6,447 matches
-
noroioase, a satelor rase de pe fața pămîntului și a osuarelor ce vor popula de acum încolo cu crucile lor cîmpia Franței era izbitor. Privirile erau atrase de înalta statură a contelui Apponyi, vultur bătrîn cam jumulit, întruchipare a marelui boier ungur, dotat cu talente oratorice apreciate la Societatea Națiunilor. În memorandumul maghiar, redactat de el, se recunoștea preponderența numerică a elementului românesc în Transilvania, dar acești români, pentru a legitima dominația de la Budapesta, erau calificați drept "rasă inferioară". În replica delegației
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
sublinia "nedreptele mutilări teritoriale suportate de Ungaria" ce trebuiau să facă obiectul unei revizuiri la care Italia era hotărîtă să contribuie în sensul echității și al sentimentelor tradiționale de prietenie italo-maghiare. Pusă alături de o foarte recentă vizită a primului ministru ungur, contele Bethlen, această declarație a lui Mussolini căpăta o întorsătură alarmantă. După cîteva ore de mers cu mașina, un Buick, eram înapoi la Roma și solicitam o audiență urgentă. Primirea a fost, ca de obicei, cordială și plină de zîmbet
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
i-am spus: "Noi sîntem aliați. Armata română, prin Mica Antantă, nu are menirea să se bată decît dacă Ungaria atacă pe unul dintre cei trei parteneri. Cum să lupte el împotriva armatei italiene? Doar dacă aceasta ar fi alături de unguri... Atunci colonelul italian a făcut un gest elocvent care mi-a permis să-i spun, indignat: "Prin urmare am mărturia dumneavoastră că România, aliata Italiei, o va găsi pe aceasta alături de Ungaria și împotriva Pragăi și a Belgradului?". Aceste precizări
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
1859-1944) diplomat și scriitor francez de origine română (autor al atentatului contra Domnitorului George Bibescu, tatăl său s-a refugiat în Franța după eșecul "Conspirației Confederației", un complot masonic). A fost ultimul ambasador francez la curtea țarului (1914-1914). 155 Diplomat ungur și ministru al Afacerilor Externe. A fost adversarul lui Titulescu în faimosul proces al "optanților". 156 Mai cunoscut sub pseudonimul de "Pertinak". 157 Numele inițial al Iugoslaviei. 158 Cîmpul lui Marte fostul teren de manevră al armatei regale franceze este
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
mai importantă din Europa Centrală și de Est. Și ca întindere, și ca număr de locuitori. Cea mai babană! — Babană, dar sărăntoacă! — Sărăcia nu e decât lipsa bogăției. O noțiune complementară. Provizorie. Cu granițele e mai complicat. Întreabă-i pe unguri... Și-apoi limba, limba română! E vorbită în Basarabia, mă rog, Republica Moldova, în Serbia, ba chiar și în Statele Unite. Ce mai vrei! — Eu nu vreau nimic, săracul de mine... E dezlănțuit Pastenague al nostru. Îndrăznesc să-i spun că dacă
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
nedrepte, pentru că a trata Guvernul român de neghiob... — Am spus eu asta? — Ca și întreg poporul... Cum adică „bucurie neghioabă”? Un popor atât de inteligent și de discret în același timp, căci nu face caz de calitățile sale. Cum fac ungurii, de pildă. Ai uitat că România a avut o diplomație de înaltă clasă? Pe vremea lui Titulescu, în orice caz, dar chiar și mai târziu... — Sub Ceaușescu? — Mă rog, date fiind condițiile și raporturile de forță, pe vremea aceea nu
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
la bunăstarea generală a Crăciunului fără sfârșit al Europei viitoare. Cotidianul, 20 decembrie 2002 Invidie fără urmări (I) Nu știu dacă în România s-a scris foarte mult despre Premiul Nobel pentru literatură, acordat anul acesta lui Kertész Imre. Un ungur! Nu e ungur? E adevărat că Guvernul maghiar din anii războiului l-a predat, ca și pe alții de aceeași religie cu el, nemților, care l-au închis în unul dintre lagărele lor de exterminare. E adevărat că sub comuniști
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
a Crăciunului fără sfârșit al Europei viitoare. Cotidianul, 20 decembrie 2002 Invidie fără urmări (I) Nu știu dacă în România s-a scris foarte mult despre Premiul Nobel pentru literatură, acordat anul acesta lui Kertész Imre. Un ungur! Nu e ungur? E adevărat că Guvernul maghiar din anii războiului l-a predat, ca și pe alții de aceeași religie cu el, nemților, care l-au închis în unul dintre lagărele lor de exterminare. E adevărat că sub comuniști n-a publicat
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
librete de operetă sau alte spectacole lejere decât să cânte în strună partidului unic. E adevărat că de peste zece ani locuiește în Germania și că de fapt nemții - care îi adoră din ce în ce mai mult pe evrei! - l-au propus pentru premiu. Ungurii l-ar fi preferat pe Esterházy, al cărui tată, de viță mult mai nobilă decât Paleologu al nostru, a lucrat și el pentru Securitate. Pe Esterházy ori măcar pe Nádas, amândoi mult mai cunoscuți, în Franța, de exemplu, unde Kertész
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
descrie lagărele contrastează cu stilul obișnuit al scrierilor de felul acesta. Nu e nici plângăcios, nici vindicativ. E profund uman. În țara vecină așadar, în România, nu s-a prea discutat acest Premiu Nobel acordat pentru prima oară unui scriitor ungur. Românii nici măcar invidioși nu sunt. Dacă ar fi invidioși, tot ar fi bine... Ar avea măcar o reacție. După invidie nu se poate să nu urmeze și altceva: o tentativă de a-l ajunge din urmă ori chiar de a
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
Invidia stimulează ambiții. Oricum, te scoate din pasivitate, te împinge la acțiune. Nu la români! Și în orice caz nu la Guvernul român. În timpul regimului comunist, psihologia românească se definea prin celebra formulă: să-i moară și vecinului capra! Adică ungurului... Dar până la unguri mai sunt și alți vecini. Români. Să le moară capra la toți: să fim egali în sărăcie. Era o demobilizare generală potrivită cu regimul de atunci, care propovăduia demagogic o egalitate care nu exista nici măcar în lege
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
Oricum, te scoate din pasivitate, te împinge la acțiune. Nu la români! Și în orice caz nu la Guvernul român. În timpul regimului comunist, psihologia românească se definea prin celebra formulă: să-i moară și vecinului capra! Adică ungurului... Dar până la unguri mai sunt și alți vecini. Români. Să le moară capra la toți: să fim egali în sărăcie. Era o demobilizare generală potrivită cu regimul de atunci, care propovăduia demagogic o egalitate care nu exista nici măcar în lege, în faptă ce
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
om politic N. Manolescu, talentatul scriitor M. Cărtărescu, ca să nu mai vorbesc de filosoful cu cobiliță... De nenumărate ori, ei, precum și alții care s-au format ascultând cu evlavie „Europa Liberă”, au pledat pentru neamestecul statului în cultură. Ei bine, ungurii n-au procedat așa. Încă de la început, au făcut tot ce le-a stat în putință ca să-și promoveze cultura, inclusiv literatura, pe toate meridianele lumii. Premiul Nobel e numai una dintre recompensele eforturilor lor. Cotidianul, 27 decembrie 2002 Invidie
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
acordată individului talentat și așa, și pe dincolo care obține premiul, dar și țării în care s-a născut, s-a format și în limba căreia și-a scris opera. — Kertész Imre, care a obținut premiul anul trecut, e așadar ungur? Chiar dacă a suferit ca evreu în țara în care s-a născut, iar acum trăiește cu cățel și purcel în Germania. Acolo își cheltuiește gologanii primiți. Ce meschin și Pastenague ăsta! — Bineînțeles, Kertesz Imre e ungur, scrie în ungurește, iar
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
anul trecut, e așadar ungur? Chiar dacă a suferit ca evreu în țara în care s-a născut, iar acum trăiește cu cățel și purcel în Germania. Acolo își cheltuiește gologanii primiți. Ce meschin și Pastenague ăsta! — Bineînțeles, Kertesz Imre e ungur, scrie în ungurește, iar confrații lui din Ungaria s-au îmbătat de bucurie când au aflat că unul dintre ai lor a luat premiu... — Tot așa cum Norman Manea e român, chit că trăiește în Statele Unite. Poate că a și contribuit
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
caldă de oficialități. Conform unei versiuni oficiale și optimiste, un stadion ultramodern va lua locul scaieților de la margine de București. Așadar, Mircea Sandu s-a resemnat. România nu va mai candida împreună cu Ungaria la organizarea Europenelor din 2012. Nu fiindcă ungurii ar fi supărați că ai noștri i-au azvîrlit cu bolovani în cap lui Carol Robert de Anjou la Posada, ci pur și simplu pentru că nu putem. Nu sîntem în stare. În curînd, ar fi trebuit să ne ducem cu
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
pe care vin Copos, Dinu Vamă și Geoană? Poza baronului Oprișan de gît cu fratele său, ambii însămînțînd pir pentru patrie? Euro 2012 a fost un fîs tras în nasul microbiștilor, pentru a-i face să mai uite de necalificări. Ungurii s-au reorientat către Croația, nație cu care se poate face treabă. Cu românii n-ai nici o șansă, lor le place să stea la vrăjeală și să se dea rotunzi. „Igen, szervusz, a viszontlatasra“, adică „Da, la revedere, pa!“. Nașu
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
Fatima, nemții nu-l scot pe Beckenbauer din Kaiser, spaniolii îl iubesc pe Di Stefano - care, de fapt, era argentinian - mai mult decît pe Julio Iglesias, iar englezii l-au făcut Sir pe Bobby Charlton. Ca să nu mai spunem că ungurii îl îngroapă pe Puskas cu funeralii naționale. Noi îi îngropăm pe-ai noștri de vii sub zoaiele unor ambiții mărunte de zi cu zi, așteptînd ca generația messenger să-i uite, în detrimentul unor euglene bipede și scrîșnite, mereu puse pe
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
ales praful și acest sport există numai prin violența galeriilor și prin abjecția strigăturilor. Patinoarele sînt prăbușite, copleșite de abur și de ură de rasă. Pînă la urmă, nu mai e hochei, e un fel de război între români și unguri, din care nu cîștigă nimeni. În asemenea condiții, nu ne rămîne decît să dîrdîim de frig șase luni pe an, să înghețăm în așteptarea medaliilor de iarnă pe care le obțin inclusiv țări care folosesc gheața doar la refrișarea băuturilor
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
nefolositor. Frugalitatea e aceea a popoarelor agrare statornice. Dimpotrivă, imigrații sunt gălăgioși, gesticulanți, zgomotoși, carnivori, ofensivi, cu o mare aptitudine la o "civilizație" ce nu e decât o ignorare totală a geologicului. Tabăra de corturi se preface în oraș. Satele ungurilor sunt niște minuscule orașe, orașele românilor sunt niște mari sate. Alături de celții moderni, noi avem ca și chinezii o puternică expresie rituală și stereotipă. Observația milenară s-a fixat în proverbele obiective, și individul nu mai face inutile sforțări de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
poem Risipirea cea de pre urmă a Ierusalimului. Arghir umblă prin lume după Ileana cea vrăjită și o găsește după un șir de piedici fabuloase. Narațiunea lui Barac are farmec (bineînțeles, nu e originală ci prelucrată după Argirus Historiaja a ungurului Albert Gergey) și o certă coloare. În drum spre Neagra-Cetate, Arghir dă de un soi de Polifem monocular, care-i oferă o cină gigantică: Acest uriaș îndată Cu o cină se arată, În frigare vrând să tragă O căprioară întreagă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
liste bibliografice, în care redactorul își propunea să vâre printre izvoarele istorice și poezia populară. Bălcescu luă parte la toate mișcările naționaliste din epoca bonjuristă, culminând în anul 1848. După eșuarea revoluției, el întreprinse o acțiune diplomatică ce urmărea înfrățirea ungurilor și românilor împotriva asupritorului comun. "O! câte nenorociri simțimântul de naționalitate a adus într-aceste locuri. Războiul între unguri și români este un război barbar și astfel cum nici în secolul de mijloc nu s-a urmat." În curând avea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
toate mișcările naționaliste din epoca bonjuristă, culminând în anul 1848. După eșuarea revoluției, el întreprinse o acțiune diplomatică ce urmărea înfrățirea ungurilor și românilor împotriva asupritorului comun. "O! câte nenorociri simțimântul de naționalitate a adus într-aceste locuri. Războiul între unguri și români este un război barbar și astfel cum nici în secolul de mijloc nu s-a urmat." În curând avea să se încredințeze de eroarea unor atari sentimentalisme. Metoda pozitivă de căpetenie a lui Bălcescu era "puterea armată". El
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
școală a luptat mai mult împotriva stricătorilor de limbă și a influențelor străine în literatură, dl Maiorescu a luptat mai mult împotriva prostului gust literar, sau în contra lui " Scrieți, băieți, numai scrieți!"... Din cauza apăsării și umilirii românilor de către turci, ruși, unguri, fanarioți, se naște tendința de a dovedi cu orice preț romanitatea poporului român și latinitatea limbii. Începe curentul latinist - de necesitatea căruia își dă seama și un antilatinist din vremea aceea, V. Alecsandri 2 , dar acest curent, tot purificând limba
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Romînia literară" ă1855î, p. 355, 482. "Lăsați-ne să lucrăm în voia sa limbușoara asta turcită, grecită, ungurită, slavonită și ce a mai fi...1, limba acea care le-au făcut românilor veacurile, pentru care i-au hulit, necăjit, chinuit ungurii și slavonii"2 . Această pietare a lui Russo pentru limba "asta turcită, grecită, slavonită", așa cum e ea, pentru limba vie, cum e în popor, vine desigur și din priceperea lui, dar și din marea lui iubire pentru poporul de la țară
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]