49,464 matches
-
917 x 0,738, 1913, inv. 249), în care tema mitologică reprezintă un adagiu menit să contribuie la atmosfera de vrajă crepusculară. Cu ceva din grația Salomeei Ceciliei Cuțescu-Storck, topită parcă în atmosfera crepusculară, o femeie-nimfă-sirenă se află la marginea mării. Este vorba de o ființă mitologică ieșită în singurătatea deplină a unui loc pustiu, desfășurându-și grația departe de ochiul profan. Simbolist în această pânză este un anumit aer melancolic, o deschidere spre visare pe care-l degajă peisajul natural
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în lumea basmelor"226. I. Teodorescu asociază eclerajul și peisajul breton cu o atmosferă de basm. "(...) dacă poporul român ar fi trebuit să-și plimbe pe Făt-Frumos și pe Ileana-Cosânzeana nu numai prin munți și prin păduri ci și pe mări și pe oceane, pe asemenea întinderi de apă i-ar fi plimbat imaginația lui"227. I. Teodorescu remarca tocmai juxtapunerea temei împrumutată basmului românesc cu cadrul "feeric" al peisajului breton, exact ceea ce disocia cu acribie Paul Constantinescu, castelele al căror
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
femei, bărbați și copii sub amenințarea unui val imens pe punctul de a se sparge, ilustrează umanitatea covârșită de dificultățile vieții, umanitate căreia îi rămâne numai speranța. Pictorul ridică această amenințare la nivelul unui cataclism, aluzie la Exod și traversarea Mării Roșii de către poporul ales. Sugestia mesianică, dar și cu o notă revoluționară, se regăsește în titlu. Deși condusă de o agendă patriotică, pictura lui Malczewski din prima perioadă reflectă pe lângă preocuparea pentru destinul Poloniei și exacțiunile la care sunt supuși
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și cu un gest impune naturii calmul. Interesul cade pe jocul luminii filtrate impresionist, ca o suspensie fină, o și mai mare putere de sugestie o conferă lumina ce răzbate printr-o ferestră deschisă în nori de gestul lui Iisus. Marea este luminată în acea zonă, iar câteva raze irizează auratic conturul lui Iisus. Figura lui Christ cu întreaga ei încărcătură simbolistă revine în pictura lui Octav Băncilă, care abordează la rândul său teme religioase. Pictorul îi cunoaște îndeaproape pe maeștrii
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
atât cu poezia sa militantă, cât și cu aceea de reflecție filozofică, ambele reflectând o amărăciune funciară, un pesimism, sau cu termenii lui Dobrogeanu-Gherea, un decepționism care participa la modelajul sensibilității finiseculare. Înregistrat în cultura română drept poet romantic, "ultimul mare romantic european", opera sa relevă valențe multiple, integrând și o dimensiune decadento-simbolistă într-o ramă romantică, din care nu lipsesc accente clasiciste mai puțin evidențiate. Declinul fiziologic al poetului și finalul său tragic- mizerabilist impresiona opinia publică la sfârșitul secolului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sculpturile sale cu Himere. Capul lui Eminescu se desprinde rodinian din această masă de trupuri înlănțuite în materie printr-un efort de sublimare estetică, iar Frunzetti înregistrează expresia monstruoasă a dualității constitutive, hibridul, purtând amprenta unei androginii subversive, un "Eminescu-gorgonă". "Marele Paciurea, mergând pe linia obedienței absolute față de dicteul propriei sale fantezii bântuite de himere, făcuse un Eminescu-gorgonă, un cap spectral, de umbră a hadesului, țâșnind lumini din bezna bolgiei lui cu șerpi dantești, înconjurat de alte umbre, contorsionate pe soclu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
lacunară pe care i-o consacră Tudor Octavian 279 este reprodusă o ilustrare a unui poem eminescian, fără niciun titlu și datat 1910 cu mențiunea locului: Berlin. Tabloul îl înfățișează probabil pe Luceafăr plutind somnolent alături de iubita lui într-o mare de perle pe fondul de un albastru fluid al nemărginirii. Părul îndrăgostiților este auriu, marcă a contaminării simbolismului cu Art Nouveau-ul în diversele sale ipostaze, probabil secesionist-germană în cazul de față. Alături de părul auriu, care pare să traseze o a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
eminesciană prin excelență..."280. Într-adevăr, o mare parte a picturilor cu caracter simbolist poartă amprenta acestei afinități: o "pictură-poem" (Popescu-Gogan) Scrisoarea IV (1897) o nocturnă, Oră de dragoste (1904), un moment din "Luceafărul", Seară de dragoste, Nud la malul mării (1931)281, Natură moartă (1935) și Flori (ofrandă lui Eminescu) (ulei pe pânză, 1,708 x 1,708 cm, inventar 2061, 1935), tot o natură moartă. Poetul nu doar primește din partea Poeziei sale un chip, dar portretul său idealizat se
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
lui Spaethe de către Șirato, însă și mai colorată ideologic de antimonarhismul poetului care-l asocia pe Spaethe cu casa regală: "Secesionismul, un stil încă dibuind, s-a inaugurat în București, la vitrina unei prăvălii cu cârnați"335, iar Spaethe este "marele nostru ipsozar", "E doară kimonuloghi al sculpturii românești"336. Inaderența la Art Nouveau, respectiv Modern Style sau Sezession, a lui Arghezi nu face recuperarea lui Spaethe mai puțin importantă, Paul Constantin în Arta 1900 în România, înregistrându-l ca reprezentant
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
melancoliei și o diversificare, o nuanțare, o pulverizare a ei într-o serie de maladii, neurastenie, nebunie circulară, ipohondrie, hipomanie, subliniind totodată bipolaritatea sa. Melancoliei blânde, neptunice a poeților îi corespunde la polul opus melancolia sumbră, sulfuroasă, plutonică 376 a marilor damnați. O parte din opera simboliștilor subliniază diferența între romanticul mal de siècle și melancolia decadentă sau spleen-ul. Această tristețe era mult mai profundă și mai dramatică decât melancolia romantică, căreia îi constituie extrema agravare. Ca și "spleenul" lui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în 1887 și devenită monument public al Constanței, din moment ce decupajul postural al figurii este același în tabloul său. La rândul său, Nicolae Vermont, în tabloul Visul lui Ulise, utilizează tema mitologico-literară într-un sens care dă conținut reveriei. La marginea mării, pe un bloc de stâncă, sprijinit într-un baston, Ulise ascultă ceea ce pare să-i șoptească o eterică figură feminină. În spatele acestei figuri o întreagă scenă fantasmală apare difuz, cu un templu detașat pe fundal, cu grupuri antrenate într-o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fiecărui copil, răpit de preocuparea în care l-a adâncit artistul. Mai multă expresie nu se putea da imnului ce răsună din coardele instrumentelor, și totuși, trebuie să recunoaștem că lipsește orice patos, orice sforțare. Ușurința și firescul compoziției, iată marele secret"394. Muzica încetează să mai fie închisă într-un spațiu convențional, pentru a se integra ritmurilor naturii, unei condiții adamitice pe care acești copii o evocă prin simpla lor prezență. Este clar că această compoziție iese de sub incidența alegoricului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
prin intermediul acestor trei femei îmbrăcate aproape la fel, trei atitudini: rugăciunea, suferința sau priveghiul și meditația. Pentru a accentua tensiunea gesturilor, pictorul a plasat acest grup într-un peisaj arid, stâncos, unde în fundalul cel mai îndepărtat se poate vedea marea, contribuind astfel la izolarea în atemporal a acestor gesturi-atitudini a căror semnificație este eliberată astfel de imediatul contingențelor. Putem așeza această potențare a gestualității și sub influența picturii prerafaelite care, de asemenea, este sesizabilă în pictura Ceciliei Cuțescu-Storck, lăsând la
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
inițiați. Privite de departe, liniile lor vagi, noroase, schițau pentru orice alt neprevenit simple figurații confuze, ermetice. Văzându-l cuprins de incertitudini, poate și de perplexitate, maestrul îl întreba atunci cu politețe: "Știi ce e? ?! E Thalassa arzând la marginea mării"573. Fumigațiile și encomionul nu lipsesc, masca în ghips a lui Dante este acompaniată gemelar de bustul în bronz al poetului, opera lui F. Storck. De efect considerabil este însă tronul, piesa principală de mobilier, care servește ceremonialului poetic. Tronul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a unei armonii subliniate de un ecumenism estetic. O reconstituire a catalogului colecției Alexandru Bogdan-Pitești o face Theodor Enescu 576. Din păcate, colecția a fost dispersată și elementul de coeziune care o structura s-a pierdut. Catalogul reunește piese ale marilor și micilor artiști ai vremii sale, fără a sugera înclinația decisivă a colecționarului către un anume curent estetic, în ciuda sensibilității sale simbolisto-decadente. În lumea artei, inclusiv granițele sensibilității catolice a seniorului se dizolvă pentru a face loc și obiectelor de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de chiar locuitorii lor. În cazul de față, sera a fost incorporată decorativ într-o frescă, gradul maxim de stilizare a luxurianței vegetale. Serafina Brukner subliniază nu doar evocarea tropicelor și a unei atmosfere de o deschidere spațială maximă către mările sudului și insulele din Pacific, ci și faptul că această junglă pictată constituie debutul artistei în pictura decorativă. Prin urmare, primul pas în acest sens Cecilia Cuțescu-Storck îl face prin construirea unui spațiu intim, protejat de figuri feminine în atitudini
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
legănându-se în vântișorul plin de miresme al țărilor sudice. Palmieri și cactuși se împerecheau cu statui și reliefuri în piatră. Ferige uriașe se împleticeau sub pașii noștri și se urcau pe zidurile palatului prin ale cărei ferestre ne chema marea de smarald..."592. Combinația de vegetație luxuriantă cu piatra sau statuile o impresionează, spațiul pare decupat dintr-o fantezie orientală. La fel, în casa Storck, plafonul este invadat de o vegetație multicoloră, un acoperiș luxuriant al unei păduri tropicale cu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
În ceea ce privește declanșarea schizofreniei, cât și În ceea ce privește instalarea toxicomaniilor: Ocupația și clasa socială: studiile demonstrează existența unei corelații semnificative Între apariția schizofreniei și a toxicomaniilor la persoanele cu statut social scăzut și educație rudimentară, declin profesional și social Locul de rezidență: marea majoritate a persoanelor cu schizofrenie și toxicomanie provin din zonele mărginașe ale orașelor, În cartiere cu risc privind prezența fenomenelor antisociale. Izolarea socială: de obicei sunt persoane singure, lipsite de familii, prieteni, fără perspective sociale și profesionale, fără idealuri de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Ed. Junimea, Iași, 2000; Neguțătorul de drum, Ed. Parnas, Iași, 2002; Apele tăcerii, Ed. Cutia Pandorei, Vaslui, 2002; Dresorul de nori, Ed. Pim, Iași, 2007; Bagaj de prisos, Ed. Pim, Iași, 2007; Târziu În Empireu, Ed. Pim, Iași, 2007; Transcendența mărilor de vânt, Ed. Pim, Iași, 2009; Proprietarul de timp, Ed. Pim, Iași, 2009; Ecouri - elegii, Ed. Timpul, Iași, 2010; Oglinzi Înșelătoare, sonete, Ed. Pim, Iași, 2011. Proză: Dincolo de bine și de rău, proză scurtă, Ed. Cronica, Iași, 2008; O istorie
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
iluminism spre romantism, așa numita epocă preromantică, reprezentată de Vasile Cârlova, I. H. Rădulescu, Grigore Alexandrescu, Vasile Alecsandri, Dimitrie Bolintineanu cunoscuți și sub numele de scriitori pașoptiști. Romantismul românesc a fost reprezentat În mod strălucit de Mihai Eminescu, considerat ultimul mare romantic european Încheind, așadar, romantismul universal. (Nu trebuie uitat că la 1883 Victor Hugo publica „Legenda secolelor”; În același an, Mihai Eminescu publica „Luceafărul”) Postromantismul s-a manifestat prin imbinarea elementelor romantice cu trăsături simboliste sau sămănătoriste, perioadă În care
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
mișcare literară”, iar un alt termen mai Îndepărtat este cel de „școală literară”. Aceasta reprezintă influențele unor personalități asupra creațiilor literare dintr-o anumita perioada. Un bun exemplu Îl constituie articolele teoretice ale lui Titu Maiorescu asupra perioadei numite epoca marilor clasici. Aria curentelor literare este foarte Întinsă deoarece, În aceeași perioada pot exista mai multe curente literare și chiar În aceeași operă se pot Întâlni principii literare diverse. Din acest motiv, este aproape imposibil ca un scriitor să se afirme
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
mișcare literară”, iar un alt termen, mult mai Îndepărtat, este cel de „școală literară”. Aceasta reprezintă influențele unor personalități asupra creațiilor literare dintr-o anumită perioadă. Un exemplu Îl constituie articolele teoretice ale lui Titu Maiorescu asupra perioadei numite „epoca marilor clasici”. Aria curentelor literare este foarte extinsă, deoarece, În aceeași perioadă pot exista mai multe curente literare și chiar În aceeași operă se pot Întâlni principii ale mai multor mișcări literare. Din acest motiv, este aproape imposibil ca un scriitor
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
splendidă poveste de iubire, Într-o atmosfera cu profunde implicații mitologice. Imaginarul poetic e de factură romantică. Fata de Împărat este văzută Într-o mișcare abia perceptibilă, pentru că totul se petrece În planul visului. Fata contemplă Luceafărul de la fereastra dinspre mare a castelului. La rându-i, Luceafărul, privind spre „umbra negrului castel”, o Îndrăgește pe fată claustrată În turn de tatăl ei și se lasă copleșit de dor. Dar și fata aspiră spre lumea cosmică, spre absolut, iar spiritul ei simte
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cântare/ Să se ia munții cu păduri/ Și insulele-n mare?, ipostaza Împăratului: „Ți-aș da pământul În bucăți/ Să-l faci Împărăție", a geniului militar/ a cezarului: „Iți dau catarg lângă catarg,/ Oștiri spre a străbate/ Pămăntu-n lung și marea-n larg...” Demiurgul păstrează pentru final argumentul zdrobitor, dovedindu-i Încă o dată Luceafărului superioritatea și În iubire, față de muritoarea Cătălina: „Și pentru cine vrei să mori?/ Întoarce-te, te-ndreaptă/ Spre-acel pământ rătăcitor/ Și vezi ce te așteaptă". Partea a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Sara pe deal”. Înlocuirea regionalismului ar avea un efect de anulare a tot ceea ce reprezită imagine sonoră. Același rol de a sublinia o perspectivă mitică o are și regionalismul „mumă”. Prima metamorfozare a luceafărului ne trimite Într-un timp primordial; marea nu poate fi decât „mumă”, nu „mamă”(„Iar noaptea-mi este mună” din strofa 33), pentru că ultimul termen aparține În exclusivitate prezentului. „Colo’ (-n palate de mărgean), cu accentul pe cel de-al doilea „o”, aparține, cum se știe, limbajului
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]