49,464 matches
-
cunoscut era de așteptat. Când Cătălina Îi vorbește despre „dorul (ei) de luceferi”, limbajul devine solemn, fonetismele populare dispar. În strofele 58, 59 aceste limpeziri de limbaj sunt evidente. „Dar un luceafăr răsărit Din liniștea uitării Dă orizont nemărginit Singurătății mării. Și tainic genele le plec, Căci mi le Împle plânsul Când ale apei valuri trec Călătorind spre dânsul;” Aceste cuvinte sunt rostite de Cătălina atunci când Îl respinge oarecum, fără convingere, pe Cătălin. Termenul „asameni” din strofa 76: „Tu vrei un
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
simbolism fonetic, chiar dacă În poemul „Luceafărul” este mai puțin evident. Alternanța consoanelor sonore „l” și „r” din strofa: „Privea pe mare cum pe zări Răsare și străluce Pe mișcătoarele cărări Corăbii negre duce...” sugerează mișcarea apei; parcă auzim clipocitul valurilor mării. Particularități morfologice Substantivul adjectivul Edgar Papu remarcă predominanța substantivelor masculine În „Luceafărul”, aceasta fiind legată de problematica geniului. Dintr-o statistică realizată de D. R. Mazilu În studiul „Luceafărul lui Eminescu. Expresia gândirii, text critic și vocabular”, arată că substantivul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Întâlnit, de altfel și În limba vorbită. Infinitivele substantivizate adâncesc expresivitatea limbajului În direcția sensibilizării imaginii prin relevarea procesualității. Poetul spune: „ - Din sfera mea venii cu greu Ca să-ți urmez chemarea Iar cerul este tatăl meu Și mumă-mea e marea...” Metamorfozarea limbajului se produce la „chemarea” patetică a fetei de Împărat. Un alt termen folosit În locul acestui substantiv ar fi fost inexpresiv. În strofa 11, substantivul „surâs” este provenit dintr-un verb, „a surâde”, evident mult mai expresiv decât „zâmbet
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
În variantele descoperite În manuscrisele poetului de către cercetătorii de mai târziu. Se află În poem adjective substantivizate, menite să amplifice valoarea expresivă: „adânc necunoscut”, „Am coborât cual meu senin...”, „... pline de -ntuneric...”, „dar nu mai cade ca-n trecut / În mări din tot Înaltul...”. Uneori chiar adevebele devin substantice: „Din sânul vecinicului ieri / Trăiește azi ce moare.” Figurile de stil Comparația Din punctul de veder al al figurilor de stil, comparația se află printre cele mai de seamă momente expresive din
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
păr de aur moale...” Perspectiva voivodală Îi dă tânărului un aer de măreție clasică. Sugestia trimite pe cititor și la versul: „Un mort frumos cu ochii vii.” În același timp, Luceafărul este un „Înger” justificând apariția lui În chipul zeului mării, Neptun. Metafora În poemul „Luceafărul” există niste metafore simbol, repetate În diferite contexte. Acestea sunt: „codru”, metaforă a vieții și „marea” metaforă a morții. Câmpul metaforic din final este larg, cuprinzător; „norocul” evoluează metaforic de la „favoarea sorții”, ori de la „iubire
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
e o presimțire a morții: „Iar ea vorbind cu el În somn, Oftând din greu suspină...” Prin somn, Cătălina intră În relație cu lumea nemuritoare, de fapt cu lumea de dincolo de moarte. 4.În strofa: „Privea În zare cum pe mări Răsare și străluce Pe mișcătoarele cărări / Corăbii negre duce...” există o bogată sugestie metaforică. Marea este o metaforă cu sensuri multiple. Adâncul misterios al mării este un permanent izvor al visului romantic. 5. Aspirațiile luceafărului către lumea pământeană se concretizează
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
suspină...” Prin somn, Cătălina intră În relație cu lumea nemuritoare, de fapt cu lumea de dincolo de moarte. 4.În strofa: „Privea În zare cum pe mări Răsare și străluce Pe mișcătoarele cărări / Corăbii negre duce...” există o bogată sugestie metaforică. Marea este o metaforă cu sensuri multiple. Adâncul misterios al mării este un permanent izvor al visului romantic. 5. Aspirațiile luceafărului către lumea pământeană se concretizează prin cele două metamorfozări. Într-o primă ipostază, Luceafărul apare În chip „angelic” iar „toiagul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de fapt cu lumea de dincolo de moarte. 4.În strofa: „Privea În zare cum pe mări Răsare și străluce Pe mișcătoarele cărări / Corăbii negre duce...” există o bogată sugestie metaforică. Marea este o metaforă cu sensuri multiple. Adâncul misterios al mării este un permanent izvor al visului romantic. 5. Aspirațiile luceafărului către lumea pământeană se concretizează prin cele două metamorfozări. Într-o primă ipostază, Luceafărul apare În chip „angelic” iar „toiagul Încununat cu trestii”, este tridentul purtat de zeul mărilor, Neptun
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
al mării este un permanent izvor al visului romantic. 5. Aspirațiile luceafărului către lumea pământeană se concretizează prin cele două metamorfozări. Într-o primă ipostază, Luceafărul apare În chip „angelic” iar „toiagul Încununat cu trestii”, este tridentul purtat de zeul mărilor, Neptun. Marea e locul unde Luceafărul ar vrea s-o ducă pe fata de Împărat: „Colo-n palate de mărgean Te-oi duce veacuri multe Și toată lumea-n ocean De tine o s-asculte...” Luceafărul are origine mitică, este fiu al
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
este un permanent izvor al visului romantic. 5. Aspirațiile luceafărului către lumea pământeană se concretizează prin cele două metamorfozări. Într-o primă ipostază, Luceafărul apare În chip „angelic” iar „toiagul Încununat cu trestii”, este tridentul purtat de zeul mărilor, Neptun. Marea e locul unde Luceafărul ar vrea s-o ducă pe fata de Împărat: „Colo-n palate de mărgean Te-oi duce veacuri multe Și toată lumea-n ocean De tine o s-asculte...” Luceafărul are origine mitică, este fiu al cerului și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
locul unde Luceafărul ar vrea s-o ducă pe fata de Împărat: „Colo-n palate de mărgean Te-oi duce veacuri multe Și toată lumea-n ocean De tine o s-asculte...” Luceafărul are origine mitică, este fiu al cerului și al mării, metafore ale elementelor primordiale; aerul și apa la greci. 6. Cea de a doua metamorfozare a Luceafărului oferă alte sugestii metaforice. S-a afirmat că În această ipostază el aparține orizontului plutonic. Ca metaforă a zeității supreme infernale, privirile Îi
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cer de stele dedesubt, Deasupra-i cer de stelePărea un fulger nentrerupt Rătăcitor prin ele. Și din a chaosului văi, Jur Împrejur de sine, Vedea, ca-n ziua cea de-ntâi, Cum izvorau lumine; Cum izvorând Îl Înconjor Ca niște mări, de-a-notul... El zboară, gând purtat de dor, Pân' piere totul, totul; Căci unde-ajunge nu-i hotar, Nici ochi spre a cunoaște, Și vremea-ncearcă În zadar Din goluri a se naște. Nu e nimic și totuși e O sete
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
școlare, ca și cum poezia lui Eminescu ar trebui clasificată În funcție de criterii sociologizante. Nu poezia lui Eminescu e „vinovată” ci vulgarizatorii ei de ieri și de azi, pentru că eliminarea acestui poem din studiul creației poetului este echivalentă cu acceptarea ideii potrivit căreia marele poet a scris și opere fără valoare, cărora nu trebuie să li se dea prea mare atenție. Aceasta este o eroare izvorâtă din necunoaștere. O asemenea poziție a fost adoptată de un poet de tristă amintire, A. Toma, prin anii
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cumnați - luați individual dar și colectiv). Romanul se individualizează și prin calitatea stilului. G. Călinescu spune: „Ion” e un poem epic, solemn ca un fluviu american, o capodoperă de măreție liniștită. Câteva sute de pagini au tonalitate neagră-verde și urletul mării.” LIVIU REBREANU - „ION” -rezumat Primul capitol, intitulat „Începutul” evocă, mai Întâi, drumul ce duce din Armadia spre Bistrița și trece prin satul Pripas. Apoi sunt oferite imagini ale caselor de la intrarea În sat: casa Învățătorului Zaharia Herdelea, de fapt a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ia puținul bagaj pe care Îl mai avea, și pleacă definitiv cu Pascalopol la Paris, de data aceasta În calitate de parteneră În plan erotic: „Cine a fost În stare de atâta stăpânire, e capabil să Învingă și o dragoste nepotrivită pentru marele lui viitor. Otilia” Acesta este sfârșitul definitiv al relației Felix - Otilia, dar și sfârșitul romanului, chiar dacă autorul adaugă un epilog, pentru a oferi cititorului urmările deznodământului faptelor și Întâmplărilor petrecute În casa lui moș Costache Giurgiuveanu, din strada Antim. În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
va vesteji pe cer În depărtări, până când acest pământ să-și strângă tote sevele și să le ridice În țeava subțire a altui crin de tăria parfumurilor sale.” Eugen Simion afirmă despre subiectul acestui stidiu: „G. Călinescu a fost un mare critic. Nu știu dacă epoca noastră a cunoscut, În altă parte a lumii, În alte literaturi, unul de forța geniului său.” Nu e o noutate afirmația că un scriitor aparține epocii În care s-a afirmat, Eugen Lovinescu dezvoltă o
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
absolută. În rest, a urmat aspirația spre anormalitate. Nimeni nu afirmă că nu există indivizi excepționali, dar ei sfârșesc În viziune clasică. Acest curent trebuie privit din perspectiva unei nevoi ancestrale de Întoarcere la normalitate. O cercetare și sumară a marilor creatori demonstrează cu prisosință afirmația. Barocul este starea de echilibru; el a reprezentat nevoia de Împăcare a antitezelor pozitive. El vine din arta plastică iar În cea literară s-a tradus În ceea ce se numește realism pentru epic. Romanul „Enigma
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Liviu Rebreanu fixează timpul și locul romanului la răscruce de veacuri, marcată de evenimente tragice, date paralele cu existența prozatorului. Ceea ce caracterizează timpul și locul acțiunii cărților sale Îl constituie un dramatism cutremurător. Din momentele dramatice sau tragice se nasc marele opere. Marin Preda traversează o epocă În totală antiteză cu cea În care se zămislise proza lui Rebreanu. Meritul autorului „Moromeților” este acela de a fi descoperit elementele, punând În lumină un altfel de dramatism. Poate că lumea nu trăiește
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cuprinde următoarele volume: „Întâlnirea din pământuri”, roman, 1948; „Ana Roșculeț”, 1949; „Desfășurarea”, povestire, 1952; „Moromeții”, roman, vol. I, 1955; „Ferestre Întunecate”, povestiri, 1956; „Îndrăzneala”, nuvelă, 1959; „Risipitorii”, roman, 1962; „Moromeții” vol. II, 1967; „Intrusul”, roman, 1968; „Imposibila Întoarcere”, roman, 1972; „ „Marele singuratic”, roman, 1972; „Întâlnirea din pământuri”, roman, ediția a 2-a, 1973; „Viața ca o pradă”, roman, 1977; „Cel mai iubit dintre pământeni”, 1980. MARIN PREDA - „MOROMEȚII” comentariu literar Romanul „Moromeții” a apărut În două volume, la un interval de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
murit În condiții suspecte, ori banale În anul 1980, la puțin timp după publicarea romanului În trei volume, „Cel mai iubit dintre pământeni”, 1980, o capodoperă, adăugându-se celorlalte cinci: „Moromeții”, vol. I, 1955, și vol. II, 1967, „Risipitorii”, 1962, „Marele singuratic”, 1972, „Delirul”, 1975, „Viața ca o pradă”, 1977. Dar activitatea de prozator a lui Marin Preda a Început și a continuat și cu ceea ce numim proză scurtă, ori memorialistică: „Întâlnirea din pământuri”, 1948, „Ana Roșculeț”, 1949, „Desfășurarea”, 1952, „Ferestre
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
din urmă este Înghițit de chit ca pedeapsă, pentru neîmplinirea unei porunci divine, pe când eroul lui Sorescu, deși nu săvârșise nici un păcat, se află de la Început „În gura peștelui”, fără posibilitatea eliberării din burta acestuia, conform legii universale care patronează marea: peștele mare Înghite peștele mic. Ieșirea lui din burta peștelui Înseamnă altceva. Iona poate fi soscotit un personaj neomodernist, pentru că exprimă glasul tragic al individului insingurat, făcând eforturi disperate pentru a-și regasi identitatea, neputinta omului de a Înainta pe
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
câți? - Dumnezeu știe: mulți. - (Cu uimire) O sută? -Mai mulți. - Cam cât a-i număra toată viața? - Mai mulți. - Atunci, cât a număra toată moartea? - Poate, ca moartea e foarte lungă. -Ce moarte lungă avem!” Eroul este fascinat de apa mării pentru că ar putea semnifica viața, „plină de nade, tot felul de nade frumos colorate”; ele sugerează capcanele sau tentațiile vieții, atrăgătoare, dar periculoase pentru existenta umană. El Își asumă această existență, deoarece „noi, peștii, Înotăm printre ele (nade), atat de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
imprudența chitului, tânăr, „fără experiență", cuțitul sugerând o variantă, o cale de ieșire din această situație limită: „sunt primul pescar pescuit de el”. In finalul tabloului, Iona devine visător și se simte ispitit să construiască „o bancă de lemn În mijlocul mării”, pe ea să se odihnească „pescarușii... și vântul. „Construcția grandioasă", singurul lucru bun făcut În viața lui, ar fi „această bancă de lemn „având” de jur Împrejur marea", comparabilă cu „un lăcaș de stat cu capul În mâini În mijlocul sufletului
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
visător și se simte ispitit să construiască „o bancă de lemn În mijlocul mării”, pe ea să se odihnească „pescarușii... și vântul. „Construcția grandioasă", singurul lucru bun făcut În viața lui, ar fi „această bancă de lemn „având” de jur Împrejur marea", comparabilă cu „un lăcaș de stat cu capul În mâini În mijlocul sufletului". În tabloul al III-lea, Iona se afla În „interiorul Peștelui II”, Înghițit, la rândul său, de Peștele I; În burta acestui pește se află o „mica moară
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
mănâncă!”. În tabloul al IV-lea, Iona se află În gura ultimului „pește spintecat”. La inceput i se vede numai „barba lui lungă și ascuțită... care fâlfâie afară”. Eroul respiră alt aer, „aer de-al nostru - dens”, nu mai vede marea, ci nisipul ca pe „nasturii valurilor”, dar nu este fericit, pentru că „fericirea nu vine niciodată atunci când trebuie”. Singur În pustietatea imensă, dar dornic de comunicare și de a se face auzit, Iona Își striga semenii: „Hei, oameni buni!”. Apar cei
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]