49,332 matches
-
de ani de la nașterea lui W. A. Mozart. Julien Salemkour a susținut atât rolul de dirijor cât și pe cel de pianist, concertul fiind transmis în direct în 23 de țări din toată lumea. Julien Salemkour colaborează în mod constant cu artiști renumiți dintre care amintim pe: Christine Schaefer, Daniel Barenboim, René Pape, Anna Netrebko și Rollando Villazon. Născut în anul 1956 la Vidra-Ilfov, Marin Cazacu a studiat violoncelul la Liceul de muzică Dinu Lipatti din București cu profesorii Ion Urcan și
La Mulți Ani, Marin Cazacu! Concert aniversar al excelentului violoncelist cu Orchestra Națională Radio by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105933_a_107225]
-
toată Europa, Asia și cele două Americi, sub bagheta unor mari dirijori: Ghennadi Rojdestvenski, Sergiu Comissiona, Cristian Mandeal, Lu Jia, Nanse Gum, Horia Andreescu, Antoni Ros Marba, Mendi Rodan, Misha Katz, Jean Périsson. A apărut în diverse formații camerale alături de artiști prestigioși ca Valentin Gheorghiu, Vladimir Orlov, Radu Aldulescu, Viktor Tretiakov, Ilia Grubert, Mihaela Martin, Mirel Iancovici, Silvia Marcovici, Jeremy Menuhin și ca membru al trioului Pro Arte (ansamblul cameral oficial al Filarmonicii George Enescu) și colaborator al cvartetului Voces. Numele său
La Mulți Ani, Marin Cazacu! Concert aniversar al excelentului violoncelist cu Orchestra Națională Radio by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105933_a_107225]
-
noi în vara acestui an. A semnat peste 140 de lucrări științifice, multe dintre ele premiate de instituții de specialitate din România și din străinătate. Această succintă prezentare explică într-o anumită măsură titlul expoziției și, parțial, demersul creator al artistului. Arta lui Dan Dermengiu, pornește de la fractali, acele forme fracturate, ce pot fi fragmentate la infinit, păstrându-și, în același timp asemănarea până la identitate și complexitatea. Dan Dermengiu le alătură “viziunile apophenice”, determinate de capacitatea unor persoane de a a
Rigoare și emoție, matematică și visare în arta lui Dan Dermengiu by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105953_a_107245]
-
fi fragmentate la infinit, păstrându-și, în același timp asemănarea până la identitate și complexitatea. Dan Dermengiu le alătură “viziunile apophenice”, determinate de capacitatea unor persoane de a a descoperi nemotivat relații între fenomene sau forme disparate, faculate întâlnită la unii artiști și înrudită cu pareidolia, atât de exact descrisă de Leonardo da Vinci, care sfătuia artiștii să privească petele de de ziduri sau amestecul divers de pietre care îl formau și să încerce să descopere asemănări cu peisaje cu munți, râuri
Rigoare și emoție, matematică și visare în arta lui Dan Dermengiu by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105953_a_107245]
-
Dermengiu le alătură “viziunile apophenice”, determinate de capacitatea unor persoane de a a descoperi nemotivat relații între fenomene sau forme disparate, faculate întâlnită la unii artiști și înrudită cu pareidolia, atât de exact descrisă de Leonardo da Vinci, care sfătuia artiștii să privească petele de de ziduri sau amestecul divers de pietre care îl formau și să încerce să descopere asemănări cu peisaje cu munți, râuri, stânci, arbori, văi largi sau coline. Artiștii folosesc imagini fractale pentru a stimula imaginația, pentru
Rigoare și emoție, matematică și visare în arta lui Dan Dermengiu by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105953_a_107245]
-
exact descrisă de Leonardo da Vinci, care sfătuia artiștii să privească petele de de ziduri sau amestecul divers de pietre care îl formau și să încerce să descopere asemănări cu peisaje cu munți, râuri, stânci, arbori, văi largi sau coline. Artiștii folosesc imagini fractale pentru a stimula imaginația, pentru a ului și, mai ales pentru posibilitățile și frumusețea culorilor în aceste serii de imagini, tot așa cum, ele pot a naștere muzicii fractale. În creația lui Dan Dermengiu, fie că este vorba
Rigoare și emoție, matematică și visare în arta lui Dan Dermengiu by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105953_a_107245]
-
în forme amintind de corpurile cerești sau de fulgii de zăpadă, se îndepărtează de privitor după legi ale perspectivei, inducând un sens ascensional. Alteori, ele formează “noduri” generatoare de energie, deci de viață, se transformă în matrici existențiale sau ideatice. Artistul vine în ajutorul privitorului prin titlurile lucrărilor care dezvăluie zonele filosofice și emoționale care au generat compozițiile, de la cele științifice la culturile orientale, de la teoriile cosmogenezei la ieșirea sau recăderea în haos. Uneori, titlurile sunt explicite: Nunta cosmică, Nucleogenesis, Spirala
Rigoare și emoție, matematică și visare în arta lui Dan Dermengiu by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105953_a_107245]
-
cu un grad înalt de complexitate și unicitate. Din această observație s-a născut o nouă știință care studiază aceste forme complexe, știință ce poartă denumirea de geometrie fractală. Aceasta nouă matematică înaltă a răspuns întrebărilor pe care Dan Dermengiu, artistul, de data aceasta, a început să le ridice permanent de la primele desene făcute în copilărie, intuind, căutând acel nucleu care se poate fragmenta infinit fără a duce la disoluție, deși în teoria haosului, geometria fractalică joacă propriul rol. Din momentul
Rigoare și emoție, matematică și visare în arta lui Dan Dermengiu by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105953_a_107245]
-
pe singura formă artistică prin care se poate exprima înalt, profund până la disoluție, unica sa modalitate de integrare a haosului într-o ordine relativă a lumii”, scrie Lena Dermengiu în prezentarea sa din pliantul expoziției. Încercarea de a percepe mesajul artistului produce, în același timp, bucurie și tulburare, neliniști generate de imensitatea acestei lumi care se fracturează și se recompune neîncetat și certitudinea apartenenței la un mister, imposibil de dezlegat, ca toate misterele, dar a cărei eternitate o putem simți. Venit
Rigoare și emoție, matematică și visare în arta lui Dan Dermengiu by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105953_a_107245]
-
Cel mai nou teatru de stat din România - Teatrul Municipal „Matei Vișniec” din Suceava a ales să lucreze pentru prima sa producție cu artiști tineri, puternici și creativi, apreciați atât de către critică de specialitate dar și de către public: este vorba despre regizorul Bobi Pricop, si de scenograful Adrian Damian. Cu pași mici dar calitativi, cu accent pe actul cultural de valoare, putem reuși în
TIGRUL DIN ORAȘUL NOSTRU, premieră la începutul lunii decembrie by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105951_a_107243]
-
și Premiul Pentru Cea Mai Bună Scenografie oferit de către Asociația Criticilor de Teatru din Ungaria pentru scenografia spectacolului “Tihna” după Attila Bartis, realizat de către regizorul Radu Afrim la Târgu-Mureș. În 2015, Adrian Damian a obținut premiul pentru scenografie din partea Uniunii Artiștilor Plastici. Adrian Damian și Bobi Pricop se află la a treia colaborare, după “Rinocerii” de Eugène Ionesco, spectacol eclectic vizual montat de regizorul-cult Robert Wilson la Teatrul Național Marin Sorescudin Craiova și după “O întâmplare ciudată cu un câine la
TIGRUL DIN ORAȘUL NOSTRU, premieră la începutul lunii decembrie by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105951_a_107243]
-
Întâlnirea nebănuită dintre o mașină de cusut și o umbrelă de ploaie pe o masă de autopsie" Un artist pe care trebuie să-l redescoperim Expoziția etalează peste 100 de opere ale pictorului suprarealist, care subliniază ambiguitatea reprezentării în artă. În 5 secțiuni, retrospectiva revine asupra elementelor la care Magritte n-a încetat să se refere de-a lungul
Paris. Expoziție "Magritte. Trădarea imaginilor", la Centrul Pompidou by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105944_a_107236]
-
opere ale pictorului suprarealist, care subliniază ambiguitatea reprezentării în artă. În 5 secțiuni, retrospectiva revine asupra elementelor la care Magritte n-a încetat să se refere de-a lungul creației sale: focul, umbra, draperiile, cuvintele, corpul fracționat. Organizatorii subliniază aportul artistului la suprarealism, revenind asupra trădării imaginilor pe care a denunțat-o constant, la aproape 40 de ani de la marea retrospectivă pe care Centrul Pompidou i-a consacrat-o în 1979. “ Cred că nu sunt un pictor în adevărata accepțiune a
Paris. Expoziție "Magritte. Trădarea imaginilor", la Centrul Pompidou by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105944_a_107236]
-
care vedem “ lucind deja în noapte semnele ruinii viitoare”. Magritte nu pictează ceea ce vede, nici ceea ce simte, ci imagini care sunt reprezentări a ceea ce gândește, trimițând la afirmația lui Leonardo da Vinci, “pittura é una cosa mentale”. Prin picturile sale, artistul a influențat tendințele artistice abstracte din prima parte a secolului al 20-lea, dar și arta conceptuală, dacă ne gândim la Jasper Johns sau Robet Rauschenberg, pop art-ul anilor '60, și chiar gândirea analitică a artei contemporane. Expoziția este axată
Paris. Expoziție "Magritte. Trădarea imaginilor", la Centrul Pompidou by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105944_a_107236]
-
realității raționale. Expoziția propune vizitatorilor de a urmări cronologic evoluția pictorului suprarealist și jocul său în raporturile dintre cuvânt și reprezentare, precum în tabloul " Aceasta nu este o pipă". Ea aduce noi elemente despre Magritte, oferind o nouă semnificație. Un artist pe care trebuie să-l redescoperim. Rene Magritte a creat cea mai mare parte a operelor sale într-o perioadă de tulburări sociale, politice și economice. Limbajul său absurd este o metaforă adecvată a combinației paradoxale a opozițiilor. Departe de
Paris. Expoziție "Magritte. Trădarea imaginilor", la Centrul Pompidou by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105944_a_107236]
-
fiind Michel Foucault. Corespondența dintre ei a început cu un text al filosofului francez, publicat în 1973, “Aceasta nu este o pipă”. Arta lui Magritte este centrată pe rezolvarea “problemelor”. Didier Ottinger, comisarul expoziției, distinge cinci asemenea probleme în opera artistului, toate înrudite cu un mit sau o povestire antică și evocate recurent în lucrările sale. Pe primul loc s-ar putea plasa umbra și peștera lui Platon, dar și grota, focul, spatiul închis și deschiderea lui, fereastra sau ușa. Li
Paris. Expoziție "Magritte. Trădarea imaginilor", la Centrul Pompidou by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105944_a_107236]
-
lui, fereastra sau ușa. Li se alătură folosirea cuvintelor și episodul Tablelor Legii, corpurile fragmentate confruntate cu idealul frumosului absolut imaginat de Zeuxis. Rene Magritte a studiat la Academia din Bruxelles, lucrând apoi în domeniul graficii publicitare. Frecventează grupul "Dada", artiștii de avangardă, debutând cu compoziții abstracte. Împreună cu Marcel Lecomte, Camille Goemans, Paul Nouge, E.L.T. Messens, formează în 1924 un grup realist și editează revistele Esophage și Marie, de orientare suprarealistă. Apoi, stabilindu-se la Paris, vine în contact cu grupul
Paris. Expoziție "Magritte. Trădarea imaginilor", la Centrul Pompidou by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105944_a_107236]
-
conceptul de "suprarealism", căutând să realizeze un consens între noua concepție a creativității artistice și libertate. Într-unul din textele lui cele mai cunoscute, publicat în 1925 în ziarul Esophage, a fost pusă întrebarea "unde poate duce dezvoltarea?" și răspunsul artistului a fost acesta: Dacă voința nu mai este sclava lucrurilor, totul pare pierdut, dar este posibil să se realizeze și o imagine minunată a universului care, în același timp, poate fi distrusă din nou". La început, Magritte se afla sub
Paris. Expoziție "Magritte. Trădarea imaginilor", la Centrul Pompidou by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105944_a_107236]
-
nocturn în care se ridică o clădire. "Această poezie triumfătoare a înlocuit impactul stereotip al picturii tradiționale. Este vorba despre o nouă viziune în care spectatorul își regăsește izolarea și preia liniștea lumii". Magritte seamănă cu De Chirico și cu artiștii dadaiști cu care împărtășește același caracter remarcabil și ironia. În același timp, el poate fi comparat și cu Marcel Duchamp, care a fost un adevărat pre-dadaist și pre-suprarealist și al cărui umor era foarte prețuit de Magritte. Totuși, între Duchamp
Paris. Expoziție "Magritte. Trădarea imaginilor", la Centrul Pompidou by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105944_a_107236]
-
Vreau să pictez numai tablouri care evocă mister cu același farmec și precizie specifice vieții spirituale". Imaginație și inspirație Despre Magritte se poate spune, pe drept cuvânt, că este un "pictor realist". Această declarație se bazează pe autenticitatea marcantă a artistului. În același timp, poate fi subliniată o serie de caracteristici principale care deosebesc pictura sa de așa-numita "pictură modernă". Demersul lui Magritte în pictură s-a bazat, încă de la începutul perioadei sale suprarealiste, pe o declarație a cărei implicație
Paris. Expoziție "Magritte. Trădarea imaginilor", la Centrul Pompidou by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105944_a_107236]
-
par adevărați a fost legată de amintirea sinuciderii mamei sale, care se înecase în râul Sambre, fiind găsită în cămașă de noapte. Absența de pe cămașă a oricărui element decorativ sugerează simplitatea unui giulgiu, dând imaginii o notă funerară. În lumea artistului belgian, fumul unei locomotive iese în interiorul unui șemineu, un cer degajat planează asupra unei străzi în penumbră, o femeie cu capul unui bebeluș poartă un copil cu un cap de femeie bărână. În lucrarea Castelul din Pirinei, un gigantic bloc
Paris. Expoziție "Magritte. Trădarea imaginilor", la Centrul Pompidou by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105944_a_107236]
-
câmpurilor, Condiția umană, Vocea vânturilor, Întâlniri naturale, Marele război, în care o femeie îmbrăcată în alb are fața acoperită cu un buchet de violete. Impresionantă, arhicunoscuta operă Mal du pays, ce alătură unui leu silueta neagră a unui înger. Lucrările artistului se bazează pe combinații absurde de obiecte, personaje și peisaje ce alcătuiesc locuri de vis, ca în Vocea sângelui, în diferite variante, Filosofia unui budoar, Autoportretul, Uriașa, Terapeutul... Și pe deasupra planează Golconde, cu oameni plutind între acoperișurile caselor și cer
Paris. Expoziție "Magritte. Trădarea imaginilor", la Centrul Pompidou by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105944_a_107236]
-
faptul că mii de persoane din toată lumea au venit, în această perioadă înaintea sărbătorilor de Crăciun, să admire “Luminile de autor”, să se oprească în fața vitrinelor luminoase pentru a contempla lumea Presepi-lor, personaje ale tradiției religioase, desenate și pictate de artiști, de un extraordinar impact scenic, să asculte concertele de muzică sacră, să străbată piețele de Crăciun răspândite în oraș de la Borgo Dora la Piazza Carlo Felice, de la Piazza Castello la Corso Marconi și la Piazza San Carlo. Seara, lumea se
Festivalul Filmului de la Torino, “tânăr, transgresiv, punk” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105931_a_107223]
-
Oshima, o expoziție I did it my way: essere punk și câteva filme care au povestit acest curent de la orgini până la consacrarea lui, de la The Blank Generation (1976) de Amos Poe și Ivan Kral, care reia primele apariții ale unor artiști ca Patti Smith, Ramones, Blondie, Talking Heads la CBGB din New York, la Jubilee (1978) di Derek Jarman, consacrat rebeliunii punk din Marea Britanie, de la Rock 'n' Roll High School (1979) de Allan Arkush, o comedie muzicală demențială despre un liceu suburban
Festivalul Filmului de la Torino, “tânăr, transgresiv, punk” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105931_a_107223]
-
nimeni nu ne poate judeca) și evocă impactul avut de rockul italian și marile schimbări muzicale din anii 60. Nanni Moretti a prezentat versiunea restaurată a peliculei Palombella Rossa. Murizio Zaccaro a călătorit prin lume pentru a-i întreba pe artiști, filosofi, oameni politici ce înseamnă astăzi fericirea. Daniele Segre a reconstituit Rezistența prin povestea partizanilor piemontezi în Nome di battaglia donna. Pentru prima dată, pe marele ecran la acest festival a fost văzut și Guido Catalano, grație peliculei Son Guido
Festivalul Filmului de la Torino, “tânăr, transgresiv, punk” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105931_a_107223]