8,047 matches
-
țări române“, Încă o dată, este prea mult spus, elementul conducător În Transilvania nefiind cel românesc. Dar nici moldovenii nu s-au arătat entuziaști; pentru ei, Mihai nu era un eliberator (să-i elibereze de cine?), ci un cuceritor. Lui Mihai Viteazul i s-a Împrumutat mai târziu un proiect național de secol XIX, pe care nu putea să-l aibă la 1600. Ceea ce nu Înseamnă că n-ar fi existat o anume solidaritate Între cele trei țări, determinată de apartenența lor
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
și după Mihai, au Încercat, În felul lor, să realizeze o „unitate“ politică. Ei se considerau de drept, ca și regii Ungariei mai Înainte, suzerani ai țării Românești și Moldovei (la 1595, cu numai câțiva ani Înainte de „unirea“ lui Mihai Viteazul, Sigismund Báthory, principe al Transilvaniei, a obținut formal un act de supunere a țării Românești și Moldovei; iar Gabriel Bethlen, principe În 1613-1629, și-a exprimat intenția de a reface regatul Daciei, evident sub sceptrul său). Nu e cazul să
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
intenția de a reface regatul Daciei, evident sub sceptrul său). Nu e cazul să mai spunem că formele de „unitate“ promovate de principii transilvani nu aveau nimic românesc. Erau reminiscențe ale Ungariei Mari, nicidecum schițe pregătitoare ale României Mari! Mihai Viteazul nu i-a unit pe români la 1600; a adunat, Într-un ansamblu efemer, cele trei țări din zonă care se aflau Într-o situație asemănătoare și Între care raporturile deveniseră, oricum, foarte strânse. Avea să-i unească Însă pe
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
unească Însă pe români mai târziu, la mulți ani după moartea lui. În secolul al XIX-lea, el a devenit marele simbol al aspirației românilor spre unitate. La 1859 și la 1918, România s-a făcut sub semnul lui Mihai Viteazul. Dacă invocarea unui proiect românesc la 1600 se dovedește anacronică, nu este mai puțin adevărat că țara Românească și Moldova semănau În foarte multe privințe și, secol după secol, au de venit tot mai apropiate. Aveau cam aceleași instituții. Se aflau
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
forțelor reunite ruso-române din jurul Plevnei. După lupte grele și un asediu prelungit, Plevna a capitulat la 28 noiembrie 1877. Pentru români a fost o victorie simbolică: după secole de supunere, reveneau vremurile glorioase ale lui Ștefan cel Mare și Mihai Viteazul! Turcii au pierdut războiul și au fost nevoiți să accepte, Într-o primă variantă, o pace foarte favorabilă Rusiei, prin care se crea o „Bulgarie mare“, avanpost al politicii țariste În Balcani. Îngrijorate, puterile europene au impus convocarea unui congres
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
regilor daci și voievozilor din Evul Mediu. Ceaușescu se reflecta În toți și era o sinteză a tuturor. Burebista a intrat efectiv În conștiința românească la 1980. Până atunci, doar specialiștii știau câte ceva despre el (și nu prea multe). Mihai Viteazul, „unificatorul“, a fost eroul preferat al lui Ceaușescu. El i-a unit pe români și a căzut victimă străinilor, dublă lecție care trebuia reținută. Pe măsura accentuării naționalismului, creșteau nu numai meritele românilor, dar și „păcatele“ celorlalți. „Ceilalți“ erau vinovați
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Mihai Eminescu. Când se simt În nesiguranță și abandonați de cei care au răspunderea țării (și asta li se Întâmplă destul de des), românii visează la Vlad țepeș sau la un nou Vlad țepeș. Apoi, sângerosul domnitor a fost și un viteaz apărător al țării, Împotriva invaziei turcești. Iată-i, așadar, „adevăratul“ portret: luptător pentru independența țării și asigurător În interiorul ei al armoniei sociale. Principele ideal! Cu totul altă figură decât vampirul Dracula. Nimic nu-i mai interesant pentru logica imaginarului decât
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Într-o bună poziție. Cu Ioan de Hunedoara (Hunyadi János) e mai complicat: românii și-l Împart cu ungurii (care au pentru el un cult mai pronunțat decât românii). Cele două mari personaje-simbol sunt Însă Ștefan cel Mare și Mihai Viteazul. Ștefan cel Mare Înseamnă, În Moldova, cea mai lungă domnie românească, domnie autoritară Într-un stat puternic, jalonată În egală măsură de campanii victorioase și de Înfăptuiri culturale. Mihai Viteazul este Înfăptuitorul unirii de la 1600, precursorul României Mari, al României
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
două mari personaje-simbol sunt Însă Ștefan cel Mare și Mihai Viteazul. Ștefan cel Mare Înseamnă, În Moldova, cea mai lungă domnie românească, domnie autoritară Într-un stat puternic, jalonată În egală măsură de campanii victorioase și de Înfăptuiri culturale. Mihai Viteazul este Înfăptuitorul unirii de la 1600, precursorul României Mari, al României de astăzi. Este un simbol care pur și simplu se confundă cu România (În timp ce Ștefan cel Mare, simbol și el al tuturor românilor, a rămas totodată, oarecum contradictoriu, și un
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
au influențat În bine soarta românilor“, 24,6% dintre cei chestionați au optat pentru Cuza, ceea ce Îl așeza pe domnul Unirii și al țăranilor de departe pe primul loc Între marile figuri ale istoriei românești. Era urmat, firesc, de Mihai Viteazul, cu 17,7% și de Ștefan cel Mare, cu 13,4%. Vlad țepeș obținea și el 4,1%. Carol I, numai 3,1%. Puțin, Într-adevăr, față de vechea glorie, fabricată, dar și meritată. Era și sfârșitul mitului dinastic. Ferdinand, urmașul
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Puțin, Într-adevăr, față de vechea glorie, fabricată, dar și meritată. Era și sfârșitul mitului dinastic. Ferdinand, urmașul lui Carol, nici nu apărea printre primele zece nume alese. Or, la Încheierea Primului Război Mondial el se Înfățișa ca replica modernă a lui Mihai Viteazul; Înfăptuise, ca și acesta, „prin sabia lui“, unirea românilor, și nu o unire fragilă de un an, ci o unire pe veci. Peste Carol I și Ferdinand trecuse comunismul, trecuse și timpul pur și simplu. Însă România se schimbă repede
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
reperele istorice. Carol I revine! În foarte mediatizata anchetă-concurs din 2006 sub titlul Mari români (care nu are totuși gradul de reprezentativitate al unui sondaj propriu-zis), regele ajunge pe locul doi, imediat după Ștefan cel Mare, și Înaintea lui Mihai Viteazul și a lui Cuza. Redresare explicabilă printr-o varietate de motive: dedramatizarea raporturilor cu monarhia; prestigiul crescând al modelului occidental; reculul relativ al naționalismului autohtonist și al discursului „de stânga“ postcomunist. Și astfel Carol, principele venit din Occident, trece din
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
urmă dacă se simte onorat de companie; probabil că nu s-ar fi simțit). Mai târziu, Ceaușescu a revenit la regi — Însă la regii daci! —, ca și la voievozii români din Evul Mediu, „interlocutorii“ lui preferați fiind Burebista și Mihai Viteazul; din nou, așadar, o deplasare, de la mitologia luptei de clasă și a revoluției, la mitologia „Conducătorului“ și a unității Întregului popor În jurul lui. După 1989, s-au petrecut o serie de „Întoarceri“: regii, Brătienii (figuri simbolice liberale și naționale deopotrivă
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
și politice, pentru urmărirea mecanismului manipulării eroilor istoriei În funcție de interesele prezente. <endnote id="2"/> Dar să nu-l uităm nici pe Ceaușescu printre marile umbre ale trecutului. Sondajul menționat Îl creditează cu 10,3%, pe locul patru, după Cuza, Mihai Viteazul și Ștefan cel Mare, și cu un număr dublu de opțiuni față de regele Mihai, ceea ce nu e deloc rău (pentru el!) Într-o Românie care a ieșit prin foc și sânge din catastrofa comunistă. Un alt sondaj Îl dă pe
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
În București, așa cum se cuvenea, călare și În uniformă, alături de regele Ferdinand; nu ca soție de rege, ci ca regină ea Însăși, În sensul deplin al termenului. Iar În 1922, la Alba Iulia, capitala istorică a Transilvaniei, acolo unde Mihai Viteazul intrase victorios cu mai bine de trei veacuri Înainte, Ferdinand și Maria s-au Încoronat ca rege și regină ai României Mari. Tare mult trebuie să-i fi plăcut Mariei această fastuoasă ceremonie. Așa cum bunica ei Victoria fusese proclamată Împărăteasă
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
și rămâne ridicată. Periodic, În engleză sau franceză, apare câte o carte despre ea: mai mult, cu siguranță, decât despre oricare alt erou al istoriei românești. Românii Își au propria lor ierarhie de personalități În care, cum am văzut, Mihai Viteazul sau Cuza se află mult Înaintea Mariei. Dar, pe lângă eroii naționali, există și eroi ai lumii, și În această galerie universală s-ar putea ca, dintre toate personalitățile românești, aleasa să fie tocmai ea. Explicația stă În gradul de exemplaritate
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
cât mai repede, Întârzierile față de Occident. În țara Românească, Ion Heliade-Rădulescu (1802-1872) se dedică Învățământului, publică o Gramatică românească (1828), editează prima gazetă În limba română (Curierul românesc, 1829), scrie poezii și chiar o epopee avându-l ca erou pe Mihai Viteazul, se pune În fruntea revoluției de la 1848, se lansează În elaborarea unui sistem filozofic atotcuprinzător și se erijează În postura de profet al românilor! În Moldova, Gheorghe Asachi (1788-1869) Îndeplinește o misiune similară; cu o formație umanistă — poet și autor
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
apei, de 15-20 de metri. Pe aceste modeste Înălțimi, deasupra Dâmboviței, s-au construit câteva dintre cele mai simbolice edificii religioase ale Bucureștiului: În sensul curgerii râului, de la apus spre răsărit) Mânăstirea Cotroceni, Mânăstirea Mihai Vodă (ctitorie a lui Mihai Viteazul de la sfârșitul secolului al XVI-lea), Mitropolia (mijlocul secolului al XVII-lea), Mânăstirea Radu-Vodă. În mod curios, reședința domnească n-a fost așezată Într-o poziție dominantă, ci jos, În apropierea Dâmboviței, pe malul stâng; s-ar putea ca inițial
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
evidentă la București ca la Paris); chiar aici este așezată Universitatea (construcția inaugurată În 1869 și extinsă după 1900). În Piața Universității se Înalță câteva statui reprezentative, prima și cea mai simbolică dintre toate fiind statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul (dezvelită În 1874; și ea, oricât ar fi de patriotică, tot opera unui francez, sculptorul Carrier-Belleuse; gurile rele spun că francezul ar fi preschimbat o Jeanne d’Arc În Mihai Viteazul!). Bucureștiul modern nu a fost conceput să graviteze În jurul
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
simbolică dintre toate fiind statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul (dezvelită În 1874; și ea, oricât ar fi de patriotică, tot opera unui francez, sculptorul Carrier-Belleuse; gurile rele spun că francezul ar fi preschimbat o Jeanne d’Arc În Mihai Viteazul!). Bucureștiul modern nu a fost conceput să graviteze În jurul Universității, dar acum, În urma Încrucișării bulevardelor, așa se prezintă. Centrul simbolic a fost mai Întâi Dealul Mitropoliei (unde, lângă Catedrală și sediul Mitropoliei, devenită apoi Patriarhie, s-a instalat mai târziu
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
prin a nimici partea cea mai veche a Capitalei.<endnote id="4"/> Nimic nu mai trebuia să rămână (faza de maximă intensitate a demolărilor o reprezintă anii 1984-1986). A căzut (incredibil!) Mânăstirea Mihai Vodă, simbol al orașului, ctitoria lui Mihai Viteazul, domnitorul preferat al lui Ceaușescu. Dar nici Mihai Viteazul nu-i mai putea face umbră, și cu atât mai puțin i s-ar fi permis unei mânăstiri să strice perspectiva mărețului său palat. Biserica mânăstirii, ce e drept, a fost
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
endnote id="4"/> Nimic nu mai trebuia să rămână (faza de maximă intensitate a demolărilor o reprezintă anii 1984-1986). A căzut (incredibil!) Mânăstirea Mihai Vodă, simbol al orașului, ctitoria lui Mihai Viteazul, domnitorul preferat al lui Ceaușescu. Dar nici Mihai Viteazul nu-i mai putea face umbră, și cu atât mai puțin i s-ar fi permis unei mânăstiri să strice perspectiva mărețului său palat. Biserica mânăstirii, ce e drept, a fost cruțată și deplasată cu două sute de metri, pentru a
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
recenzie ce ați făcut volumului Liceul pedagogic „Vasile Lupu” din Iași (subl.n.) , vă rog Înlesniți-mi să intru În posesia următoarelor informații: Cine-i sculptorul care a turnat În bronz bustul marelui folclorist S.Fl. Marian pe str. Mihai Viteazul? Anul? Cine-i sculptorul care a turnat În bronz bustul compozitorului Ciprian Porumbescu? Anul? (Ambele din Suceava). Luna trecută citisem În „Zori noi” o informație despre elaborarea ori apariția unei lucrări Știința Bucovinei activitatea colectivului Bibliotecii Județene. Ași vrea s-
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
O butadă. De o parte și de cealaltă, scenariul are în vedere viitorul așa cum va arăta el peste cinci ani, cam ca în business plan-urile noastre. Miopia e bună pentru tonus. Faptul de a trăi în provizorat le permite vitejilor de la Tel-Aviv să mărșăluiască în pas vioi și vesel spre catastrofă, încrezându-se într-o panoplie militară nemaivăzută până acum, și curajoșilor de la Nablus să se bată pe viață și pe moarte pentru fondarea unui stat căruia îi fuge de pe
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
din gură, parcă l-ar fi lovit peste fălci Moise proorocul cu cârja sa făcătoare de minuni. Domnia sa este un om foarte cumsecade, dar de cum a început a ținea discursuri și toasturi, a devenit un animal foarte periculos. Condus de viteji comandanți, regimentul urcă dealuri ca să scoboare văi. Dorobanții umplu din când în când tufele, căprarii înjură înnăbușit, domnul maior Ghelemè tace și oftează, domnul maior Stoianovici oftează și tace. Unul are capul atârnat pe piept, altul are capul spre cer
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]