5,170 matches
-
m-am lăsat tras de el. M-a dus direct În jos și am trecut de hublou, de care m-am apucat, dar nu m-am putut ține, și cârligul mă trăgea tot mai jos, lunecând de-a lungul marginii vaporului. A trebuit să-i dau drumu’ din mână. L-am auzit izbindu-se o dată și până să ies Înapoi la suprafață parcă a trecut un an. Schiful fusese dus de apă și am Înotat până la el, cu sângele curgându-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
aș propune pe căpitanul Lawrence. — E o idee minunată. Veniți des aici, la cafenea? — Aici Îmi beau cafeaua, după cină. — Predați la Universitate? — Sunt pensionat. — Eu aștept să vină trenul. Mă duc la Paris și din Havre o să merg cu vaporul până În State. — N-am fost niciodată În America. Dar mi-ar plăcea foarte mult să merg. Poate că o să merg odată, când va fi vreo Întrunire a societății. Aș fi Încântat să-l cunosc pe tatăl dumneavoastră. — Sunt sigur că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
pomenească cu vioiciune. Fiica Anei - și asta fu salvator - prinse chef nestăvilit de vorbă, Își rostogolea impresiile „Încîntătoare” spunea, cu privire la forfota orașului, fără să știe că totul nu era decît reminiscența unei lumi altădată gălăgioase, vioaie și colorate, drum al vapoarelor spre mare, Întîlnire a felurite neamuri aduse laolaltă de jocul Întîmplării pe căile comerciale ale lumii; ce se vedea acum nu erau decît ultimele tresăriri ale acelei lumi, cu speranța - rămasă În subconștient - a reluării vieții, căci portul nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
dădu el verdictul. — Toate astea costă mult mai mult... Ați mai văzut vreodată atâția țipari și atâția pești exotici? Ați mai văzut vreodată atâtea potârnichi și păsări flamingo, atâția fazani și păuni? Cu cât au fost plătiți pescarii și comandanții vapoarelor care au adus toate astea până aici? Dar vânătorii? Bucătarul-șef trecea prin fața coșurilor pline de pești, urmat de ajutoarele sale. Oftă. — La banchet au fost invitați cei mai de vază oameni ai Romei... Va veni și Flavius Sabinus, prefectul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
așterne pe discuri, pe cărți, pe casete, pe CD-uri, pe respirație, pe muză. În față am un bloc. În spate, la dreapta, la stînga, tot blocuri. Cred că și deasupra e unul. Vizibil numai pe ceață, cînd sună sirena vapoarelor ce pleacă din intersecție. Din clasa a III-a locuiesc cu plăcere și continuă uimire la bloc, În același cartier. PÎnă acum trei ani am stat la mama, și deosebirea față de situația de-acum era că-n față n-aveam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
să ajungi nu la ea, ci la una cu mult mai Îndepărtată, pe care nici n-ai sperat s-o visezi, și dintr-odată să te oprești din drum este cu desăvîrșire aberant. Din portul Constanța s-a furat un vapor. Vasăzică atunci cînd am izbutit să ajung În, să-i spunem glorie, atît cît a fost, de-o mie cinci sute de cititori și strict autohtonă, adică mai nimic, dar totuși așezat cu mîinile pe piept sau pe pupitrul uneia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
de mii de locuitori, cafea, banane, trestie de zahăr. Escală maritimă și aeriană. Baruri fără număr non-stop. Plaje orbitoare. De pe care se aude muzica plecărilor definitive, despre iubiri, prieteni, iluzii, amintiri, În călătorii fără sfîrșit Înconjurate de acordurile pierderilor maritime, vapoare tot mai mici stingîndu-se În orizont dincolo de palmierii pitici, fabrici de tutun și de băuturi alcoolice, cluburi de noapte. Unde bea și fumează Evora, de o urîțenie greu de definit, cu privirea sașie și cele aproape o sută de kilograme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
complet lipsit de metaforă. Iar senatorul, dac-ar fi pînă la capăt consecvent cu sine Însuși, nu s-ar mai holba la pădure Înfiorat În finalul filmului, ci ar spune ceva clasic, să zicem ie-te, dom’le, tîmpitu’, face vapoare la munte. Și-ar pleca-n trombă de jeep, de rîs tirolez. Însă e doar o părere fără importanță, ceea ce are cu adevărat greutate fiind faptul că dacă regizorul și-a propus să surprindă fotogramele României În anul la care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
invers (1970, moment oftalmologic) și Biblioteca din Alexandria (anul nu mi-l mai amintesc, Însă nu putea fi decît cel al unei amarnice tristeți proletar-culturale). Iată Însă că nemulțumit de aceste Înfăptuiri și de altele, scriitorul s-a lansat ca vaporul lovindu-se cu sticla de șampanie În cap și În scenariu, mizînd, după toate probabilitățile, pe resemnarea spectatorului român care, dacă n-are brînză, se duce la film. Cum am făcut și eu, În fața ochilor apărîndu-mi prin surprindere splendidul cinematograf
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
fanfară suspendată Între vis și pămînt, obiectul aerian de jucărie dă impresia c-a devenit mandolina ce descrie o temă de un rar dramatism, și, În mai puțin de-un minut ajunge-n prima ilustrată pe care-o vede de pe vapor orice imigrant venind În America: New York-ul. În prim-plan apare Johnny Depp care-și face meseria, pare să numere pești, iar Iggy cîntă this a film about a man and a fish, this is a film about the demanding
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Ahile, suferă din pricina faptului că-s alcătuiți din carne și oase, au călcîie, bătături, le curge sînge. Săgeata lui Paris, un virus, un laser, un ac de siguranță, un tanc, orice Îi poate doborî. A fost nevoie să vină cu vaporul pe pămîntul făgăduinței Însuși Verhoeven ca să rezolve problema. DÎnsul a creat, cu idei puține și sponsori mulți, ceva În sfîrșit indestructibil, și anume un robocop, care reprezintă un polițist onest ucis de curînd În mod sălbatic și căruia i se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
răsfire de curînd teancul de dolari pe birou În fața și jindul reporterilor, alăturîndu-se prin gestică lui Bulă care, Într-o mai veche legendă, scotea ceva asemănător ca grosime dar nu la fel de verde, apoi dădea cu teancu-n masă și se scufunda vaporul. ESEURI ÎN BANDULIERĂ G-text* Nu vreau să cad În capcana impecabil pusă-n sepia de Andrei Koncealovski În Riaba, găinușa mea. Acolo e un sat. Cu excepția numelor și a limbii, locul este identic cu unul românesc. Și eroina principală, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Maybach Exelero e Însă ortodox. Și zice pe două canale, fiind ubicuu, că cine-l admiră, dacă vrea să izbîndească așa, ca dînsul, nu trebuie decît să fie credincios. De mîine mă duc la biserică. Voi vedea naosul (nava sau vaporul) precum Președintele, cu strabism general. Patriciu privește drept, În plafon. Are bani. Are petrol contra hrană și Hrebengiuc este un om minunat. Geoană e Năstase. Năstase nu-i Năstase, că vînează. Iliescu poartă ochelari de mort, și seamănă cu Bârlădeanu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
de la ecran și nu te mai hrănești. Așa că violența e prezentată cu măsură: accidente rutiere decente, soacre aruncate-n fîntîna cu apa Încă potabilă pînă-n clipa imersiunii, avioane din care a mai rămas totuși un pantof Nike, trenuri Pop Art, vapoare cu pești În tambuchi (se preferă Titanic), droguri, box, sex (Elle: „Te-ai gîndit vreodată că viața ta sexuală e searbădă prin comparație cu ce vezi prin filme?”), Iugoslavia, Israel două minute pe zi, violuri, Irak, copii izbiți cu tîmpla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
treia pare blondă, fragilă, de o frumusețe electric luminoasă, dar nu se vede, perdeluțele sînt trase. Aș vrea și eu să intru Într-o asemenea Încăpere, poate puțin mai Încolo găsesc o doamnă liberă, măcar să-ntreb de preț, servicii, mersul vapoarelor. SÎnt tîrÎt Însă mai departe, să văd monumentele. În centru, catedrala O. L. Vrouw, 123 de metri Înălțime, secolul XVI, cînd spaniolii au distrus În mod firesc orașul ce și-a revenit abia peste două sute de ani. Biserica Saint Paul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
găsească ua taxi (venise tocmai expresul de Bombay, și era o afluență neobișnuită). Pe Lucien îl cunoscusem cu doi ani mai înainte, la Aden, când eu mă coborâsem acolo pentru câteva ceasuri, ― în drum spre India ―, iar el aștepta un vapor italian ca să-l ducă înapoi în Egipt. Mi-a plăcut de la început acest gazetar incult și impertinent, cu mult talent și multă perspicacitate, care scria un reportaj economic frunzărind pe bordul unui vapor listele de prețuri și comparîndu-le cu cele
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
drum spre India ―, iar el aștepta un vapor italian ca să-l ducă înapoi în Egipt. Mi-a plăcut de la început acest gazetar incult și impertinent, cu mult talent și multă perspicacitate, care scria un reportaj economic frunzărind pe bordul unui vapor listele de prețuri și comparîndu-le cu cele din port, și era în stare să-ți descrie perfect un oraș numai după un ceas de plimbare în goana unui automobil. Când l-am cunoscut eu, vizitase de mai multe ori India
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
seama c-a fost mai mult decît rezonabil. Știți cum v-a tratat? Excepțional, așa v-a tratat. CĂpitanul vă tratează de parcă i-ați fi mamă. MÎine mă duc la bancă și după-amiază trec pe la voi. Poimîine o să plec cu vaporul. — VĂ puteți Întoarce cu noi, ca să nu mai plătiți vaporul. — Nu. Așa ajung mai repede. — Bine, i-am spus. Bem ceva? — Da, mi-a răspuns Johnson. N-ați rămas supărat, nu? Nu, domnule. Așa că ne-am dus toți la pupă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
v-a tratat? Excepțional, așa v-a tratat. CĂpitanul vă tratează de parcă i-ați fi mamă. MÎine mă duc la bancă și după-amiază trec pe la voi. Poimîine o să plec cu vaporul. — VĂ puteți Întoarce cu noi, ca să nu mai plătiți vaporul. — Nu. Așa ajung mai repede. — Bine, i-am spus. Bem ceva? — Da, mi-a răspuns Johnson. N-ați rămas supărat, nu? Nu, domnule. Așa că ne-am dus toți la pupă și-am băut cîte-un highball. A doua zi m-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
mirosul puternic de explozibil și granit spulberat umplea strada. — Unde mergi la mîncat? mă-ntreabă John. — Am niște carne pentru toți, putem s-o gătim În cameră. — Eu o gătesc. Eu gătesc bine. Mi-aduc aminte, odată, cînd gătesc pe vapor... — O să fie cam tare, i-am spus. Doar ce-a fost tranșată. — A, nu, spuse John. Nu există așa ceva - carne tare pe timp de război. Oamenii se grăbeau spre case prin Întuneric, ieșiți din cinematografele În care se adăpostiseră pînĂ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
putea să intre nimeni. Dar cei dinăuntru mai aveau juma’ de oră pînĂ la Închidere. Îmi place aici, spuse Al. Acum nu mai e așa multă gălĂgie. Mai ții minte cînd ne-am cunsocut În New Orleans - eu eram pe vapor atunci - și ne-am dus să bem la Monteleone și puștiu’ Ăla de ziceai că-i Sfîntu’ Sebastian chema oamenii la telefon, cu vocea aia ciudată, de parcă le cînta, și eu i-am dat o monedă ca să-l cheme pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
două luni a fost ucis. Dar cea mai ciudată chestie a acelei zile a fost că imaginile cu tancurile au ieșit minunat. VĂzute pe ecran, păreau că avansează cu hotărÎre peste deal, că urcă pe creste cum plutesc pe valuri vapoarele mari, tîrÎndu-se zornăind către victoria iluzorie pe care o inventaserăm filmînd. Singurul om care s-a apropiat de victorie În acea zi a fost francezul care, mergînd cu capul sus, a Încercat să dezerteze. Dar nici victoria lui n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
ridicaseră și alergau pe jumătate aplecați spre o casă din piatră de rîu, așezată În mijlocul unui pîlc de copaci. Casa era acoperită periodic de nori de praf din cauza obuzelor care o loveau. VÎntul dispersa praful și casa reapărea precum un vapor care iese din ceață. În fața soldaților, un tanc Înaintă smucindu-se, ca un gîndac rotunjit și cu un nas Înarmat, și dispăru printre copaci. Cum ne uitam, văzurăm soldații aruncîndu-se la pămÎnt. Apoi un alt tanc Înaintă pe flancul stîng
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
pe Georgel cu noi. Nu-i mare lucru” - a zis patronul. „Tu ce zic, Georgele? Mergem în vacanță în străinătate?” Georgel, cu mintea lui înceată, s-o gândit, s-o răzgândit și până la urmă o întrebat: „Cu ce mergem?” „Cu vaporul” - i-a răspuns Dinuța, fără samă de bucuroasă. Da’ oare pe ce post mergea nepotul ista al tău, Pâcule? a întrebat moș Dumitru, mijindu-și râsul pe chipul mucalit. Pe post de ține-cal sau mai degrabă pe post de prost
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
lui PAM, ...vă dau iar legătura cu mine. Azi am controlat mașina de spălat rufe. Am cercetat ușa din față, furtunul, firul de pus în priză, fereastra rotundă, despre care PAM spune că seamănă cu o fereastră de avion, de vapor sau de navă cosmică, dar eu cred că seamănă cu o gaură de șobolan mare (doar că nu iese nimic bun de acolo ci se tot învârt niște chestii, pe care, la ieșire, nu le poți apuca de nicăieri pentru că
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]