Reușind să vândă fulgii
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
luna martie, 5000 tone porumb, cu livrare în luna septembrie, la prețul de 50 $/tonă. În luna august, constatând o tendință de creștere a prețurilor, fabricantul închide poziția de cumpărare, deschisă la bursă, vânzând cantitatea contractată la prețul de 45 $/tonă, înregistrând o pierdere de 5 $/tonă și stopând alte pierderi. Reușind să vândă fulgii de porumb la un preț fix de 55 $/tonă și întrerupând pierderea la 10 $/tonă, rezultatul net al hedgingului nu este nici profit nici pierdere. Ceea ce
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
livrare în luna septembrie, la prețul de 50 $/tonă. În luna august, constatând o tendință de creștere a prețurilor, fabricantul închide poziția de cumpărare, deschisă la bursă, vânzând cantitatea contractată la prețul de 45 $/tonă, înregistrând o pierdere de 5 $/tonă și stopând alte pierderi. Reușind să vândă fulgii de porumb la un preț fix de 55 $/tonă și întrerupând pierderea la 10 $/tonă, rezultatul net al hedgingului nu este nici profit nici pierdere. Ceea ce a reușit totuși fabricantul este asigurarea
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
a prețurilor, fabricantul închide poziția de cumpărare, deschisă la bursă, vânzând cantitatea contractată la prețul de 45 $/tonă, înregistrând o pierdere de 5 $/tonă și stopând alte pierderi. Reușind să vândă fulgii de porumb la un preț fix de 55 $/tonă și întrerupând pierderea la 10 $/tonă, rezultatul net al hedgingului nu este nici profit nici pierdere. Ceea ce a reușit totuși fabricantul este asigurarea împotriva riscurilor de preț pe perioada aprilie - august. Interesant este și cazul privind construcția unui long hedging
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]