6,137 matches
-
Acolo se află singura poartă ale cărei chei se află, din 1967, în posesia israelienilor; pe acolo pot intra vizitatori fără a mai cere autorizația nimănui. Situată în partea dreaptă a zidului dinspre apus, ea se învecinează cu poarta zidită zisă "a lui Barclay", lângă care Profetul și-a legat iapa înaripată Al-Buraq, în timpul călătoriei lui nocturne, și pe unde cruciații pătrundeau călare pe esplanada Moscheilor, călcând cu copitele indiferente ale cailor lor, evrei și musulmani. "Săriți! Al-Aqsa e în primejdie
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
dreptate: viața asta e tare complicată! * * * Khiam, sat pe jumătate creștin și jumătate musulman, în care hidjab-ul** n-a reușit să se impună. Pe o înălțime, cu vedere spre munții din Galileea, se înălța închisoarea administrată nu demult de armata zisă "a Libanului de Sud", în fapt subordonată Tsahalului. Drapelele galbene ale Hezbollahului flutură peste ruine, în mijlocul carcaselor unor blindate israeliene și ale unor piese de artilerie abandonate. Nu-i chiar un muzeu, dar pare a fi devenit deja un loc
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
artă tipografică, trebuie să lepădăm naivitățile trecutului. Dar mai este ceva tot așa de important. Nu e nevoie de gramatică, cu atât mai puțin de ortografie și punctuație. Nu numai că nu e nevoie de gramatică, mai ales de așa zisa sintaxă, dar cu cât ne pătrundem mai bine de acest adevăr în aceiași măsură trebuie să ne silim a sfărma robia calapoadelor ș-a rânduelii logice. Poetul, dacă-i poet, apoi trebuie să înțeleagă că trebuie să fie liber să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
scutiți de ele. Năcazuri la fel sunt și în Bucovina și în Ardeal unde s-a creat cuvântul "regățean". Mai trage în cumpănă și însăși criza prin care trece întreaga Europă. Se mai adaogă în sfârșit, în Basarabia, ș-așa zisa propagandă a sovietelor, care nu-i o vorbă goală. Ani și ani, după unire, au lucrat subteran agenți comuniști pretutindeni, căutând să exagereze stările de lucruri și să învenineze raporturile dintre frații din același neam. S-au produs și insurecții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Noaptea ești în primejdie, căci poate să sufle vântul cel tare. În crucile nopții iese știma alburie a lacurilor. Înainte de a bea din cofăiel, suflă asupra apei (Învățătură lui Ionuț dela Ilisafta) Arhimandritul Amfilohie e contra papei și a așa ziselor ajutoare ale papistașilor, care au făcut atâta rău creștinătății răsăritene. Meșterul: Te înșelă muierea, boală ușoară... când știi îți trece; când nu știi, nu-i nimic. O masă sau un praznic. RĂSUNETE DESPRE ÎMPREJURĂRILE ȘI VIAȚA EUROPEI OCCIDENTALE 12 Iulie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ascetică.) Am scris câteva cuvinte într-al 76-lea tom al vizitatorilor. Ne-am întâlnit aici cu niște englezi și scoțieni pe care i-am văzut și la Moscova. Am vizitat cimitirul din coasta muntelui ce domină orașul (Sâmbătă) așa-zisul panteon. Între stâncile colțuroase ale piscului, alături de funicularul ce servește palatul de sus, o bisericuță veche ca toate cele vechi de la Tbilisi, și câteva morminte de intelectuali, scriitori, artiști și oameni de știință. Într-o pace impresionantă odihnește aici sufletul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
aștepta mușterii trecători cu un butoiaș de 50 l. vin roș localnic, lângă izvorul cu apa cea mai rece. Tragi pe mățușcă vin în pahar și-l bei cu, și mai ales, fără apă. De pe păretele unui munte curg așa zisele lacrimi ale fetelor, ca o ploaie necontenită. Acestui loc îi răspunde mai sus o cascadă bogată de câteva zeci de metri cădere în perdele de unde luminate de soare. Aici sunt "lacrimile bărbaților". Ambele lacrimi au legende rămase din miile de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
1486 a fost adusă în discuție „închinarea” Moldovei față de Poartă. Această închinare a fost fixată de Grigore Ureche, de Miron Costin și de Dimitrie Cantemir în vremea lui Bogdan, fiul lui Ștefan cel Mare. Această convingere se baza pe așa zisul testament al marelui domn: „Când au murit Ștefan vodă cel Bun, au lăsat cuvânt fiului său, lui Bogdan vodă, să închine țara la turci, iar nu la alte neamuri, căci neamul turcilor sânt mai înțălepți și mai puternici”. Grigore Ureche
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Diariile sale. În scrisoare, sultanul îi reproșează domnului român că, în loc să-și achite datoria, i-a tăiat nasul solului turc și i-a scos ochii. Sultanul nu pricepe de ce Ștefan a procedat așa, din moment ce „până acum, înainte de termen tu trimiteai zisul haraci”. Dacă, de obicei, în asemenea cazuri, sultanul profera cele mai dure amenințări, de data aceasta tonul scrisorii este destul de împăciuitor. Domnul să se hotărască, vrea război sau pace, sultanul a avut încredere în el și „dacă ai făcut așa
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
boieri. Este greu de spus în fața acestei realități documentare că domnul a dus o politică susținută de colonizare. Făcându-se o asemenea constatare, se uită faptul că și înaintașii lui Ștefan cel Mare au făcut asemenea danii. În perioada așa-zisei crize a fărâmițării feudale, fiii lui Alexandru cel Bun, Iliaș și Ștefan au dăruit, între 1434 și 1438, nouă privilegii în care este vorba de un loc în pustie pentru întemeierea unui sat. În patru ani au fost dăruite tot
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și au sprijinit biserica. Din acest punct de vedere, Ștefan cel Mare a fost considerat nu numai cel mai mare ctitor, dar și cel care a înzestrat biserica mai mult decât alți domni. S-a creat impresia că în așa-zisa epocă a fărâmițării feudale, domnii nu au avut nici timpul, și nici mijloacele, să acorde atenția ce se cuvenea bisericii. A fost în interesul domniei să ocrotească biserica, deoarece, ca peste tot, în lumea feudală, dar mai ales la noi
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Crăstoae, Bălcarii și Curtești. Grigore, egumenul Bistriței, vindea cele trei sate cu 200 de zloți tătărești. Aceste sate nu au figurat nici în privilegiul din 1462, nici în cel din 1467, ceea ce înseamnă că ele nu se bucurau de așa-zisul act de imunitate din 1467. La 23 noiembrie 1499, Ștefan cel Mare cumpăra de la nepoții lui Stan Bârlici două sate: Dragomirești și Tălvești, cu mori pe Siret, pentru care aveau uric de la Alexandru cel Bun. Domnul mai cumpăra de la nepoatele
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
1462, după care i-a mai dat unul în 1488 și altul în 1499, iar cel de-al treilea în 1503. Așadar, Ștefan cel Mare i-a dat Moldoviței opt privilegii, jumătate din câte i-au fost date în timpul așa zisei crize a fărâmițării feudale. Concluzia, care se impune, este că domnii de la 1432 și până la 1457 au căutat în biserică un susținător, care să îi ajute la consolidarea puterii lor, lucru care nu s-a realizat. Ștefan cel Mare a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
facă la 1 ianuarie, de ziua Sfântului Vasile cel Mare, seara parastas, iar dimineața Sfânta Liturghie, pentru “sufletul nostru, pentru sufletul soției noastre, pe numele ei Nastea și pentru copilul meu iubit, Mihul ceașnic, și pentru fiica mea dragă Sofia, zisă Soptea”. Iuga, marele vistier, era înrudit cu domnul, așa explicându-se faptul că a fost înmormântat la Putna. Satul Șirăuți, dăruit de Iuga mânăstirii Putna fusese cumpărat de la Mihăilă și de la Pițurcă, nepoții lui Dan Poiană, după cum reiese din privilegiul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
un simulacru de proces, într-o unitate militară si nu într-un tribunal, n-au rezolvat problemele multiple si complexe ale societății românesti. Acel ”vid de putere” , cum îl numea cel care avea să preia conducerea României, instituind un asa zis regim democratic. În realitate, noul conducător, care nu a mai fost ales si 7 7 reales ca Nicolae Ceausescu, ci, s-a autoproclamat, nu va face decât să-si propună instaurarea unei ”democrații de cumetrie”, așa cum îi plăcea să se
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
terorițti nu erau în realitate, decât persoane care au fugit, atunci când se trăgea, fie de teama de a nu fi împușcați, așa cum s-a întâmplat cu actorul Horia Căciulescu, doborât dintr-n glonț slobozit dintr-o armă aparținând unui așa zis apărător al revoluției române. Ion Iliescu a fost, împreună cu emanații evenimentelor din decembrie 1989, creatorul unor diversiuni, pentru ca să vadă poporul român, la Televiziunea Română Liberă, cum s-a desfășurat revoluția. Ea n-a fost ”de catifea”, așa cum s-a desfășurat în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
membru al comunității. Pe de altă parte, „comporta¬mentul frumos”, caritabil, devine o primă treaptă pentru dobândirea abilităților eroice, un întemeietor nu poate fi necivilizat! Binefacerile eroului au fost considerate „un automatism propriu prozei fantastice, urmat de alte automatisme, așa-zisele donațiuni. Ele devin elemente narative, indispensabile acțiunii”. Automatismele reprezintă însă gesturi fixate de funcția lor rituală, scenariul inițiatic neputând fi parcurs altminteri. Cel mai adesea, mezinul nu își arată natura excepțională, procedeu considerat a fi o „disimulare strategică - inițial, poate
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
sub ea se vede o urmă lungă, albă a unui avion; păsările nu mai ciripesc, nu mai zboară în văzduh, așa cum am admirat în multe seri zborul rândunelelor. Este calmă și plăcută această seară, chiar daca am nimerit într-o așa- zisă localitate, toată o ruină. Simt atâta pace și liniște în suflet. îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru că voi dormi din nou într-un dormitor plin cu persoane în pelerinaj, sau călătorie, turism, fiecare cu scopul lui, toți în drum spre Santiago
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
cer, adie și o boare plăcută de vânt, dar pelerinii nu dau semne că le-ar fi somn, și este ora 22. Dar este un meci de fotbal, Italia-Spania, și mulți se uită la acest joc la televizorul din așa-zisa bucătărie. Laguna de Castilla, 11 august în dimineața aceasta, din nou pelerinii s-au trezit înainte de ora 6, foindu-se, grăbindu-se la baie, făcându-și bagajele în grabă, ca și cum cineva i-ar fugări din hanul Ave Felix, unde au
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
apartament de două camere, în care mă simțeam stingher. Era normal locuința familiei colegului aflat în concediu, iar eu eram un intrus și, ca atare, mă retrăgeam în respectivul apartament numai ca să dorm pe o canapea destul de comodă din așa-zisa sufragerie. N-am vrut să folosesc dormitorul familiei titularului, mi se părea indecent. Sufrageria era încăpătoare și răspundea minimului de confort de care aveam nevoie. Plecam dimineața la prima oră, pe jos până la misiune, preț de 35-40 de minute, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
pe străzile capitalei. Protocolul părții române prevedea că, după ceremonialul primirii înaltului oaspete, cei doi demnitari trebuia să se urce într-un automobil decapotat, de unde urmau să primească aplauzele mulțimii, iar ei să răspundă cu zâmbete și să salute așa-zisul entuziasm popular. Gorbaciov nu voia să se urce în ARO-ul românesc, ci să se deplaseze cu ZIL-ul care trebuia să sosească în aceeași zi cu al doilea avion special, partea sovietică voind ca să aibă o aterizare în avans
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
părut chiar că aceștia fuseseră avertizați de prezența exponatului uman, evident un indigen incaș. Erau multe ciudățenii în Lima, din păcate eu le descopeream cu greu, fiind foarte ocupat cu îndeplinirea misiunilor clar definite de șefii mei din București. Așa-zisul timp liber era mai mult ocazional decât programat, în funcție de oportunitățile care apăreau în programul misiunii. În general, exista recomandarea ca ieșirile în oraș să se facă în doi cel puțin, dar era foarte dificil să te poți organiza și să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
altuia nu-i face". Reciprocitatea era respectată fără comentarii cu toate statele, mai puțin cu cele supranumite "țările frățești și prietene"; aici, mai ales Moscova și Budapesta încercau să obțină pe neobservate unele avantaje, care apoi deveneau argumente în așa-zisa păstrare a tradiției. În fiecare an, pentru fiecare marcare a unei date comemorative, aveau loc multe dezbateri legate de caracterul unor manifestări care, în subsidiar, conduceau spre suspiciuni de reclamare mascată a unor pretenții teritoriale. 4 aprilie este un astfel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
și a Elenei Ceaușescu. De această dată, la cererea expresă a lui Shevarnadze, după aproape o jumătate de oră, am procedat la scoaterea mass-mediei din sala de convorbiri. Oricum, sala rămăsese destul de aglomerată, delegația sovietică refuzând să renunțe la așa-zișii experți necesari în cadrul convorbirilor. Din partea română au fost scoși aproape toți experții din M.A.E., rămânând unii dintre cei apropiați noilor autorități. Despre convorbirile de fond, presupun că cei care au avut locuri pe scaune s-au gândit și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
preocuparea pentru lărgirea și diversificarea activității științifice și de cercetare în domeniul Reumatologiei și Recuperării medicale, care îl situează, pe merit, ca un deschizător de școală. Schematic activitatea științifică a fost orientată către următoarele domenii: - Activitatea de cercetare științifică propriu zisă; - Publicații și comunicări științifice; - Activitatea editorială; - Participarea la manifestări științifice în țară și peste hotare; - Organizarea de manifestări științifice; - Coordonarea activității științifice în clinicile de specialitate. Activitatea de cercetare științifică a profesorului dr. Veaceslav Carasevici abordează o largă tematică a
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]