5,224 matches
-
bine dacă te-aș înlocui și că asta le-ar ajuta, dar aș prefera să nu fac cheta la vecini. (Acceptă adevărul și își face cunoscută propria părere. ) STAN: Ai avea ocazia să păstrezi legătura cu Meg, cu Liz și Veronica, toate bune prietene cu tine. Pe lângă asta, spuneai că vrei să-ți cunoști vecinii. Ei, Gen, ai acum o șansă! GEN: Da, știu, ar fi o ocazie să-mi revăd prietenele și să-mi cunosc vecinii, dar prefer să nu
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
Prima femeie care a ajuns la Polul Nord. A fost o scriitoare, publicistă, militantă activă în mișcarea feministă a epocii, membră a mai multor societăți culturale, considerată educatoare a poporului. Este cunoscută și sub numele de Maica Smara, poreclă primită de la Veronica Micle. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Smaranda Gheorghiu a condus un cenaclu frecventat și de Mihai Eminescu și a fost prietenă cu iubita acestuia, Veronica Micle. Conform chiar mărturiei sale, pasiunea ei de scriitoare a fost călătoria. A străbătut
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
educatoare a poporului. Este cunoscută și sub numele de Maica Smara, poreclă primită de la Veronica Micle. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Smaranda Gheorghiu a condus un cenaclu frecventat și de Mihai Eminescu și a fost prietenă cu iubita acestuia, Veronica Micle. Conform chiar mărturiei sale, pasiunea ei de scriitoare a fost călătoria. A străbătut atâ t România, cât și multe țări din Europa, între care (Italia, Belgia, Franța, Suedia, Danemarca, Cehoslovacia, Grecia, Germania, Ungaria) precum și din Asia. A scris cărți
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
activat, în această poziție, cu rezultate meritorii, asistentele: Manu Luminița, Hrițcu Gicuța, Popa Aurora, Cîrjan Emil, Ungureanu Nadia. Se cuvine să consemnăm activitatea devotată a celor care asigurau legătura unității cu exteriorul de la centrala telefonică: Dediu Maricica, Tudusciuc Eugenia, Cihodaru Veronica, Nicolescu Aurora (fostă profesoară și secretar USSM), Popa Elena, Brașoveanu Maricica, Șerban Georgeta, Focșa Elena, Dăniciuc Angelica. Întrucât evoluția spitalului era strâns legată de structura și performanțele echipelor manageriale care s-au succedat la conducerea sa, ni se pare util
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
din scrisoarea datată 1880: „Bădie Mihai, Ce-i cu Bucureștiul, de ai uitat cu totul Ieșul nostru cel oropsit și plin de jidani? O fi musai viața burlăcească pe acolo, dar nu se cade să ne uiți prea de tot. Veronica a fost azi pe la mine și mi-a spus că și cu dânsa faci ca și cu mine. De ce? Ce rău ți-am făcut noi? De Crăciun, te așteptăm să vii. Tinca a pregătit de toate și mai ales sarmalele
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
ei te face să te simți străin, nu poate decât să-ți fie parte din suflet. Prin această scrisoare se dovedește încă o dată că Ion Creangă a fost confidentul lui Eminescu și în probleme de amor, căci relația lui cu Veronica Micle, dar și cea cu Mite Kremnitz au avut parte de oblăduirea și sfătuirea înțeleaptă a humuleșteanului ce s-a constituit drept catalizator și protector al dragostei adevărate. Astfel, două cupluri, unul al iubirii, altul al prieteniei se transformă, completându
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
poate, pentru el de schimbări în bine” (16, p. 265 ). Dar, pentru Eminescu, schimbările în bine nu mai aveau să se materializeze. Actul final de jubilare a prieteniei dincolo de limitele umanului va avea loc în 1889, când, atât Eminescu și Veronica, dar și Creangă își vor continua purcederea spre absolut, ba chiar dincolo de acesta. Creangă va afla de moartea lui Eminescu după înmormântare și felul lui de a-și lua rămas bun de la bădia Mihai prin multe lacrimi și poezie subliniază
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
lui Eminescu după înmormântare și felul lui de a-și lua rămas bun de la bădia Mihai prin multe lacrimi și poezie subliniază încă o dată apropierea dintre cei doi. O parte din sufletul său plecase dincolo, iar când în august și Veronica urmează același drum, Treimea rămâne destrămată. Perfecțiunea relației celor trei din timpul vieții duce cu gândul la împlinire, o împlinire ce nu putea fi decât binecuvântată. Interesantă și în același timp cutremurătoare opinia profesorului Constantin Parascan, care afirmă că și
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
fi decât binecuvântată. Interesantă și în același timp cutremurătoare opinia profesorului Constantin Parascan, care afirmă că și plecarea lui Eminescu și trecerea dincolo a lui Creangă au fost „potrivite” de Dumnezeu: „Altfel nu se poate.(...) Se încheia anul când și Veronica și Eminescu muriseră. (...)rămăsese doar o latură pintenoagă a triunghiului perfecțiunii: Creației, Prieteniei, Iubirii. Echilibrul fusese sfărâmat. Din acest 31 Decembrie am priceput semnificația lui 15 iunie. Atunci înfloriseră teii, înminunând, îmbălsămând viii și morții, acum se porniseră colindătorii de-
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
Poesii al marelui poet editat de T. Maiorescu, în decembrie 1883. Suspinând, adormi încolo repetând tot mai des, cu un surâs melancolic, aceeași tristă încredințare: De-acu nu-i mult pân’ departe!” (9, p. 184). În august, va muri și Veronica Micle și odată cu ea tot ceea ce-i mai putea aminti lumește de Eminescu. Până „departe” chiar că nu vai mai fi mult. Predestinarea prieteniei de legendă includea și predestinarea morții lor în același an. Așa că, grăbindu-se să nu strice
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
Vino, frate Mihai, vino, căci fără tine sunt străin.” exprimarea legăturii de suflet cu cel mai bun prieten, numirea acestuia „frate”, transgresând legăturile sangvine și recunoașterea golului interior imens resimțit în urma despărțirii . 13 p. 194, r. 1 : „De ce lași pe Veronica să se zbuciume?” -dojenirea unei atitudini evazive, generatoare de suferință; prietenul încurajează idila, transformându-se în conciliator și mediator pentru ambii parteneri ai cuplului; r. 11 : „de-abia a treia zi ne-am zburătăcit, ca vrăbiile, fiecare pe la vatra lui
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
lui Ed. Gruber, Artur Gorovei și a altora, citește partea a IV-a din Amintiri din copilărie. 1889. La 15 iunie moare M. Eminescu, în casa de sănătate a doctorului Șuțu. La Văratec, la 3 august, același an, se stinge Veronica Micle. În ziua de 31 decembrie, în urma unei crize de epilepsie, în bojdeuca sa din mahalaua Țicăului, părăsește lumea aceasta și Ion Creangă. 1890. Ceremonia de înmormântare are loc la 2 ianuarie, la Cimitirul Eternitatea din Iași. Institutorul Toma Săvescu
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
cînd strălucea pe scena tineretului bucureștean, celebrul trio Eminescu-Bădescu-Caragiale cînd gîndeam, speram și rîdeam împreună, așa de mult!" În ceea ce-l privește pe Eminescu, scumpele timpuri arată cu totul altfel; iată în acest sens extrase din două scrisori expediate către Veronica în martie 1880: " ...alături cu "Timpul" s-a mai dat vînt unui alt ziar "Scrînciobul" devenit quotidian și realizat de Caragiali. Departe dar ca noua organizare să-mi fi adus vreo înlesnire, sunt din contra silit ca zilnic să scriu
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
tot în București. Dar nu l-am mai văzut." Aceste rînduri sînt din 6 ianuarie 1882: numit în 1881 revizor școlar pentru județele Neamț și Suceava, Caragiale ceruse mutarea pentru Argeș-Vîlcea " Cauza? dorința de a pune distanță între el și Veronica Micle, adesea vizitată în cursul iernii la Iași și care iarăși împăcată cu Eminescu, rupsese cu dînsul și îi cerea scrisorile înapoi." (Ș. Cioculescu). Către fratele său Matei, Eminescu mărturisea în privința lui Caragiale: " Nu se poate, mă Matei, trădare fără
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
ne amintim, și Iuda a plîns! Dacă ținem seama că tensiunea între cei doi era chiar mai veche ("Pe domnul în chestiune l-am bruscat în societate, dar a tăcut frumușel, ca un om de nimic ce este" Eminescu către Veronica, 1881) ne putem întreba cînd a mai fost timp de marea prietenie? Paul Zarifopol care nu poate fi acuzat de antipatie față de Cragiale mărturisește că "nu rareori l-am auzit zicînd: Eminescu era un prost." La rîndul său, acesta nutrea
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
Ttimpul de reacție a avut valori între 0.130 s și 0,180 s, iar câștigătorul Tyson Gay 0,143 s. La femei timpul de reacție a avut valori între 0,141 s și 0,189 s, iar la campioana Veronica Campbell a fost de 0,167 s. Revenind la studiul menționat mai sus, din analiza dinamicii vitezei pe cele 10 intervale de câte 10 m, la finaliștii bărbați, au rezultat câteva aspecte care confirmă afirmația după care pistele sintetice au
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
expresie curată, firească. Colaborează cu articole, versuri și proză Eugen Luca, Daniel Leibovici, Filip Cohn (Rugăminte, poem), Ludovic Bruckstein (Vid, proză), Mitu Grosu, O. F. Cortea (Remember, poem), I. Flodi, Reb Eliezer, Adriana Bercovici, Ștefan Castor (Flagelul, poem), A.Clain (Veronica, o evocare a Veronicăi Porumbacu), Silvia Biran, Radu Miron, Iosef Eugen Campus. I.O.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289615_a_290944]
-
Dumitrescu, Ion Caraion, Al. A. Philippide, Ion Apostol Popescu, Ion Călugăru, Cicerone Theodorescu, G. Mărgărit, Andrei Băleanu, Ion Bălan, Letiția Papu, Dimitrie Stelaru, Margareta Dorian, Traian Coșovei, Nicolae Țațomir, Valeriu Ciobanu, Mihail Crama, Alexandru Lungu, Nina Cassian, Ion Sofia Manolescu, Veronica Porumbacu, Al. Robot, Ben Corlaciu, Emil Manu, Dan Deșliu, Petre Solomon, G. Savu, Anișoara Odeanu, Ioanichie Olteanu. Proză semnează Hortensia Papadat-Bengescu, George Mihail Zamfirescu, Ion Călugăru, Ion Pas, Marin Preda (nuvela Ceața), Geo Bogza (Moartea lui Iacob Onisia), Arthur Maria
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287894_a_289223]
-
și Adevărul. Ilustrate cu flori de câmp (1975) este un „strămoș” al lui 4,3,2 de Cristian Mungiu, în care este veștejită ideea avortului clandestin, finalul, spre deosebire de Palme d’Or-ul lui Mungiu, fiind tragic. Comediile ușoare, seria musicalurilor Veronica, Mama, Cântecele mării, Gloria nu cântă, seria Haiducilor, coproducțiile lui S. Nicolaescu vin să asigure procentul leninist de divertisment pus alături de propagandă. Urmare a controlului „la sursă” mult mai strâns exercitat de aparatul cultural de partid, o singură peliculă ajunge
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
116 Vacanță tragică (1979) 192 Valea păpușilor (Valley of the Dolls) (1967) 182 Valurile Dunării (1960) 61, 68, 104-108, 112, 151, 159, 176, 248-149, 284, 286 Vară romantică (1962) 111-112, 115 Vară sentimentală (1985) 234 Vânătoarea de vulpi (1980) 192 Veronica (1973) 198 Viața învinge (1951) 61, 68-69, 76, 78, 80-81, 91, 97, 211, 222, 228 Viața nu iartă (1959) 61, 68, 73, 101-104, 138, 154, 160, 284 Vifornița (1973) 191 Vremea zăpezilor (1966) 111-112 Vulcanul stins (1987) 234, 244-245 Vultur
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
lirică a durerii proletare. În prima perioadă, în afară de Duiliu Zamfirescu (1880) și de Traian Demetrescu (1885), care debutează aici, ca și Anton Bacalbașa, au mai colaborat Bonifaciu Florescu, Th. M. Stoenescu, Carol Scrob, I.N. Polychroniade, junimiștii Th. Șerbănescu, Matilda Cugler-Poni, Veronica Micle, ca și începătorii I.I. Truțescu, I.N. Iancovescu, St. Grozea ș.a. Meritul revistei este de a fi publicat cea mai mare parte din poezia lui Al. Macedonski și de a fi încercat, mai ales sub raport tematic, o înnoire, prin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287826_a_289155]
-
a fost la capătul cronologiei inverse pe care o parcurgem, ce s-a întâmplat cu adevărat atunci și acolo - ci trecem, în drum spre ceea ce credem a fi adevăr, pe la Perpessicius, pe la Mihail Sadoveanu, Octav Minar, Eduard Gruber, Ion Creangă, Veronica Micle, pe lângă ruinele de azi, printre oamenii de azi - și chiar prin noi înșine, prin noianul informațiilor care s-au stratificat în fișe, de pildă - și că această trecere însăși pare a fi adevărul, pentru că îi convocăm pe toți la
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
cât mai ales doctorul Isac sunt îngrijorați, nu neapărat că a plecat, cât mai ales că urmează să-și facă băile și nu se știe dacă Eminescu le-a mai făcut sau nu, ca în 1887. În toamna lui 1888 Veronica Micle își scoate un pașaport pentru a merge în străinătate, desigur, în vederea acestui tratament al lui Mihai Eminescu. Acum, în 1889, însă, în loc de băile pentru scoaterea otrăvii din trup se urmează același tratament, de data acesta cu mercur injectat. Moleșeala
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
va fi director aici prin 1899). Confuzia aceasta între Mărcuța de la Pantelimon și Institutul Caritatea de lângă Foișorul de Foc persistă la biografii lui Eminescu și chiar la contemporani. Într-o scrisoare din 10 aprilie către un cunoscut din Iași, chiar Veronica Micle afirmă, dar trebuie să vedem la ea și o anume acuzație adusă prietenilor și autorităților: „Regret că nu vă pot da alte detalii despre starea lui Eminescu decât care le găsesc și eu prin jurnale, și aceasta din cauză că nu știu unde
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
a mers la Hall, la băi, și-a procurat medicamentele (destul de multe și de scumpe) și era gata-gata să-și cumpere chiar o casă în Botoșani, cu 4.000 lei, dacă nu fugea în primăvara lui 1888 la București cu Veronica Micle. Nu aceasta este, însă, cartea scandaloasă ci următoarea, scoasă tot în 1893, la aceeași editură ieșeană: Mihail și Henriette Eminescu: Scrisori către Cornelia Emilian și fiica sa, Cornelia, 138 de pagini cuprinzând vreo 80 de scrisori, dintre care 5
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]