9,719 matches
-
deosebi filiații în literatura română, engleză sau spaniolă. El însuși citea rar, prima lectură a lui de care mi-amintesc a avut loc în locuința sa de tânăr căsătorit - de fapt, a socrilor săi, Tamara Gane și N. Gane, excelent traducător al lui Dostoievski - din strada Impasul I.L. Caragiale, și anume fragmente din Viața și opiniile lui Zacharias Lichter. La aceea lectură care i se părea lui Matei că „nu poate să apară”, iar eu, lipsit „de tact” ca de obicei
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
se dezinteresează total de literatura vie - ultimele, cele două mari edituri, Univers și Biblioteca pentru toți, au fost vândute unui mărunt afacerist, abandonându-se astfel grija colecțiilor scriitorilor naționali și universali, soarta acelor rari și prețioși îngrijitori de ediții și traducători, abandonându-se grija de a „cultiva și ridica norodul”, o misie ce ne vine de la patrioții și europenii pașoptiști și pe care burghezia, constructoare a României moderne a respectat-o! - tinerii, cum spuneam, trebuind „să lupte” ca să-și afirme „nu
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
început, „în cuget” populațiile de pe cei trei versanți ai Carpaților, lipite, supuse și „asediate” de imperii străine și de spiritul lor arogant și totalitar, dacă nu „litera scrisă”?! Cea bisericească, la început, cu Coresi, Samuil Micu și alți „creatori” și traducători de cărți sfinte, apoi cu cronicarii moldoveni și munteni, și apoi cu primele producții naive ale unor boieri, cu susținerea unor domni, la curțile lor, a unor scribi sau călători străini, bibliotecari sau „aventurieri”, spirite curioase deschise lumilor de la marginea
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
de bacalaureați arabi anual, două treimi reușesc să intre la Technion la Haifa, care numără aproape șapte sute de arabi din cei opt mii de studenți ai săi. Două sute șaptezeci provin de la noi. Vedeți, putem urca panta." Rolul meu? Vă răspund: traducător. De la o lume la alta și viceversa. E singurul mod de a sparge cercul morții, de a nu cădea în "ori eu ori tu", în "dacă nu mă omori, vei fi omorât". Suntem o mică minoritate, cincizeci de mii de
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
mă adresez bine prin d-ta Uniunii Scriitorilor Sovietici, atrăgându-i luare-aminte asupra traducerilor ce se fac de un timp din literatura română în limba rusă. După cât m-am putut încredința, asemenea traduceri ar putea fi mai bune. Probabil că traducătorii din românește sunt puțin și nu îndestulător ajutați, așa ca scriitorii români să fie înfățișați fidel din punct de vedere artistic. Tov. Mihail Fridman, profesor de limba română la Academia de științe a Uniunii Sovietice, vă poate pune la îndemână
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
despre traducerea în limba moldovenească a lui Mitrea Cocor și Nicoară Potcoavă. Joi 17 dechembrie. Asară, la Ambasada R.P.R., masă. Participanți, pe lângă personalul Ambasadei, Boris Polevoi, Apletin, Surcov, Novicov, Geo Bogza, Vraca. Astăzi, cătră amiază, a venit la mine Constantinovschi, traducătorul Nadei Florilor. Mi-a vorbit de pretențiile traducătorilor în situația de azi a penuriei de buni cunoscători ai limbii și literaturii noastre și de necesitatea ca eu să intervin pentru a ușura angajarea de traduceri. În timpul conversației a sosit Mihail
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Cocor și Nicoară Potcoavă. Joi 17 dechembrie. Asară, la Ambasada R.P.R., masă. Participanți, pe lângă personalul Ambasadei, Boris Polevoi, Apletin, Surcov, Novicov, Geo Bogza, Vraca. Astăzi, cătră amiază, a venit la mine Constantinovschi, traducătorul Nadei Florilor. Mi-a vorbit de pretențiile traducătorilor în situația de azi a penuriei de buni cunoscători ai limbii și literaturii noastre și de necesitatea ca eu să intervin pentru a ușura angajarea de traduceri. În timpul conversației a sosit Mihail Fridman pentru care am adresat lui Polevoi scrisoarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
sârb, Constantin de Ostrovița, scria că Mahomed al II-lea avea să declare la sfârșitul campaniei din 1462 că „Atâta vreme cât Chilia și Cetatea Albă dețin și le stăpânesc românii, iar ungurii Belgradul sârbesc, noi nu vom putea avea nici o biruință”. Traducătorul a pus în notă „la 1462 muntenii stăpâneau Chilia și Moldovenii Cetatea Albă”. O interpretare care nu se baza pe nimic. P. P. Panaitescu reproduce din Historia Turcorum, din secolul al XV-lea, știrea potrivit căreia Ștefan cel Mare „a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
retrage nevoind să cedeze Banatul sârbesc; 79. Gheorghe Bogdan Duică, (1866-1934) istoric literar; profesor universitar, membru al Academiei Române din 1919; cercetări de istorie culturală și literară, cercetări de literatură comparată; 80. Ilie Torouțiu, (1888-1953), istoric și critic literar, editor, folclorist, traducător, a urmat studiile universitare la Cernăuți și în Germania (1911), a fost membru corespondent al Academiei Române (din 1936, repus în drepturi după 1990); a tipărit ziarele Bucovina, Floarea Soarelui și a fost directorul revistei "Convorbiri literare" (1939-1944); 81. Constantin Giurescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
o stare, o trăire. Dan Mititelu are un comentariu serios, glumeț, isteț, original, insolit, pentru tot ce îl înconjoară; nimic nu îi este indiferent, nimic nu îi este lipsit de sens. Calitatea determinantă a lui Dan Mititelu este aceea de traducător subtil din limbajul inefabil al gândurilor, din limbaj literar, în limbaj vizual și reușește să ne dea impresia că face acest travaliu artistic cu mare ușurință, aproape instinctiv, în orice caz cu mare măiestrie. Prin linii și forme simple, lumini
Adio si la gar? by Dan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83653_a_84978]
-
în teritoriul literaturii și trei lucruri care (ar putea) să-l determine să se apuce de altceva, să lase de izbeliște acest teritoriu pe care iluziile cresc precum buruienile...! Deocamdată, fiind încă pe banii "babacilor", pare sedus de ideea de traducător, pune și multă pasiune în ceea ce face. Este deja convins că din traduceri nu se câștigă decât bani pentru a-și duce viața de azi pe mâine, dar intenționează s-o ia așa berbecește înainte după cum îi dictează suflețelul. Și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
cultura și limba dominatoare, engleza, se află în pericolul permanentei schimbări. Schimbări esențiale au loc și în structura acestei limbi. Limba engleză pe care o vorbește un nativ român nu este totuna cu limba pe care o vorbește profesorul și traducătorul american Adam J. Sorkin, de pildă. La rândul ei, limba pe care o vorbește Sorkin nu este aceeași cu limba vorbită de traducătoarea Brenda Walker, originară din Marea Britanie. Ceea ce am putut observa, iată, un alt paradox, e că limba vorbită
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
nu este aceeași cu limba vorbită de traducătoarea Brenda Walker, originară din Marea Britanie. Ceea ce am putut observa, iată, un alt paradox, e că limba vorbită de Adam J. Sorkin nu e totuna, din păcate, cu cea vorbită de un alt traducător american, Sean Cotter, mai tânăr decât el cu vreo 30 de ani... Cred că înțelegi... Influența culturilor minoritare și-a impus în SUA schimbări și la nivel lingvistic. Din cauza migrațiilor, a invaziei de neologisme, a pătrunderii argoului în limba scrisă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
forme de expresie artistica mult mai pe înțelesul Vestului, decât cei din țară. Mulți scriitori și poeți eminenți în limba româna nu prea sunt înțeleși aici și din cauza traducerilor de calitate mediocră făcute de "experți" pur români. Cei mai buni traducători în engleză sunt englezi care știu și românește ș.a.m.d. În concluzie cred că România ar face bine dacă ar încerca să se intereseze puțin mai serios și de creatorii din diaspora și să încerce să promoveze cultura româna
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
pot fi translate fără să fie modificate, urâțite chiar. Noi zicem că am cetit autori precum Ginsberg sau Pound, Frank O'Hara sau Rilke, dar în fond nu am cetit decât niște expresii, am preluat niște modele posibile propuse de traducători. Modelul insurgentului Ginsberg a fost mai important decât cele câteva texte traduse în românește. Pe atitudinea aceasta o mulțime de optzeciști și-au creat propriul calapod...! Ce părere ai despre acest Babel al poeziei universale? Crezi în reprezentarea poeziei românești
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Oricâte eforturi au făcut să cunoască literatura română din bibliotecile lor publice, a fost imposibil... Ce crezi că lipsește literaturii române actuale să depășească bariera de receptare europeană? Literaturii în sine nu-i lipsește nimic. Dar lipsesc politicile de promovare. Traducători excelenți avem. Ai scris o delicioasă (chiar așa!) carte de proză, "Blanca", pe care am citit-o dintr-o răsuflare. E o poveste de dragoste care se consumă așa cum arde focul mocnit, care nu pârjolește, nu emană fum, ci dă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
studiez medicina și să devin independent sau pur și simplu dependent doar de forțele și capacitățile mele. Aici mi-am scris cărțile, aici am debutat aproape de generația '60, cel puțin după factură, aici am reușit să mă dezvolt și ca traducător făcând "onoruri culturale" României. Aici l-am tradus pe Eminescu, am făcut prima antologie bilingvă după '89, am pus pe picioare colecția de lirică română contemporană. În România am fost publicat mai mult pe ascunse (Nicolae Tăutu, Marin Preda); cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
vremuri când și ea mai știa să asculte, plină de muză, clipocitul unui vers frumos... Ai tradus mulți autori români, clasici și contemporani, în limba germană. Ce satisfacții ți-a adus actul traducerii? Ce insatisfacții? Ce ai pe "șantierul" de traducător? Cât ai fost sprijinit de instituțiile care promovează cultura română în Germania (institutul cultural, Ministerul Culturii etc.) în demersul tău temerar? Ce aștepți de la aceste instituții? Am tradus mult, poate chiar mult prea mult, și am avut multe satisfacții personale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
șantier" am de mult timp o antologie, tot bilingvă, pe care din motive financiare nu o pot publica fiindcă-mi depășește bugetul. Așa că stă frumos în dosare și așteaptă ziua care nu va mai veni. În toată activitatea mea de traducător nu am fost sprijinit cu un singur ban de instituțiile care ar trebui să promoveze astfel de acțiuni. Toate le-am finanțat din buzunarul meu. Despre Institutul Cultural cât și despre Ministerul Culturii am scris în repetate rânduri. Nici măcar supărați
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
a tradus peste tot, pe banii statului, cărțile și? La fel a făcut Marin Sorescu, cine mai vorbește de el în străinătate? Pe de altă parte, avem o sumă de prozatori (doar prozatorii pot avea cărți vandabile, de interes pentru traducători) emigrați în marile capitale ale lumii, se traduc în prostie (sau scriu direct în limbi de circulație), fără să aibă ecouri semnificative. Ce-i lipsește literaturii române să fie recunoscută în lume? Numai Dumnezeu știe, fiindcă și noi avem cărți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
H.: - [Râde] Eu mulțumesc... mi-ai... m-ai... m-ai întors pe dos. Interviu realizat de Nicolai Dolghi cu doamna Marina Vraciu, în data de 5. 11. 2013, în Corpul H (Casa Catargi) al Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași. Fost traducător și interpret al Uzinei Nicolina; în prezent, doamna Marina Vraciu lucrează în cadrul Facultății de Litere, a Universității „Al. I. Cuza”, Iași, Intervenții - Serinela Pintilie. Transcriere: Serinela Pintilie. Marina Vraciu: - ...Detalii de ordin tehnic... Eu nu vorbesc tare, dar e o
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
departe... N. D.: - Care era programul zilnic de lucru ? M. V.: - Era programul 7,30 - 15, 30 sau 16, nu-mi amintesc exact. Cred că totuși 16, pentru că, lucrând în calitate de desenator, era postul pe care eram angajată, dar cu atribuții de traducător, translator și interpret, aveam un program de birou, aveam un program relativ comod, dar în comparație cu cei care munceau în ture. Cred că era, totuși, până la patru, pentru că ziua de vineri era o zi mai scurtă. Încerc să-mi amintesc acuma
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
-o, ca director, aveți idee dacă erau infiltrați așa-ziși turnători sau securiști pentru a trage de limbă... muncitori sau... Ș. B.: - [Râde] Dacă vreți să vă spun ș-am aflat de-abia când o cedat Ceaușescu, atunci, în ’89, traducătorul care-l aveam cu... rușii, care făceau recepția la boghiuri, mama lui era din Moscova, el o terminat facultatea tot la Moscova - habar n-aveam c-o terminat-o la Moscova -. Era traducător ăla, și era și informator. Iar șeful
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
și denumirea de "indieni" dată băștinașilor. Azi, cu computerul la îndemână, ne putem permite să zâmbim de scenele descrise în "Jurnal" cu privire la "discuțiile" Amiralului cu "indienii" postați în fața sa, "așa cum i-au născut mamele lor", precum și de eforturile făcute de "traducătorul" expediției, evreul convertit Luis de Torres, specialist în "spaniola ebraică și...arabă". Oricum, "interlocutorii" luați de Amiral de pe insula San Salvador l-au în-demnat să meargă "către insula Cuba, despre care se spunea că e foarte întinsă și că acolo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
erau Ionel Marinescu și Mircea Popescu, ași în profesiune, pe lângă care noi urma să ucenicim. Măcar câteva cuvinte și despre ei. Primul descindea din interbelic, lucrase în epocă pe la ziare, dar era și om de carte, hrănit cu literatură clasică, traducător al lui Boileau. El era de fapt șeful echipei și ne-a făcut îndată să simțim acest lucru. De la început ne-a luat tare: — Băieți, să învățați repede căci nu e timp de pierdut, Gazeta trebuie să apară la termen
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]