491,562 matches
-
dacă și numai dacă Spațiile Banach și Hilbert sunt spatii vectoriale topologice complete ale căror topologii sunt date de o normă și, respectiv, de un produs scalar. Studiul lor—o piesă-cheie în —se axează pe spații vectoriale infinit-dimensionale, deoarece toate normele pe spații vectoriale topologice finit-dimensionale dau naștere la aceeași noțiune de convergență. Imaginea din dreapta arată echivalența 1-normei și ∞-normei pe R: cum „bilele” unitate se includ una pe alta, un șir converge la zero într-una din norme, dacă și
Spațiu vectorial () [Corola-website/Science/298212_a_299541]
-
deoarece toate normele pe spații vectoriale topologice finit-dimensionale dau naștere la aceeași noțiune de convergență. Imaginea din dreapta arată echivalența 1-normei și ∞-normei pe R: cum „bilele” unitate se includ una pe alta, un șir converge la zero într-una din norme, dacă și numai dacă el converge și în cealaltă. În cazul infinit-dimensional însă vor exista, în general, topologii neechivalente, care fac studiul spațiilor vectoriale topologice mai bogat decât cel al spațiilor vectoriale fără date suplimentare. Din punct de vedere conceptual
Spațiu vectorial () [Corola-website/Science/298212_a_299541]
-
infinit-dimensional ℓ sunt neechivalente pentru "p" diferite. De exemplu, șirul de vectori , adică primele 2 cu valoarea 2, și următoarele 0, converge la pentru , dar nu și pentru : Mai general decât șirurile de numere reale, funcțiile sunt dotate cu o normă care înlocuiește suma de mai sus cu Spațiul funcțiilor integrabile pe un anumit domeniu Ω (de exemplu un interval) care satisfac , și sunt echipate cu această normă se numesc spații Lebesgue, notate "L"(Ω). Aceste spații sunt complete. (Dacă se
Spațiu vectorial () [Corola-website/Science/298212_a_299541]
-
pentru : Mai general decât șirurile de numere reale, funcțiile sunt dotate cu o normă care înlocuiește suma de mai sus cu Spațiul funcțiilor integrabile pe un anumit domeniu Ω (de exemplu un interval) care satisfac , și sunt echipate cu această normă se numesc spații Lebesgue, notate "L"(Ω). Aceste spații sunt complete. (Dacă se folosește integrala Riemann în schimb, spațiul "nu" este complet, ceea ce poate fi considerat a fi o justificare pentru teoria integrării Lebesgue.) Concret, aceasta înseamnă că pentru orice
Spațiu vectorial () [Corola-website/Science/298212_a_299541]
-
după anul 1940, sau morții dintre exilații ne-țărani. Numărul de oameni care au fost prizonieri la un moment dat este, desigur, mult mai mare, și mai trebuie spus că mulți dintre supraviețuitori au suferit leziuni fizice sau psihice definitive. Normele extrem de mari, violența, foamea și elementele potrivnice ale naturii erau motivele principale pentru rata înaltă a mortalității din Gulag, care atingea până la 80% din efectiv în primele luni de la deschiderea multor lagăre. Tăiatul de copaci și mineritul erau cele mai
Gulag () [Corola-website/Science/298250_a_299579]
-
principale pentru rata înaltă a mortalității din Gulag, care atingea până la 80% din efectiv în primele luni de la deschiderea multor lagăre. Tăiatul de copaci și mineritul erau cele mai obișnuite activități dar și cele mai dure. În minele din Gulag, norma unei persoane putea fi de 13 tone de minereu pe zi. Nerealizarea acestei cote atrăgea după sine micșorarea rației de hrană, un cerc vicios care avea de cele mai multe ori consecințe fatale transformând prizonierul într-o om slab și epuizat, poreclit
Gulag () [Corola-website/Science/298250_a_299579]
-
furau din medicamente, îmbrăcăminte și din stocurile de alimente. În unele lagăre se practica selecția: cănd prizonierii se încolonau pentru plecarea în schimburi, ultimul sosit era împușcat ca să fie exemplu pentru ceilalți sau i se confisca pentru acea zi. Neîndeplinirea normelor zilnice de muncă sau refuzul de a ieși la muncă se pedepsea cu carceră, tortură sau împușcare conform art 58 par.14 „sabotaj” sau „contrarevoluție economică”. Ca în mai toate lagărele comuniste, erau încurajate denunțul, demascarea intelectualilor și burghezilor „politici
Gulag () [Corola-website/Science/298250_a_299579]
-
prezentarea fidelă a patrimoniului, în ansamblu și pe structură, a situației financiare și rezultatului exercițiului, prin intermediul documentelor de sinteză, în scopul furnizării informațiilor necesare elaborării deciziilor economice. Are un caracter unitar pentru toți agenții economici, se organizează pe baza unor norme elaborate de autorități. (b) contabilitatea internă de gestiune (numită și analitica sau managerială) are ca scop urmărirea in detaliu a gestiunii interne a unității, calcularea costurilor de producție,de achizitii,de transfer,de vanzare; stabilirea rentabilității pe produse, lucrări, servicii
Contabilitate () [Corola-website/Science/298224_a_299553]
-
încetarea activității trebuiesc înțelese în sens financiar, pentru că orice instituție „moartă” poate fi ținută în viață prin finanțări hemoragice, dar, astăzi, nimeni nu-și mai propune așa ceva. 2. Principiul permanenței metodelor, conform căruia este obligatorie continuitatea aplicării acelorași reguli și norme privind evaluarea, înregistrarea în contabilitate și prezentarea elementelor patrimoniale și a rezultatelor, asigurând comparabilitatea în timp a informațiilor contabile. Modificările politicii contabile sunt permise doar dacă sunt cerute de lege, de un standard contabil sau au ca rezultat informații mai
Contabilitate () [Corola-website/Science/298224_a_299553]
-
atunci când apar și nu când sumele sunt plătite sau încasate. Ele trebuie înregistrate în anul financiar la care se referă, principiul „accrual” fiind o extindere a regulii „contabilității de angajament”. Aderarea României la Uniunea Europeană necesită adaptarea sistemului finanțelor publice la normele europene, obligație asumată în cadrul Documentului de poziție la capitolul 11-Uniunea Economică și Monetară. Aceasta presupune raportarea datelor statistice în domeniul finanțelor publice cu respectarea Sistemului European de Conturi și a regulamentelor emise în aplicarea acestor norme, între care: ”înregistrarea operațiilor
Contabilitate () [Corola-website/Science/298224_a_299553]
-
sistemului finanțelor publice la normele europene, obligație asumată în cadrul Documentului de poziție la capitolul 11-Uniunea Economică și Monetară. Aceasta presupune raportarea datelor statistice în domeniul finanțelor publice cu respectarea Sistemului European de Conturi și a regulamentelor emise în aplicarea acestor norme, între care: ”înregistrarea operațiilor pe baza principiului acrrual, respectiv la momentul creării, transformării, dispariției/anulării unei valori economice, a unei creanțe sau a unei obligații”. Sistemul statisticii finanțelor publice poate răspunde cerințelor internaționale numai în măsura în care și contabilitatea instituțiilor publice trece
Contabilitate () [Corola-website/Science/298224_a_299553]
-
finanțelor publice poate răspunde cerințelor internaționale numai în măsura în care și contabilitatea instituțiilor publice trece lavsistemul contabilității de angajament și oferă surse de date suficient de detaliate. Cadrul legal a fost creat prin ordinul ministrului finanțelor publice nr.1917/2005 pentru aprobarea „Normelor metodologice privind organizarea și conducerea contabilității finanțelor publice”. Remarcă fermă: În rapoartele și Situațiile financiare nu este vorba de înșiruirea acestor principii, ci de explicitarea modului în care fenomenele și evenimentele economice se încadrează vis-a-vis de principiile enunțate, care sunt
Contabilitate () [Corola-website/Science/298224_a_299553]
-
verifică "totalul rulajelor din luna curentă” a balanței de verificare. b) Registrul - inventar este un document obligatoriu în care se înregistrează toate elementele patrimoniale de activ și de pasiv, grupate în funcție de natura lor, conform posturilor din bilanțul contabil, inventariate potrivit normelor legale. Elementele patrimoniale înscrise în registrul-inventar au la bază listele de inventariere sau alte documente care justifică conținutul fiecărui post din bilanțul contabil. Registrul - inventar se întocmește la înființarea instituției, anual la închiderea exercițiului, cu ocazia încetării activității, fără ștersături
Contabilitate () [Corola-website/Science/298224_a_299553]
-
analitice se poate întocmi numai situația soldurilor (balanța soldurilor). Prin intermediul balanței de verificare analitice se verifică concordanța dintre conturile sintetice și conturile lor analitice. Instituțiile publice care utilizează sisteme informatice de prelucrare automată a datelor au obligația să asigure respectarea normelor contabile și controlul datelor înregistrate în contabilitate, precum și păstrarea acestora pe suporturi tehnice. Sistemele de prelucrare automată a datelor trebuie să permită, în orice moment, reconstituirea elementelor și conținutului conturilor, a listelor și informațiilor supuse verificării, pornind fie de la datele
Contabilitate () [Corola-website/Science/298224_a_299553]
-
în măsurarea poziției financiare și a performanțelor. În structura sa cea mai generală conturile sunt sistematizate, înainte de toate, pe clase omogene cu o adresă clar delimitată. Dacă analizăm această structură așa cum este ea reglementată în țara noastră, în consens cu normele internaționale de contabilitate, constatăm următorul tablou al conturilor (valabil pentru orice tip de persoană juridică, eventualele paricularități regăsindu-se în interiorul claselor: - clasa 1: Conturi de capitaluri (inclusiv rezultate) - clasa 2: Conturi de active imobilizate - clasa 3: Conturi de stocuri și
Contabilitate () [Corola-website/Science/298224_a_299553]
-
au calitatea de ordonator principal de credite - prevede art. 29, al. 3 din Legea nr. 82/1991 (republicată 2004 - O. G. nr. 75/13 august 2004), depun la Ministerul Finanțelor Publice un exemplar din situațiile financiare trimestriale și anuale, potrivit normelor și la termenele stabilite de acesta”. Dar să nu se ignore că cel mai necruțător utilizator de informații financiare este „cel cu banii”: proprietarul, finanțatorul, donatorul, ordonatorul de credite, etc. Instituțiile publice au obligația să prezinte la unitățile de trezorerie
Contabilitate () [Corola-website/Science/298224_a_299553]
-
din evidența trezoreriilor statului se vor restitui instituțiilor publice respective pentru a introduce corecturile corespunzătoare. Este interzis instituțiilor publice să centralizeze bilanțurile și conturile de execuție ale instituțiilor din subordine fără viza trezoreriilor statului. Instituțiile publice întocmesc situațiile financiare potrivit normelor emise de Ministerul Finanțelor Publice. Instituțiile publice și celelalte persoane juridice ai căror conducători au calitatea de ordonatori de credite depun un exemplar din situațiile financiare la organul ierarhic superior, la termenele stabilite de acestea. Situațiile financiare centralizate privind execuția
Contabilitate () [Corola-website/Science/298224_a_299553]
-
comunicare, în măsurarea poziției financiare și a performanțelor. În structura sa cea mai generală conturile sunt sistematizate, înainte de toate, pe clase omogene cu o adresă clar delimitată. Dacă analizăm această structură așa cum este ea reglementată în România, în consens cu normele internaționale de contabilitate, constatăm următorul tablou al conturilor (valabil pentru orice tip de persoană juridică, eventualele paricularități regăsindu-se în interiorul claselor): În ansamblul acestei structuri, semnificația codificării (simbolizării) grupelor și a conturilor este și ea evidentă. Câteva repere sunt interesante
Plan de conturi () [Corola-website/Science/298268_a_299597]
-
atunci o diviziune cu puncte intermediare a lui ["a","b"] este o secvență finită Aceasta împarte intervalul ["a","b"] în "n" sub-intervale ["x", "x"], fiecare având un punct ales "ξ" ∈ ["x", "x"]. Fie Δ = "x"−"x" lățimea sub-intervalului "i"; atunci "norma" unei astfel de diviziuni este lățimea celui mai mare subinterval format de diviziune, max Δ. O "sumă Riemann" a unei funcții "f" în raport cu o astfel de diviziune este astfel fiecare termen al sumei este aria dreptunghiului cu înălțimea egală cu
Integrală () [Corola-website/Science/298291_a_299620]
-
s-a urmărit după anul 800 a fost nu o restaurare pur și simplu, ci o "translatio imperii translatio studii", adică o strămutare a formelor bătrânului Imperiu pentru a se modela într-o lume tânără. Efortul de a trăi după norme clasice, când relațiile feudale se afirmaseră cu tot ceea ce ele reclamau ca mod de viață, a avut drept rezultat eliberarea forțelor inventive. Renașterea carolingiană a reprezentat un izvor de inspirație pentru mișcarea intelectuală de mai târziu, deoarece a lăsat ca
Renașterea () [Corola-website/Science/298285_a_299614]
-
îi separă o diferență de vârstă de 37 de ani. Meneghini preia și rolul de agent teatral, asigurându-i contactul cu cele mai importante teatre de operă din Italia. În 1948 apare pentru prima dată în rolul titular din opera ""Normă"" de Vincenzo Bellini pe scena teatrului din Florența, cu un succes deosebit. În repertoriul sau memorabil, creația să din opera ""Normă"" va deveni un punct de reper pentru stilul Mariei Callas, interpretarea celebrei arii "Casta Diva" rămânând neegalata până astăzi
Maria Callas () [Corola-website/Science/298383_a_299712]
-
cele mai importante teatre de operă din Italia. În 1948 apare pentru prima dată în rolul titular din opera ""Normă"" de Vincenzo Bellini pe scena teatrului din Florența, cu un succes deosebit. În repertoriul sau memorabil, creația să din opera ""Normă"" va deveni un punct de reper pentru stilul Mariei Callas, interpretarea celebrei arii "Casta Diva" rămânând neegalata până astăzi. În decembrie 1951 inaugurează stagiunea lirica la "Teatro alla Scală" din Milano cu opera ""I vespri siciliani"" de Verdi, un adevărat
Maria Callas () [Corola-website/Science/298383_a_299712]
-
aplauze nesfârșite și de strigate de "bis". Urmează turnee în Italia (Verona, Veneția, Romă) și la Chicago, "Metropolitan Opera" din New York, "Covent Garden" din Londra cu operele ""Lucia di Lammermoor"" de Donizetti, ""Aida"", ""Îl Trovatore"" și ""La Traviata"" de Verdi, ""Normă"" de Belini și altele. Celebrul șef de orchestră, Arturo Toscanini, este cucerit de vocea ei și vrea să-i încredințeze rolul titular în ""Macbeth"" de Verdi, dar opera nu a fost inclusă în programul "Scalei". Viața Mariei Callas se împarte
Maria Callas () [Corola-website/Science/298383_a_299712]
-
A fost o pasiune "destructiva și violență", cum a fost definită de ea însăși. Onassis, gelos, o ține departe de activitatea artistică. La insistențele lui Zeffirelli, reapare pe scenă în 1964 cu ""Țoșca"" la "Covent Garden" (Londra) și apoi cu ""Normă"" la Paris, dar vocea să se resimte după anii de inactivitate. Înregistrează încă un succes triumfal în 1965 cu ""Țoșca"" la New York, după care urmeaza declinul. La Romă este silită să întrerupă un spectacol cu ""Normă"" după actul al II
Maria Callas () [Corola-website/Science/298383_a_299712]
-
Londra) și apoi cu ""Normă"" la Paris, dar vocea să se resimte după anii de inactivitate. Înregistrează încă un succes triumfal în 1965 cu ""Țoșca"" la New York, după care urmeaza declinul. La Romă este silită să întrerupă un spectacol cu ""Normă"" după actul al II-lea, o reprezentație la Londra cu ""Țoșca"" va fi ultima să aparițe într-un spectacol de operă. Viața sa privată nu este mai bună. Onassis o părăsește pentru a se căsători cu Jacqueline Kennedy, văduva președintelui
Maria Callas () [Corola-website/Science/298383_a_299712]