12,807 matches
-
și Prof. dr. Dan Gh. DRUGOCIU pentru sugestiile pertinente în structurarea acestei cărții, precum și tuturor colaboratorilor mei, colectivului de cercetători de la S.C.D.C.B. Dancu-Iași și I.C.D.C.B. Balotești, în mod special Dl.-ului dr. Dan M. CONSTANTINESCU. Autor, Capitolul I. PARTURIȚIA LA VACI CARACTERISTICI MORFOFIZIOLOGICE Parturiția la vacă reprezintă un complex de transformării morfofiziologice ce au loc în mod normal la termenul determinat genetic, care este caracteristic fiecărei specii și care are drept consecință, expulzarea produsului de concepție " tolerat " din punct de vedere
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
DRUGOCIU pentru sugestiile pertinente în structurarea acestei cărții, precum și tuturor colaboratorilor mei, colectivului de cercetători de la S.C.D.C.B. Dancu-Iași și I.C.D.C.B. Balotești, în mod special Dl.-ului dr. Dan M. CONSTANTINESCU. Autor, Capitolul I. PARTURIȚIA LA VACI CARACTERISTICI MORFOFIZIOLOGICE Parturiția la vacă reprezintă un complex de transformării morfofiziologice ce au loc în mod normal la termenul determinat genetic, care este caracteristic fiecărei specii și care are drept consecință, expulzarea produsului de concepție " tolerat " din punct de vedere imunologic și fiziologic (SEICIU FL
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
în mod normal la termenul determinat genetic, care este caracteristic fiecărei specii și care are drept consecință, expulzarea produsului de concepție " tolerat " din punct de vedere imunologic și fiziologic (SEICIU FL. 1987). 1.1. Semnele prodromale ale parturiției Parturiția la vacă este precedată de o serie de modificări caracteristice, care sunt sub un control neuroendocrin și pe baza cărora se poate aprecia timpul când se va declanșa procesul de expulzare a fătului, denumite "semne prodromale " . Modificările pe baza cărora se poate
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
de modificări caracteristice, care sunt sub un control neuroendocrin și pe baza cărora se poate aprecia timpul când se va declanșa procesul de expulzare a fătului, denumite "semne prodromale " . Modificările pe baza cărora se poate aprecia momentul declanșării parturiției la vacă sunt. modificări de comportament: agitație, neliniște, modificări anatomo-fiziologice la nivelul organelor genitale externe, care constau în edemațierea labiilor vulvare, însoțite de scurgeri cu aspect mucos, filant, de culoare gălbui-opalescent (rezultate din lichefierea dopului de mucus cervical); modificări la nivelul glandei
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
doilea val de ape" , urmat în mod normal de expulzarea fetusului. După WALTER L., HULEZ-2007 în stadiul 1 are loc rotația fetusului în vederea expulzării, începerea contracțiilor uterine și ruperea pungilor fetale ( tab.1). Tabelul 1 Evenimentele secvențiale ale parturiției la vacă (WALTER L., HURLEZ -2007) Stadiile parturiției și durata acestora Evenimente Stadiul 1. pregatirea parturiției (2-6 ore) 1. rotația fetusului 2. începerea contracțiilor uterine 3. ruperea pungilor fetale Stadiul 2. expulzarea fetusului (1 ora și uneori mai puțin) 1. vaca ia
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
la vacă (WALTER L., HURLEZ -2007) Stadiile parturiției și durata acestora Evenimente Stadiul 1. pregatirea parturiției (2-6 ore) 1. rotația fetusului 2. începerea contracțiilor uterine 3. ruperea pungilor fetale Stadiul 2. expulzarea fetusului (1 ora și uneori mai puțin) 1. vaca ia poziția decubitală 2. angajarea fetusului în conductul pelvin 3. evidențierea membrelor și a capului 4. expulzarea completă a fetusului Stadiul 3. eliminarea anexelor fetale (2-8 ore) 1. relaxarea atașamentului materno-fetal cotiledon caruncul 2. eliminarea membranelor fetale prin accentuarea contracțiilor
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
I. 1984, SEICIU FL. și col. 1987, RUNCEANU L. Gh. 1994). Studiile au indicat în acest stadiu al parturiției o relaxarea a atașamentului placentar feto-maternal (cotiledon-caruncul) și eliminarea membranelor fetale prin intensificarea contracțiilor uterine ( WALTER L. , HULEZ-2007). Caracteristicile placentei la vacă pot fi sintetizate în următoarele aspecte: placenta este de tip sindesmocorial (cotiledonată), la care epiteliul trofoblastului intră în contact cu corionul mucoasei uterine în anumite porțiuni, în care vilozitățile corionului fetal, prin cotiledoane, se angrenează cu îngroșări ale mucoasei uterine
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
în anumite porțiuni, în care vilozitățile corionului fetal, prin cotiledoane, se angrenează cu îngroșări ale mucoasei uterine, numite carunculi (BOTĂREL S. și col. 1982, SEICIU FL. și col. 1989, RUCKEBUSH DUNLOP, PANEUF, 1991), (fig. 2). Structura anatomică a placentei la vacă are două componente: componenta fetală (corionul fetal), constituită din placa corială (membrana care învelește fătul) și țesut mezenchimal (din care se detașează vilozități coriale, învelite de un epiteliu, numit trofoblast, care este alcătuit din citotrofoblast, epiteliu cubic monostratificat și sincițiotrofoblast
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
de la 1520 minute (la începutul parturiției), la 1-2 minute (în stadiul de expulzare propriu-zisă). Durata " fazei intercalare " este la începutul parturiției de 20-30 minute, iar în stadiul culminant al parturiției de numai 2-3 secunde. Intensitatea contracțiilor uterine în timpul parturiției la vacă variază între 70-140 mm Hg ( BOGDAN AL. și col. 1981). Aportul de oxigen și substanțe trofice necesar țesutului muscular în timpul travaliului (când contracțiile uterine peristaltice sunt de durată) și rezistența la rupturi a fibrei musculare (datorită unor contracții mai puternice
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
calciu și magneziu 17 dependentă, reducând astfel fluxul de calciu către fibra uterină, favorizând astfel apariția contracțiilor (RUNCEANU L. , COTEA, C., 2001). Tonusul uterin Este cea de-a doua forță care participă activ la desfășurarea travaliului din timpul parturiției la vacă, reprezentând presiunea minimă prezentă în intervalul dintre contracțiiile uterine. Între contracțiile uterine și tonusul uterin există o relație de sinergism în desfășurarea procesului parturiției. Contracțiile uterine determină deplasarea fetusului spre gâtul uterin, iar tonusul uterin îl menține în poziția câștigată
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
neuroendocrine sunt reprezentate de hormonii care participă activ la declanșarea parturiției: progesteron, estrogenii, prostaglandina F2α , ocitocina și relaxina, (fig. 5). Progesteronul este secretat de placentă (în a doua parte a gestației) și de cortexul suprarenalei. S-a constatat că la vaca gestantă în ultimele 10 zile antepartum, concentrația de progesteron plasmatic scade în mod continuu. Această scădere a valorilor progesteronului plasmatic devine accentuată cu 1-2 zile antepartum, fiind bruscă în momentul parturiției, favorizată de acțiunea sinergică a estrogenilor, ocitocinei și a
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
legăturii Ca ++ de proteinele celulare măresc acțiunea ocitocinei, ( BOITOR I.,1979, RUCKEBUSH, DUNLAP, PANEUF, 1991). Estrogenii (estrona și sulfat estrona), secretați de placenta maternă, înregistrează creșteri ale valorilor cu 4 -2 zile antepartum și o scădere bruscă după parturiție. La vacile cu gestație prelungită estrogenii înregistrează valori mai scăzute, comparativ cu cele care au o durată normală a gestației. Acțiunea estrogenilor este dirijată asupra părților moi de la nivelul căilor genitale și asupra glandei mamare prin următoarele efecte: schimbarea concentrației ionice (ionul
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
la cea de contracție. Astfel, musculatura uterină va fi pregătită pentru activitatea contractilă din timpul parturiției (va deveni sensibilă la acțiunea ocitocinei). Prostaglandina F2α (PGF2α) este secretată de placenta maternă, ca hormon important implicat în mecanismul declanșator al parturiției la vacă. Formarea prostaglandinelor PGF2α și PGE2 la nivelul uterului este favorizată de guanil-mono-fosfatul ciclic, indus de estrogeni și ocitocină (PĂUȘESCU E. și col.1981). Cu puțin timp înaintea travaliului uterin, acidul arahidonic (precursorul PG) stocat în membranele fetale sub formă esterificată
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
ZEROBIN K. și col., 1984). Mecanismele metabolice implicate în declanșarea parturiției se bazează pe acțiunea acetilcolinei, care poate declanșa contracția miometrului și unele modificări ale ionogramei și enzimelor serice ( RUNCEANU L. 1994, 1995). Mecanismele mecanice implicate în procesul parturiției la vacă au la bază legi ale fizicii, dintre care cea mai importantă este legea rezistenței celei mai mici enunțată de GAUSS,KF. Astfel, conform acestei legi fetusul își orientează diametrele în așa fel încât să se realizeze o acomodare cât mai
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
G. și col. 1993). Estrogenii placentari determină de asemenea creșterea concentrației de epinefrină și acetilcolină, importanți neurohormoni cu rol în reglarea și sinteza hormonilor hipofizari (ZEROBIN K. și col., 1984; RUNCEANU L., 1995). Capitolul II. PATOLOGIA ȘI TERAPIA PARTURIȚIEI LA VACI 2 .1. Distociile Distociile sunt parturiții anormale, care au loc atunci când între factorii maternali, fetali sau placentari sunt desincronizări, astfel că parturiția nu se finalizează cu expulzarea fetusului la momentul optim caracteristic speciei. În diverse studii de specialitate(BOITOR, I.
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
la produșii de sex masculi incidența distociilor fiind mai mare(9,2%),decât în cazul produșilor de sex femel (5,3 %). Sezonul de fătare prin implicarea factorilor de stres termic produce dereglări metabolice și hormonale ce inflențează manifestarea distociilor la vacă, în mod semnificativ în sezonul de iarnă și primăvară incidența distociilor fiind maximă (9,2 %), comparativ cu sezonul de toamnă, când se înregistrează o incidență minimă a distociilor (5 %), (RAZEN F.M. și col.1994). Vacile primipare prezintă o incidență crescută
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
ce inflențează manifestarea distociilor la vacă, în mod semnificativ în sezonul de iarnă și primăvară incidența distociilor fiind maximă (9,2 %), comparativ cu sezonul de toamnă, când se înregistrează o incidență minimă a distociilor (5 %), (RAZEN F.M. și col.1994). Vacile primipare prezintă o incidență crescută a distociilor (5,8 %), comparativ cu vacile multipare (2,5 %), prin angustie pelvină și exces de volum fetal. De asemenea vacile peste a -Va lactație prezintă o incidență mai mare a distociilor (3, 25%), comparativ
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
iarnă și primăvară incidența distociilor fiind maximă (9,2 %), comparativ cu sezonul de toamnă, când se înregistrează o incidență minimă a distociilor (5 %), (RAZEN F.M. și col.1994). Vacile primipare prezintă o incidență crescută a distociilor (5,8 %), comparativ cu vacile multipare (2,5 %), prin angustie pelvină și exces de volum fetal. De asemenea vacile peste a -Va lactație prezintă o incidență mai mare a distociilor (3, 25%), comparativ cu vacile de la lactatiile a-III-a (2,4 %) și a-V-a (0
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
când se înregistrează o incidență minimă a distociilor (5 %), (RAZEN F.M. și col.1994). Vacile primipare prezintă o incidență crescută a distociilor (5,8 %), comparativ cu vacile multipare (2,5 %), prin angustie pelvină și exces de volum fetal. De asemenea vacile peste a -Va lactație prezintă o incidență mai mare a distociilor (3, 25%), comparativ cu vacile de la lactatiile a-III-a (2,4 %) și a-V-a (0,7 %), datorată unor tulburări de dinamică uterină manifestate prin atonie uterine ( RUGINOSU ELENA ,1999
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
prezintă o incidență crescută a distociilor (5,8 %), comparativ cu vacile multipare (2,5 %), prin angustie pelvină și exces de volum fetal. De asemenea vacile peste a -Va lactație prezintă o incidență mai mare a distociilor (3, 25%), comparativ cu vacile de la lactatiile a-III-a (2,4 %) și a-V-a (0,7 %), datorată unor tulburări de dinamică uterină manifestate prin atonie uterine ( RUGINOSU ELENA ,1999). Îngrășarea excesivă a parturientei crește de asemenea incidența distociilor prin excesul de volum fetal. Lipsa de
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
de dinamică uterină manifestate prin atonie uterine ( RUGINOSU ELENA ,1999). Îngrășarea excesivă a parturientei crește de asemenea incidența distociilor prin excesul de volum fetal. Lipsa de mișcare și stabulația permanentă determină scăderea tonusului muscular constituind factori favorizanți ai distociilor la vacă prin atonie uterină (RAZEN F.M. și col.1994). 2.1.2. Etiologia distociilor În etiologia distociilor la vacă s-au identificat cauze maternale, fetale sau cauze mixte (BOGDAN AL. 1981, BOITOR I. 1979, 1987, DRUGOCIU GH. și col. 1977, RUNCEANU
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
distociilor prin excesul de volum fetal. Lipsa de mișcare și stabulația permanentă determină scăderea tonusului muscular constituind factori favorizanți ai distociilor la vacă prin atonie uterină (RAZEN F.M. și col.1994). 2.1.2. Etiologia distociilor În etiologia distociilor la vacă s-au identificat cauze maternale, fetale sau cauze mixte (BOGDAN AL. 1981, BOITOR I. 1979, 1987, DRUGOCIU GH. și col. 1977, RUNCEANU L. 1994, SAYED E. 1977). Cauze maternale dischinezii uterine sau lipsa uneia din forțele care concură la parturiție
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
fig. C.4) angajarea parțială a fetusului în conductul pelvin, eforturi intense de expulzare, fără progresiunea fătării, la examentul vaginal se constată reducerea diametrelor conductului pelvin față de cele fetale, care sunt excesive și fetusul nu poate fi expulzat. DISTOCII LA VACI (SEICIU FL. și col. 1989) Distocii în prezentarea anterioară semne: membrele anterioare sunt angajate în conductul pelvin, -capul este reținut spre stern, cu prezentarea coamei sau a frunții remedierea: fixarea membrelor cu frânghiuțe, -respingerea corpului fetusului spre cavitatea abdominala -dirijarea
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
în conductul pelvin, -capul este reținut spre stern, cu prezentarea coamei sau a frunții remedierea: fixarea membrelor cu frânghiuțe, -respingerea corpului fetusului spre cavitatea abdominala -dirijarea botului fătului spre conductul pelvin în poziția eutocică extragerea fătului A.3. Distocie la vacă cu prezentarea genunchiului semne: angajarea capului cu prezentarea genunchiului membrului reținut în bazin sau la pragul pubian. remedierea: fixarea membrului exteriorizat, respingerea corpului fetal în uter, -readucerea membrului reținut prin dirijarea regiunii metacarpiene median și în sus. A.4. Distocie
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
prezentarea genunchiului semne: angajarea capului cu prezentarea genunchiului membrului reținut în bazin sau la pragul pubian. remedierea: fixarea membrului exteriorizat, respingerea corpului fetal în uter, -readucerea membrului reținut prin dirijarea regiunii metacarpiene median și în sus. A.4. Distocie la vacă cu încrucișarea membrelor pe ceafă semne: angajarea capului cu membrele încrucișate pe ceafă la nivelul intrării în bazin remedierea: -fixarea membrelor cu frânghiuțe, respingerea corpului fetal -repoziționarea membrelor în conductul pelvin. -extragerea vițelului B.1.Distocie cu prezentarea jaretului semne
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]