5,117 matches
-
poarte bluze fără mâneci la serviciu, pentru că nu trebuia să plece din biroul Încălzit de șase ori pe zi ca să alerge prin tot New York-ul, să facă aport, ca mine, să caute toate cele, să vâneze, să aducă. Ea mă ura pentru că eu aveam un pretext ca să plec din birou și pentru că știa că eu stăteam peste tot mai mult decât era necesar, ca să vorbesc la celular și să fumez. Drumul de Întoarcere dura de obicei mai mult decât drumul spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
simțeam pe Emily privindu-mă și știam că privirea pe care mi-o aruncă era una de simpatie și ură: Îi părea rău că trebuie s-o iau de la capăt cu coșmarul de iad prin care tocmai trecusem, dar mă ura pentru că Îndrăzneam să fiu supărată pe chestia asta. În fond, un milion de fete ar face moarte de om pentru slujba asta, nu? Și așa, cu un perceptibil suspin - artă În care mă perfecționasem de la o vreme, adică să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
nu sunt foarte interesat să-l cunosc. — Nu, bineînțeles. Sigur, adică, știam ce voiai tu să... — Trebuie s-o iau din loc. Sună-mă dacă te răzgândești... sau dacă Îți schimbi „planurile“, bine? Invitația rămâne valabilă. A, da, și Îți urez o zi bună. Și, până să mai scot o vorbă, a Închis. Ce naiba se petrecuse? Am derulat mental toată scena: Scriitorul-Cel-Mai-În-Vogă-Și-Mai-Inteligent Îmi aflase cumva numărul mobilului, mă sunase și Îmi dăduse o Întâlnire În toată legea sâmbătă seara la un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
iar eu m-am Întrebat dacă nu cumva suferă de un dezechilibru chimic, poate de o hipomanie. — Ei bine, domnul T. ar trebui să o ia din loc. Îmi face Întotdeauna plăcere să stau la taclale cu voi, fetelor. Vă urez amândurora o dimineață plăcută. La revedere. — La revedere, domnule Tomlinson! i-a zis Emily În timp ce el o cotea pe hol În drum spre recepție. — De ce ai fost așa nepoliticoasă cu el? m-a Întrebat În timp ce Își scotea blezerul subțire din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
atins buzele cu pixul: — Mm, da. Da, e confirmat sută la sută. Nu, nu nouăzeci și cinci la sută, sută la sută. Absolut. Da, Miranda. Da, am obținut chiar eu confirmarea și sunt sigură. Te așteaptă cu plăcere. OK. Îți urez un zbor plăcut. Da, am confirmarea. Îl trimit chiar acum prin fax. OK. La revedere. A pus receptorul În furcă și am avut impresia că tremură. — De ce nu pricepe femeia asta? I‑am spus că ora ei la coafor și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
privit cu ochii aceia mari, căprui, cu o expresie de uimire mută și durere, după care și i‑a Închis ca pentru a alunga din ei imaginea chipului meu. — OK, Andy. Te eliberez din evidenta ta nefericire și plec. Îți urez distracție plăcută la Paris, sincer. Mai vorbim. Și, Înainte să‑mi dau prea bine seama ce se petrece, m‑a sărutat pe obraz ca pe Lily sau pe mama și a pornit spre ușă. — Alex, nu crezi că ar trebui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
răspuns imediat, gândind că, fără doar și poate, era Alex. Știam eu că nu putea lăsase lucrurile așa, În coadă de pește. În fond, el era omul care nu putea să adoarmă fără să mă sărute și fără să‑mi ureze somn ușor; nici vorbă să dispară așa, mulțumit cu ideea că nu o să mai vorbim timp de câteva săptămâni. — Bună, iubitule, am șoptit și am simțit că deja mi‑e dor de el, dar fericită să‑i vorbesc măcar la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
eu, putea să ajungă la timp ca să primească afurisitul de premiu chiar eaă, când am auzit cuvintele: —... să exprim cea mai profundă recunoștință revistei americane Runway pentru prezentarea exactă, amuzantă și mereu informată a lumii modei. Vă rog să Îi urați bun venit faimoasei ei editoare, adevărată legendă vie, doamnei Miranda Priestly! Încăperea s‑a pornit să aplaude frenetic exact În clipa În care am simțit cum inima mea Își Încetează bătăile. Nu aveam timp să gândesc, să o blestem pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
putea lua bucuria acestei seri ca a Cenușăresei. Primele trei mesaje erau de la Monsieur Renaud și de la asistenții lui: Îmi confirmau prezența diverșilor șoferi și organizarea diverselor Întâlniri pentru a doua zi și de fiecare dată Își aminteau să Îmi ureze noapte bună, de parcă eram chiar o persoană adevărată, nu doar o sclavă, lucru pe care Îl apreciam. Cam Între al treilea și al patrulea mesaj m‑am pomenit dorindu‑mi ca unul dintre mesaje să fie de la Alex și am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
În mână În căutarea lui Mephisto. „Dar dacă o fi rătăcind printre noi, amuzându-se și el?“ Se apropie ora de trecere. Este sigur undeva pe pragul timpului și se uită batjocoritor la noi. Ne privește curios. Toți ciocnesc, Își urează stereotip obișnuitele fraze de Anul Nou. Simt un alt frison de neliniște. Parcă cineva mă atrage magnetic spre oglindă. Brusc, le Întorc spatele celorlalți, care așteptau zâmbindu-mi fals să Închin cu ei. Mă apropii de oglindă, ridic paharul: „Noroc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
la plecarea pe traseu, decât de Mircea. Ei sunt doar Începători, ca mine. Oare vor șovăi? Vreau să nu șovăie nimeni. Ar fi atât de minunată victoria și viața ce i-ar urma... Ridic În mână un pahar imaginar. Îmi urez succes. Și râd. Oare voi râde la fel și joi?Acum, că stau acasă, la căldură și În pat, mi-e ușor să spun că nu voi șovăi. Dar acolo, În fața stâncii goale și a prăpastiei negre, În fața peretelui abrupt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
mea? Petre, iartă-mă, te rog, pentru bănuiala mea fără rost că ai fi În București... Nu știam ce spun, eram amețită de ideea că m-ai mințit. Sunt În pragul unei lupte pe viață și pe moarte. Singură Îmi urez succes! 9 octombrie 1961 (luni) Petre, de ce nu te interesează pe tine lumea, omul, natura? Tu nu știi nimic din tot ce se petrece În jurul tău, eu nu am ce vorbi cu tine, nu-ți pot spune nimic, pentru că te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
zile și când a văzut mai ales că a venit din Ardeal, a ghicit imediat că trebuie să fie feciorul lui Zaharia. Fără multă ezitare, s-a urcat la camera lui Titu și l-a sculat din somn să-i ureze bun sosit și să-i ofere serviciile lui prietenești, ca să nu fie jumulit ca toți străinii care pică în acest oraș frumos, dar foarte stricat. În aceeași zi i-a găsit o odăiță bună și ieftină, chiar alături de locuința lui
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
scurse pe bărbie. Scoase limba și și-o trecu încet peste buzele umede. Fata îl șterse și încercă din nou. Nici nu simți când Pantelimon intră și-și trase un scaun de partea cealaltă a patului. — Acum poți să-i urezi bun venit, spuse doctorul fără de arginți. Judecata lui Solomon s-a încheiat ; moartea era mama cea mincinoasă. Îi zâmbi : Iar tu, se pare, ești mama cea bună... Bolnavul își mută privirile către el. — Ce-i, moșule ? întrebă Pantelimon, ca și cum ar
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
să nu cadă. — Ho, oameni buni, opriți-vă ! strigă Ologu, dar nici măcar el nu se mai auzea. Căci, laolaltă cu vălătucii groși ca pâsla ai mâncării, veneau acum sunetele tușite ale mega fonului : — Apropiați-vă, stimați pelerini ! Domnul primar vă urează de Ziua Națională să aveți parte de sănătate... Cârnați cu fasole, pentru toată lumea... Îl votăm ! auzi Coltuc, în vreme ce trupurile repezite la vale îl loviră cu atâta forță, încât îl desprinseră de pe căruț și-l răsturnară cu fața în jos. — Să
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
se apropiară, cu degetele care se întinseră, iar vârful ciorapului se opri între sprâncenele groase. — Să-l așezăm pe scaun, spuse un bărbat. — Lasă-l, spuse altul. Se trezește și singur. Ieșiră unul după unul. O femeie mai simțitoare îi ură bătrânului noapte bună. Maca urcă, ținându-și cearșaful. În cameră nu mai era nimeni. Aprinse lumina, își zâmbi singur și căută sticla de votcă. Găsi doar sutienul, uitat în grabă pe întuneric. Era alb, cu un volănaș de dantelă acolo
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
veți întâlni curând pe Majestățile Lor. Ni se spune să ne așezăm pe băncile de piatră cât Shim ne ține o scurtă lecție despre eticheta necesară. Fiecare dintre noi va trebui să spună o frază simplă, prin care să le ureze sănătate și longevitate Majestăților Lor. După ce vă exprimați urarea, să păstrați tăcerea și să răspundeți numai atunci când se vorbește cu voi. Printre noi se răspândește o stare de neliniște. O fată începe să plângă necontrolat. Este imediat luată de acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
își ridică o margine a robei și face doi pași, plasându-se în centrul sălii, cu fața spre împăratul Hsien Feng și Marea Împărăteasă. Își întoarce fața către est și apoi din nou spre centru. Scorțos, face o plecăciune și urează: — Fie ca strănepoții Majestăților voastre să se numere cu sutele și să trăiți veșnic! Repetăm urarea după Shim în timp ce ne lăsăm în genunchi. De afară se aude sunet de tobe și muzică. Intră un grup de eunuci, fiecare purtând o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
lui? Cum a crescut? Când termin ultima înghițitură din chec, An-te-hai se apleacă spre mine. Vocea lui e șoptită: — Doamnă, ar putea fi o idee bună să trimiteți un mesaj împăratului Hsien Feng și împărătesei Nuharoo prin care să le urați o cină plăcută. — Oare Nuharoo nu dorește ca timpul petrecut cu împăratul Hsien Feng să nu-i fie tulburat? îl întreb. Din răspunsul tăcut al lui An-te-hai îmi dau seama că mai bine i-aș urma sfatul. — Nu e vorba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
fericirea mea! declamă cu bucurie Nuharoo. Faceți cunoștință cu băiatul meu ceresc, Tung Chih! Concubinele încearcă din răsputeri să pară entuziasmate. Chipurile lor sunt acoperite cu vopseluri și au capetele bogat împodobite cu ornamente. Se lasă în genunchi și ne urează lui Nuharoo și mie „zece mii de ani de longevitate“. Nu mă simt în largul meu atunci când doamnele înconjoară leagănul și îl sărută pe Tung Chih pe obraji. Buzele lor date cu roșu mă fac să mă gândesc la niște lupi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
a nu fi de nici un ajutor: cu o zi înainte, generalul și-a pierdut ultima divizie. Lumea intră și iese zorită din sala de audiență precum niște figurine din hârtie tăiată care se agită convulsiv. Cuvintele prin care toți îi urează Majestății Sale longevitate sună ca niște vorbe goale. În această dimineață, norii sunt atât de joși, că pot să simt cu degetele umezeala din aer. Peste tot prin curte țopăie broaște. Par a fi disperate să se miște. Le-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
pe cine am văzut data trecută. Incredibil că am uitat să-ți spun! M-am Întâlnit cu Abby la Bungalow În noaptea aia În care tu ai plecat după cină. Capul lui Penelope se Întoarse brusc spre al meu. O ura pe Abby mai mult ca mine, dacă așa ceva era posibil. Refuzase să mai ia act de prezența ei de când Abby o Înghesuise Într-o sală de curs goală În anul doi de facultate și Îi spusese să n-o ia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
mi mulțumise politicos pentru că-l condusesem, Îmi explicase că trebuie să lucreze sâmbătă seara și că va lua autobuzul Înapoi. M-am gândit să plec și eu mai devreme, dar știam că ai mei se vor supăra, așa că i-am urat doar noapte bună și am Închis telefonul. —Hei, Bettina, vino și ajută-mă cu chestiile astea, vrei? Tata aranja cu drag o grămadă de bețe și de lemne de foc Într-o Încrengătură complicată. Piesa de rezistență a fiecărui Festival
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
prea puteam să evit să-mi sun părinții măcar o dată, ca să-mi iau la revedere. Am optat pentru mobilul tatei, gândindu-mă că nu e deschis și că voi putea să las un mesaj pentru amândoi, În care să le urez un an nou fericit și să le spun că-i sun când mă Întorc. N-am avut norocul ăsta. —Ei, i-auzi cine e! Anne, vino Încoace, e celebra noastră fiică la telefon. Bettina, mama vrea să vorbească cu tine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
este altul, "Senesaelix", aluzie la numele edilului belgian, Daniel Senesel. În plus, toți membrii echipei primarului au participat la filmare și au intrat în rolul unor locuitori ai satului îndărătnic druid doar cu un singur scop, acela de a-i ura cât mai frumos bun-venit actorului Gerard Depardieu, memorabil în rolul lui Obelix. Depardieu a decis să se mute în Belgia, după ce președintele socialist al Franței, Francois Hollande, a anunțat că va impozita cu 75 la sută averile care depășesc un
Vezi cum îi urează belgienii bun-venit lui Gerard Depardieu în Nechin by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/57074_a_58399]