50,381 matches
-
vieții politice și eclesiastice ale vremii sale: Ioanichie Caragea (viitor patriarh ecumenic), Paisie (fost patriarh ecumenic), Silvestru (fost patriarh al Antiohiei) și alții. S-a căsătorit apoi, în 1749, cu Mariora, fiica unor greci din Constantinopol, Ioannis și Fevronia. Au locuit împreună în insula Halki, dar soția sa bolnăvicioasă și fiica lor nou-născută Magdalena au murit doi ani mai târziu. Alături de încarcerare, această a doua lovitură a sorții l-a făcut să se retragă în monahism sub numele de Chesarie, într-
Constantin Dapontes () [Corola-website/Science/328317_a_329646]
-
anul unei renovări. O boltă în arc semicircular permite accesul spre Orașul de Jos printr-un pasaj în trepte,Scările Sag. La sfârșitul secolului XIX a suferit din nou transformări, în anul 1897 etajul fiind transformat într-o cameră de locuit. Până în anul 1860 accesul se putea realiza și printr-un drum carosabil ce venea din direcția Pasajul Scărilor,continua prin gangul, acum închis, din parterul casei de pe Strada Turnului Nr.4, apoi cotind spre partea laterală a Turnului. Se prezintă
Turnul Scărilor () [Corola-website/Science/328334_a_329663]
-
Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, București (1945-1978). Decan al Facultății de Arte Decorative (1952 1954). Șef de catedră al disciplinelor tehnico teoretice (1964 1973). Fondator al Școlii Românești de Anatomie și Antropologie Artistică. În primii ani ai copilăriei, a locuit împreună cu familia, în Slobozia. Pentru desăvârșirea educației copiilor, familia Tudor Ghițescu s-a mutat la Buzău, unde cei trei frați au absolvit studiile gimnaziale, apoi în Blaj, unde aceștia au încheiat cu magna cum laudae liceul catolic. După terminarea liceului
Gheorghe Ghițescu () [Corola-website/Science/328350_a_329679]
-
incertitudinile legate de relațiile regatelor croat și maghar în secolele al X-lea și al XI-lea. Istoricul croat Ferdo Šišić și susținătorii săi consideră că Tomislav al Croației a domnit asupra întregii regiuni (sau a celei mai mari părți) locuite de croați, în vreme ce istoricii maghiari Gyula Kristó, Bálint Hóman și János Karácsonyi consideră că zona cuprinsă între Drava și Sava nu a fost sub controlul nici unuia dintre cele două regate în acea perioadă. Nada Klaić are o poziție de mijloc
Pacta conventa (Croația) () [Corola-website/Science/328356_a_329685]
-
duce după el, Mihai și Nina se plimbă împreună prin port. Ei fac o călătorie de vis prin București cu o mașină de epocă marca Chevrolet, în timpul căreia turista își pierde valiza. Mihai o conduce pe Nina la baraca unde locuia el, iar rusoaica mărturisește că ea este delegata Festivalului de la Soci. Tânărul este dezorientat, își cere scuze și pleacă, hoinărind toată noaptea pe străzile din port. Studenții o însoțesc a doua zi pe Nina la București. Odată cu ei pleacă și
Cîntecele mării () [Corola-website/Science/328359_a_329688]
-
descoperirea pe care o face Andrei în pădure. Aici el întâlnește o fată misterioasă, pe nume Laura, care pare avidă să afle cât mai multe despre oameni prin intermediul lui Andrei. În ciuda afirmației ei că e venită la bunica ei care locuiește în sat, Petre o surprinde într-o noapte că se adăpostește în pădure, unde vorbește cu copacii. Fata îl ajută pe Andrei să dejoace farsele lui Oniga, dar ultima farsă a acestuia - în urma căreia Petre și Ionică își pierd viața
O experiență neobișnuită () [Corola-website/Science/328377_a_329706]
-
ales SUA, unde, după scurte șederi în Salzburg și Bremerhaven, a ajuns în octombrie 1951. După câteva săptămâni petrecute la New York, s-a mutat în Richmond, Virginia, de unde, după circa un an, a revenit definitiv la New York City. Aici a locuit din 1952 în camere mobilate, în special în Manhattan, dar și în Brooklyn Heights. A început să-și câștige pâinea ca muncitor în fabrică. Din 1954 a ținut serie de prelegeri și ședințe de lectură cu public, publicând în același
Alfred Gong () [Corola-website/Science/328385_a_329714]
-
vechii așezări, un nou nucleu de locuire și-a făcut apariția, în jurul anului 700 î.Hr., pe colina fortificată din apropiere (viitoarea acropolă a orașului Filippi). Cercetările arheologice susțin concluzia că această nouă așezare, datând din epoca timpurie a fierului, era locuită cel mai probabil de traci, care au fost și primii locuitori ai regiunii menționați în izvoarele scrise. De origine tracă s-ar putea să fie și cel mai vechi nume cunoscut al regiunii (sau poate chiar al acestei prime așezări
Filippi () [Corola-website/Science/327523_a_328852]
-
să se întoarcă în Bavaria. După întoarcere cuplul și-a stabilit reședința la Munchen, unde Isabella a experimentat viața la curtea bavareză. Au trăit acolo trei zile înainte ca Isabella să părăsească orașul pentru casa ei din Viena unde a locuit cu mama ei și a refuzat să se mai întoarcă. Membrii familiei au încercat o reconciliere însă au eșuat. Tatăl lui Georg a făcut o călătorie specială la Viena pentru a o convinge să se întoarcă. În final, toate eforturile
Arhiducesa Isabella de Austria () [Corola-website/Science/327551_a_328880]
-
Zidurile exterioare ale complexului au fost incendiate cu câlți și smoală. Unul dintre frați se sinucide, iar ceilalți doi au fost arestați după câteva zile și duși la Iași, de unde au fost deportați în Rusia. Membrii familiei Sturza nu au locuit în castel, lăsându-l în părăsire. Părăsit de călugări, fostul schit a ajuns în uitare în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. După acel moment, Palatul Cnejilor a început să se ruineze. Biserica a fost însă utilizată ca
Palatul Cnejilor () [Corola-website/Science/327536_a_328865]
-
500 mm de pe panțe. Această apă alimentează platoul. Orașele din Pisidia, întemeiate în cea mai mare parte pe panțe, au beneficiat de această fertilitate. Solul irigat al terenurilor este foarte potrivit pentru pomicultura și pentru creșterea plantelor. Pisidia a fost locuită încă din epoca paleoliticului, cu unele așezări cunoscute din timpuri istorice cuprinse între mileniul al VIII-lea și mileniul al III-lea î.Hr.. Strămoșii Pisidiei clasice au fost probabil prezenți în regiune înainte de secolul al XIV-lea î.Hr.. La acea
Pisidia () [Corola-website/Science/327560_a_328889]
-
Zidurile exterioare ale complexului au fost incendiate cu câlți și smoală. Unul dintre frați se sinucide, iar ceilalți doi au fost arestați după câteva zile și duși la Iași, de unde au fost deportați în Rusia. Membrii familiei Sturza nu au locuit în castel, lăsându-l în părăsire. Părăsit de călugări, fostul schit a ajuns în uitare în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. După acel moment, Palatul Cnejilor a început să se ruineze. Biserica a fost însă utilizată ca
Schitul Hangu () [Corola-website/Science/327537_a_328866]
-
din 1992, regizat de Andrei Blaier. Rolurile principale sunt interpretate de Horațiu Mălăele, Emilia Popescu, Dorina Lazăr, Gheorghe Dinică, Andrei Finți și Coca Bloos. Subiectul filmului îl reprezintă un proces de divorț intentat de doi tineri soți pentru a putea locui singuri în apartamentul pe care abia îl cumpăraseră și în care autoritățile României comuniste le repartizaseră cu forța un chiriaș. Acțiunea filmului se petrece în ultimii ani ai României comuniste. Cu ajutorul financiar al părinților și prin vânzarea unei Dacii din
Divorț... din dragoste () [Corola-website/Science/327573_a_328902]
-
destinat exterminării,prin izolare,a mai multor mii de evrei mai ales din Basarabia și Odessa, în timpul Holocaustului în provincia Transnistria înființată de regimul fascist român al lui Ion Antonescu în teritoriile ucrainiene cucerite, dintre Nistru și Bug. În 1943 locuiau în satul vecin Akmecetka circa 60 familii ucrainiene, care trăiau in condiții de sărăcie. Locul s-a aflat la jumătatea drumului dintre lagărele de la Bogdanovka (Bohdanivka) și Domanevca (Domanivka), la 18 km distanță de acestea și șa 60 km sud-est
Lagărul de concentrare Acmecetca () [Corola-website/Science/327585_a_328914]
-
îngrijirea șoselelor, el supraveghând și asigurând bună execuție a reparării drumurilor prin astuparea gropilor, curățării acostamentelor și refacerii șanțurilor. Mai apoi Sterie Ciumetti, ca și Pericle Papahagi și alți români din Cadrilater, se va stabili în România. Sterie Ciumeti va locui și lucra ca inginer constructor la Huși, Iași, Roman, Constanța și București. La Huși face parte din corpul tehnic în perioada care a urmat declarației de război contra Austro-Ungariei, când lumea alarmată pleacă spre Moldova - locul de retragere al armatei
Sterie Ciumetti (inginer) () [Corola-website/Science/327595_a_328924]
-
fost căsătorită cu matematicianul român Cassius Tocqueville Ionescu Tulcea, apoi cu scriitorul american Saul Bellow, Premiul Nobel pentru Literatură (1976), și pe urmă cu cunoscutul matematician argentinian, profesor la University of Chicago, (în engleză). , nepoata de fiică a lui Sterie, locuiește la Chicago, este o cunoscută matematiciană și a fost Profesor la (în engleză). Ana, al doilea copil al lui Sterie Ciumetti (născută tot la Bitolia în 1909) a studiat la Londra și apoi a fost profesoară de liceu de geografie
Sterie Ciumetti (inginer) () [Corola-website/Science/327595_a_328924]
-
Liceul Șincai din București. Soțul Anei a murit cu patru luni înainte de nașterea singurului lor copil, Ileana Costea, a doua nepoată de fată a lui Sterie, care este profesor de inginerie automatizată la o universitate de stat din California și locuiește din 1973 în Los Angeles. Sterie Ciumetti era fiu de păstor și primul din familia lui care a învățat carte (cum declara, în 1951, Florica Bagdasar, într-o Autobiografie depusă la serviciul „Cadre“ al Institutului Medico-Farmaceutic București). Era un bărbat
Sterie Ciumetti (inginer) () [Corola-website/Science/327595_a_328924]
-
de oameni în lume). Tot mai mulți oameni călătoresc peste hotare (în alte țări). Se consideră că și încălzirea globală joacă un rol important în răspândirea febrei denga. Denga este mai răspândită în zona ecuatorială. 2,5 miliarde de oameni locuiesc în zonele cu frecvență mare a bolii denga. 70% dintre aceștia locuiesc în Asia și în bazinul Pacific. În Statele Unite, între 2,9% și 8% din persoanele ce se întorc dintr-o călătorie din zonele cu frecvență mare a febrei
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
alte țări). Se consideră că și încălzirea globală joacă un rol important în răspândirea febrei denga. Denga este mai răspândită în zona ecuatorială. 2,5 miliarde de oameni locuiesc în zonele cu frecvență mare a bolii denga. 70% dintre aceștia locuiesc în Asia și în bazinul Pacific. În Statele Unite, între 2,9% și 8% din persoanele ce se întorc dintr-o călătorie din zonele cu frecvență mare a febrei denga și poartă infecția, sunt infectați în timpul călătoriei. La acest grup de
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
Rădescu), precum și preotul Iraclie Porumbescu (Emanoil Petruț). Printre participanți s-a infiltrat și un colonel austriac (Toma Caragiu) care urmărea discret modul de desfășurare a festivităților. După slujba religioasă din biserică și depunerea unei urne cu pământ din toate provinciile locuite de români, s-a organizat o horă în fața mănăstirii pe muzica tarafului condus de lăutarul Vindireu. Ciprian Porumbescu ia vioara din mâinile lui Vindireu și începe să cânte, uimind asistența cu talentul său. Aflați în drum spre Suceava, pastorul Gorgon
Ciprian Porumbescu (film) () [Corola-website/Science/327587_a_328916]
-
în prezența procurorului Ioan Ispas (Cătălin Crișan). Cadavrul fusese deplasat, iar medicul legist nu poate emite nicio ipoteză preliminară. Medicul a cunoscut-o în tinerețe pe Ana Cumpănaș la castelul ducesei Nako (Olga Tudorache) din Lunga, un sat în care locuiau români și sârbi. Deși cei doi tineri se iubeau, ei au trebuit să se despartă. Cu sprijinul financiar al aristocratei văduve, tânărul Podoleanu a fost trimis la studii la Liceul Piariștilor din Timișoara și apoi la universitate, pentru a deveni
Femeia în roșu (film din 1997) () [Corola-website/Science/327593_a_328922]
-
pentru a fi mai ușor reperată de agenții FBI. După uciderea lui Dillinger, Anna Sage a primit 5.000 de dolari ca recompensă. Deoarece procedura de deportare începuse deja, ea a fost deportată în 1936 la Timișoara. Ana Cumpănaș a locuit acolo până în 1947, când a murit în urma unei boli de ficat. Despre viața lui Dillinger au fost realizate mai multe filme americane precum "Guns Don't Argue" (1957), "The FBI Story" (1959), "Dillinger" (1973), "The Lady in Red" (1979) sau
Femeia în roșu (film din 1997) () [Corola-website/Science/327593_a_328922]
-
de Sierra Entertainment. Este al treilea joc din seria "Caesar", parte a seriei extinse "City Building Series" publicate de Sierra. A fost lansat în octombrie 1998. Orașele din încearcă să reflecte cu acuratețe viață cotidiană a cetățenilor romani - plebea săracă locuiește în corturi și barăci, în timp ce cei mai bogați patricieni locuiesc în vile somptuoase. Alimente de bază includ grâul, fructe, legume, carne de porc, de asemenea vinul este necesar pentru unele festivaluri și în dezvoltarea caselor. Cetățenii se plimbă pe străzi
Caesar III () [Corola-website/Science/327626_a_328955]
-
parte a seriei extinse "City Building Series" publicate de Sierra. A fost lansat în octombrie 1998. Orașele din încearcă să reflecte cu acuratețe viață cotidiană a cetățenilor romani - plebea săracă locuiește în corturi și barăci, în timp ce cei mai bogați patricieni locuiesc în vile somptuoase. Alimente de bază includ grâul, fructe, legume, carne de porc, de asemenea vinul este necesar pentru unele festivaluri și în dezvoltarea caselor. Cetățenii se plimbă pe străzi, în veșminte diferite și-și pot spune numele lor jucătorului
Caesar III () [Corola-website/Science/327626_a_328955]
-
militare, cealaltă misiune cerând o dezvoltare avansată. Pentru terminarea unei misiuni trebuiesc îndeplinite obiectivele din cinci categorii: Populație, Prosperitate, Cultură, Pace și Favorul împăratului. Populația reprezintă numărul de locuitori din oraș. Imigranții sosesc în oraș dacă sunt suficeinte locuri de locuit și de muncă, dacă provincia nu este atacată de inamici, dacă populația este fericită etc. Dacă Roma plătește munca mai mult decât orașul jucătorului sau șomajul este prea mare, atunci imigranții nu mai sosesc în oraș. Prosperitatea este cel mai
Caesar III () [Corola-website/Science/327626_a_328955]