50,709 matches
-
firească, Saladin odată victorios era gata să fie mărinimos. Patriarhul Ierusalimului, cu voia sultanului, părăsea și el orașul, luând cu sine tezaurul bisericilor creștine de care Saladin nu s-a atins, deși el ar fi însemnat o captură importantă. O manifestare de fanatism religios ar fi fost de prisos. Singura înfăptuită a fost dictată de bucuria triumfului când trupele musulmane au intrat în Ierusalim. Era într-o vineri, ziua sfântă a musulmanilor. Atunci, mai mulți luptători s-au urcat pe cupola
Cruciada a treia () [Corola-website/Science/314756_a_316085]
-
călătorit și a cântat în Austria, Germania și Franța. A studiat și interpretează piese de chitară clasică, jazz-blues, flamenco și caffe-concert. În perioada 2005-2007, a format un duet de chitară clasică și jazz cu Tudor Irimescu, susținând recitaluri la diferite manifestări culturale din Craiova. În aceeași perioadă, a făcut parte din trupa de muzică de cameră a Liceului de Artă "Marin Sorescu" din Craiova, alături de Monica Bălășoiu (vioară), Cristi Munteanu (violoncel) și Ioana Dârvă (pian). Pe 19 octombrie 2006, a participat
Alexandru Munteanu () [Corola-website/Science/314916_a_316245]
-
Festivalul Național al Tradițiilor Populare, Zilele Academiei Artelor Tradiționale, Festivalul Internațional al Filmului Antropologic (bienal), Festivalul Internațional "Cântecele Munților" (anual), Olimpiada Națională "Meșteșuguri Artistice Tradiționale", Târgul Creatorilor Populari din România (15 august) și Târgul Internațional al Meșteșugarilor - ca și prin manifestările publice, colocvii și simpozioane naționale și internaționale, pe cele mai diverse teme (filmologie, coregrafie, artă populară și etnografie, culturologie), prin taberele estivale ale elevilor din liceele de arte plastice și ale studenților la arte și arhitectură, prin slujbele religioase (duminicale
Muzeul Civilizației Populare Tradiționale „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314932_a_316261]
-
adică spre relaționarea și conexarea proceselor etnoculturale, transgresând limitele frontierelor efemere sau “tradiționale”, de natură administrativă sau etno-culturală. Muzeul va inova și în ceea ce privește introducerea culturii imateriale în programul muzeal curent spre a ilustra, atât prin expoziții, cât și prin alte manifestări culturale destinate patrimoniului cultural imaterial, un întreit program ideatic ce cuprinde - tradițiile, influențele și experiențele. Tradițiile înseamnă rădăcinile, constantele, liniile de forță ale culturii, ce urcă din adâncul vremurilor, asigurând continuitatea. Influențele reprezintă schimburile prin care popoarele comunică între ele
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
a inițiat și aplicat, în baza teoriilor moderne de reprezentare integrală a culturii populare tradiționale, în expresiile sale materiale și spirituale, conceptul modern de „museum vivum”, prin dezvoltarea unui adevărat sistem național de cercetare, valorificare, consolidare, catalizare și transmitere a manifestărilor circumscrise patrimoniului cultural imaterial. Întreg acest program a fost realizat în deplin consens cu Recomandările UNESCO (din anii 1989 și 1999) privind încurajarea salvării și stimularea prezervării active a valorilor culturii naționale, reprezentând tradițiile culturii populare, începând cu meșteșugurile artistice
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
inițiativa nu a devenit o prioritate, dar a primit recunoașterea națională și internațională. Pentru realizările remarcabile obținute în anul 2001, Ministerul Culturii și Cultelor a decernat "Muzeului „ASTRA”", Premiul „Al. Tzigara Samurcaș“ ce s-a acordat pentru amploarea și mesajul manifestărilor organizate în cadrul Programului „Tezaure umane vii”. În anul 2004, pentru rezultatele remarcabile obținute în anul 2003, în derularea Programului “Tezaure umane vii”, Ministerul Culturii și Cultelor, împreună cu Comisia Națională a României pentru UNESCO, a acordat Complexului Național Muzeal „ASTRA” un
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
o asemenea activitate, iar la nivelul noilor generații transmiterea acestei ștafete culturale viitorimii; protejarea și încurajarea creației autentice valoroase și combaterea kitsch-ului; promovarea creației autentice în cadrul rețelei comerciale turistice naționale și internaționale; promovarea celor mai reprezentativi creatori populari pentru manifestări oficiale, organizate în țară și în străinătate; apărarea intereselor morale și materiale ale acestor creatori. În prezent "Asociația" numără 327 creatori populari, dintre care 74 membri cotizanți, reprezentând toate genurile creației artistice tradiționale și provenind din toate zonele țării, indiferent
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
Promovarea produselor membrilor pe piața internă și internațională a avut ca punct de plecare chiar deschiderea Galeriilor de Artă Populară. TÂRGUL CREATORILOR POPULARI DIN ROMÂNIA. În urmă cu 23 de ani Muzeul Civilizației Populare Tradiționale „ASTRA” a inițiat o amplă manifestare de cultură populară și civilizație românească care își propunea, și a reușit să realizeze, un dialog veridic între tradiție și creația populară contemporană: Târgul Creatorilor Populari din România. Chiar dacă, atunci, în anii ’80, asocierea unei activități comerciale unui demers cultural
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
își propunea, și a reușit să realizeze, un dialog veridic între tradiție și creația populară contemporană: Târgul Creatorilor Populari din România. Chiar dacă, atunci, în anii ’80, asocierea unei activități comerciale unui demers cultural părea un fapt cel puțin îndrăzneț, longevitatea manifestării a dovedit că un târg al meșteșugarilor este o rețetă de succes, preluată ulterior de marea majoritate a muzeelor etnografice (cu expunere în aer liber sau pavilionare) din România. În lumea satului românesc târgul de țară, bâlciul, iarmarocul reprezintă elementul
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
și publicul vizitator ce se manifestă în spirit comunitar și interactiv (cântând, dansând, exersând în cadrul atelierelor de arte plastice) și încurajarea generației tinere de a cunoaște și proteja, de a-și însuși și perpetua tradiția culturală. Grupul țintă al acestei manifestări este foarte larg și diversificat: publicul larg, neavizat în ale artei populare, turiștii străini și români, elevii și studenții instituților cu profil de artă, istorie, sociologie, colecționarii de obiecte de artă și proprietarii de galerii de artă, specialiștii în domeniul
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
ocupă Olimpiada Națională „Meșteșuguri artistice tradiționale". Începând cu anul 1992 Complexul Național Muzeal "ASTRA" a organizat 4 ediții ale Târgului copiilor meșteșugari din România. Prin demersurile întreprinse la Ministerul Educație Naționale, începând cu anul 1996 s-a reușit cuprinderea acestei manifestări în cadrul calendarului activităților extrașcolare și transformarea ei în Olimpiadă Națională. La Olimpiada Naționala "„Meșteșuguri artistice tradiționale"" pot participa copii între 6-16 ani, care se manifestă, prin instrucția și educația primite în familie sau la școală, ca adevărați creatori de artă
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
liber din Dumbrava Sibiului micii meșteșugari prestează demonstrații practice, lucrările pentru concurs trebuind să respecte tradiția locală a genului, lăsând loc exprimării talentului și forței de creație proprii, manifestate în deplin respect pentru spiritul original al tradiției. Olimpiada este o manifestare unică, mărturisind printr-o singură imagine totu despre ceea ce numim „Tezaure umane vii”: cine păstrează tradiția (meșteri și creatori populari, mulți dintre ei membrii Academiei Artelor Tradiționale din România), cum și către cine se transmit tainele meșteșugurilor, cine receptează aceste
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
generațiile viitoare, de la „celălalt” spre „tine”, în tonuri și nuanțe de o variabilitate infinită. FESTIVALUL NAȚIONAL AL TRADIȚIILOR POPULARE. Analizând materialul acumulat în arhiva științifică a muzeului, în coroborare cu observațiile directe din teren, s-a constatat necesitatea organizării unei manifestări care să ne permită o cercetare a tuturor fenomenelor de cultură populară la nivelul întregii țări. Convingerea noastră a fost întărită de șansa cunoașterii directe a "Festivalului Tradițiilor Popoarelor Lumii" de la Washington D.C., în vara anului 1999. „Smithsonian Folklife Festival
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
Artelor Tradiționale din România". Având modelul - considerat ideal pe plan mondial, cu valoare de reper științific și cultural universal - "Complexul Național Muzeal „ASTRA”" Sibiu a inițiat, în anul 2001, organizarea "Festivalului Național al Tradițiilor Populare". Festivalul este conceput ca o manifestare spectaculară și interactivă, de prezentare scenică sau lucrativă, ecleziastică sau laică, printr-un dialog direct între actanți și publicul vizitator, exprimat în spirit comunitar și interactiv (povestind, cântând, dansând, exersând în cadrul atelierelor de arte plastice sau arte mecanice, gustând mâncăruri
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
actanți și publicul vizitator, exprimat în spirit comunitar și interactiv (povestind, cântând, dansând, exersând în cadrul atelierelor de arte plastice sau arte mecanice, gustând mâncăruri tradiționale etc.) împreună cu țăranii actanți, reprezentanți ai comunităților care își prezintă propriile tradiții. Întreg ciclul de manifestări apare ca o scenă de spectacole și activități vivante, cu ateliere de creație „in vivo”, susținute de către creatorii și purtătorii autentici ai culturii populare tradiționale contemporane, neprelucrate prin „regizări academice" și nemalformate de interpretări desuete, de tip „Cântarea României” sau
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
a se cunoaște mai bine și de a participa în mod direct la toate activitățile specifice. Muzeul "ASTRA"a avut dificila misiune de a face din acest târg un coagulator permanent al tradițiilor din zona europeană și cea mai importantă manifestare de gen din regiune. Târgul a păstrat caracterul original, adăugând funcției comerciale specifice, funcția instructivă, prin demonstrațiile practice realizate de meșteri și de „învățăceii”lor, funcția documentar artistică, prin etalonarea frumuseții costumelor populare din zonele de proveniență a creatorilor și
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
analiza și să se sublinieze semnificația elementelor studiate. Însă ce trebuie reținut e faptul că trebuie respectată rigurarea argumentației. Judecățiile personale sau judecățiile de valoare își au locul în măsura în care sunt justificate și clare Critica reprezintă atitudinea publicului față de o anumită manifestare, iar criticul este considerat un fel de expert. Acest tip de material trebuie să evalueze aspecte tehnice, artistice și valorice a unui produs cultural (piesa de teatru). O critică trebuie să se orienteze asupra stilului, conținutului și ideilor produsului cultural
Genuri jurnalistice () [Corola-website/Science/314959_a_316288]
-
b) și c), se încasează, se administrează, se utilizează și se contabilizează de către acestea potrivit dispozițiilor legale. ... (2) Veniturile proprii ale bugetelor instituțiilor publice, finanțate potrivit art. 67 alin. (1) lit. b) și c), provin din prestări de servicii, chirii, manifestări culturale și sportive, concursuri artistice, publicații, prestații editoriale, studii, proiecte, valorificări de produse din activități proprii sau anexe și altele. ... Articolul 69 Bunuri materiale și fonduri bănești primite de instituțiile publice (1) Instituțiile publice mai pot folosi pentru desfășurarea activității
LEGE nr. 273 din 29 iunie 2006 (*actualizată*) privind finanţele publice locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265180_a_266509]
-
sau discipline de învățământ, pe meserii, cultural-științifice, festivaluri, simpozioane, concursuri tehnico-științifice, premii obținute la campionate și concursuri sportive școlare, naționale și internaționale; - contravaloarea avantajelor sub formă de masă, cazare și transport; - alte drepturi materiale primite de participanți cu ocazia acestor manifestări; - altele asemenea. -------------- Pct. 14 din Normele metodologice de aplicare a art. 42, lit. u) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal este reprodus în forma prevăzută de secțiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
modificată de pct. 5 al literei B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 670 din 4 iulie 2012 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 481 din 13 iulie 2012. - sumele plătite de către organizatori persoanelor care însoțesc elevii la concursuri și alte manifestări școlare; - îndemnizațiile acordate membrilor birourilor electorale, statisticienilor, informaticienilor și personalului tehnic auxiliar pentru executarea atribuțiilor privind desfășurarea alegerilor prezidențiale, parlamentare și locale; - veniturile obținute de persoanele care fac figurație la realizarea de filme, spectacole, emisiuni televizate și altele asemenea. - tichetele
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
organizațiile și ligile sportive, cluburile sportive, bazele sportive de antrenament, hotelurile și cantinele pentru uzul exclusiv al sportivilor. Nu se aplică scutirea de taxa pentru încasările din publicitate, încasările din cedarea drepturilor de transmitere la radio și la televiziune a manifestărilor sportive și încasările din acordarea dreptului de a intra la orice manifestări sportive. Codul fiscal: m) prestările de servicii culturale și/sau livrările de bunuri strâns legate de acestea, efectuate de instituțiile publice sau de alte organisme culturale fără scop
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
cantinele pentru uzul exclusiv al sportivilor. Nu se aplică scutirea de taxa pentru încasările din publicitate, încasările din cedarea drepturilor de transmitere la radio și la televiziune a manifestărilor sportive și încasările din acordarea dreptului de a intra la orice manifestări sportive. Codul fiscal: m) prestările de servicii culturale și/sau livrările de bunuri strâns legate de acestea, efectuate de instituțiile publice sau de alte organisme culturale fără scop patrimonial, recunoscute ca atare de către Ministerul Culturii și Cultelor; ... Norme metodologice: 30
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
decembrie 2007 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 894 din 28 decembrie 2007. Codul fiscal: n) prestările de servicii și/sau livrările de bunuri efectuate de persoane ale căror operațiuni sunt scutite, potrivit lit. a), f) și i)-m), cu ocazia manifestărilor destinate să le aducă sprijin financiar și organizate în profitul lor exclusiv, cu condiția ca aceste scutiri să nu producă distorsiuni concurențiale; ... Norme metodologice: 31. Potrivit art. 141 alin. (1) lit. n) din Codul fiscal, sunt scutite de taxa pe
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
la art. 273 din Codul fiscal, dar numai cele de la sediul organizatorului și/sau locul desfășurării spectacolului, fiind asimilate celor amplasate în interiorul clădirilor. Codul fiscal: Capitolul VII Impozitul pe spectacole Reguli generale Art. 273. - (1) Orice persoană care organizează o manifestare artistică, o competiție sportivă sau altă activitate distractivă în România are obligația de a plăti impozitul prevăzut în prezentul capitol, denumit în continuare impozitul pe spectacole. (2) Impozitul pe spectacole se plătește la bugetul local al unității administrativ-teritoriale în raza
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
sportivă sau altă activitate distractivă în România are obligația de a plăti impozitul prevăzut în prezentul capitol, denumit în continuare impozitul pe spectacole. (2) Impozitul pe spectacole se plătește la bugetul local al unității administrativ-teritoriale în raza căreia are loc manifestarea artistică, competiția sportivă sau altă activitate distractivă. ... Norme metodologice: 171. Persoanele fizice și persoanele juridice care organizează manifestări artistice, competiții sportive sau orice altă activitate distractivă, cu caracter permanent sau ocazional, datorează impozitul pe spectacole, calculat în cote procentuale asupra
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]