49,590 matches
-
accentul pe justiție, excluzând alte valori morale, cum ar fi grija față de altul; că între etape există o suprapunere care le-ar face să fie privite mai degrabă ca domenii separate; sau că evaluările motivelor pentru care se fac alegerile morale sunt în cea mai mare parte raționalizări "post-hoc" (atât de către cei ce iau deciziile, cât și de către psihologii care le studiază) ale unor hotărâri în esență intuitive. Cu toate acestea, a apărut un domeniu cu totul nou în psihologie ca
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
sunt o metodă de clasificare a cât de moral este comportamentul cuiva. Ar trebui, însă, să existe o corelație între categoriile în care se înscrie cineva pe scară și felul cum se comportă, iar ipoteza generală este că un comportament moral este mult mai responsabil, consecvent și previzibil la oamenii aflați la nivelele superioare. Cele șase stadii ale lui Kohlberg pot fi, mai general, grupate în trei stadii a câte două etape, fiecare: pre-convențional, convențional și post-convențional. Urmând cerințele constructiviste ale
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
diferențiată decât predecesoarea, dar integrată cu aceasta. Înțelegerea dobândită în fiecare stadiu este reținută în stadiile ulterioare, dar poate fi considerată de către cei aflați în stadiile ulterioare ca fiind simplistă, lipsită de atenție suficientă la detalii. Nivelul pre-convențional de judecată morală este deosebit de frecvent la copii, deși adulții pot prezenta și ei acest nivel de raționament. Cei care raționează la acest nivel judecă moralitatea unei acțiuni în funcție de consecințele sale directe. Nivelul pre-convențional este format din primul și al doilea stadiu de
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
deosebit de frecvent la copii, deși adulții pot prezenta și ei acest nivel de raționament. Cei care raționează la acest nivel judecă moralitatea unei acțiuni în funcție de consecințele sale directe. Nivelul pre-convențional este format din primul și al doilea stadiu de dezvoltare morală și este preocupat numai de sine într-un mod egocentric. Un copil cu moralitate pre-convențională nu a adoptat sau internalizat încă convențiile sociale cu privire la ceea ce este bine sau rău, dar în schimb se concentrează în mare măsură pe consecințele externe
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
stadiul al cincilea), întrucât toate acțiunile întreprinse în această etapă au scopul de a servi propriile nevoi sau interese ale individului. Perspectiva asupra lumii a cuiva aflat în stadiul al doilea este adesea văzută ca relativă din punct de vedere moral. Un exemplu de autointeres condus este atunci când unui copil îi cer părinții să facă o treabă casnică. Copilul întreabă, „eu cu ce mă aleg?” Părinții oferă copilului un stimulent sub forma unor bani de buzunar în schimbul contribuției la treburile casnice
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
o treabă casnică. Copilul întreabă, „eu cu ce mă aleg?” Părinții oferă copilului un stimulent sub forma unor bani de buzunar în schimbul contribuției la treburile casnice. Copilul este motivat de propriul interes pentru a face treburile. Nivelul convențional de raționament moral este tipic pentru adolescenți și adulți. A raționa într-un mod convențional înseamnă a judeca moralitatea acțiunilor prin compararea lor cu opiniile și așteptările societății. Nivelul convențional constă în stadiile al treilea și al patrulea de dezvoltare morală. Moralitatea convențională
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
de raționament moral este tipic pentru adolescenți și adulți. A raționa într-un mod convențional înseamnă a judeca moralitatea acțiunilor prin compararea lor cu opiniile și așteptările societății. Nivelul convențional constă în stadiile al treilea și al patrulea de dezvoltare morală. Moralitatea convențională este caracterizată printr-o acceptare a convențiilor societății privind binele și răul. La acest nivel, un individ se supune normelor și urmează normele societății chiar și atunci când nu există consecințe pentru ascultare sau neascultare. Aderarea la reguli și
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
etapă; unii ar putea fi mai iertători dacă crede că cineva „are bune intenții”. În stadiul al patrulea (condus de autoritate și respect al ordinii sociale), este importantă respectarea legilor, , și , din cauza importanței lor în menținerea unei societăți funcționale. Raționamentul moral în stadiul patru trece, prin urmare, dincolo de nevoia de aprobare individuală expusă în stadiul al treilea. Adesea, un ideal sau câteva idealuri centrale prescriu ceea ce este bine și rău. Dacă o persoană încalcă o lege, probabil, toată lumea ar face la
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
prescriu ceea ce este bine și rău. Dacă o persoană încalcă o lege, probabil, toată lumea ar face la fel—deci, există obligația și datoria de a respecta legile și regulile. Când cineva încalcă o lege, este greșit din punct de vedere moral; deci, culpabilitatea este un factor important în această etapă întrucât separă de domeniul răului de cel al binelui. Cei mai mulți membri activi ai societății rămân la stadiul al patrulea, unde moralitatea este încă predominant dictată de o forță exterioară. Nivelul post-convențional
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
consideră că regulile sunt mecanisme utile, dar schimbătoare—în mod ideal, regulile pot menține ordinea socială de ansamblu și protejează drepturile omului. Regulile nu sunt dictate absolute care trebuie ascultate fără îndoială. Pentru că indivizii post-convenționali își ridică propria lor evaluare morală a unei situații deasupra convențiilor sociale, comportamentul lor, mai ales la stadiul al șaselea, poate fi confundat cu cel al celor de la nivelul pre-convențional. Unii teoreticieni au speculat că mulți oameni nu pot ajunge la acest nivel de abstractizare a
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
unei situații deasupra convențiilor sociale, comportamentul lor, mai ales la stadiul al șaselea, poate fi confundat cu cel al celor de la nivelul pre-convențional. Unii teoreticieni au speculat că mulți oameni nu pot ajunge la acest nivel de abstractizare a raționamentului moral. În stadiul al cincilea (condus de contractul social), lumea este văzută ca având opinii, drepturi și valori diverse. Aceste perspective ar trebui să fie respectate reciproc ca fiind unice pentru fiecare persoană sau comunitate. Legile sunt considerate ca fiind contracte
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
rigide. Cele care nu promovează bunăstarea generală ar trebui să fie schimbate atunci când este necesar pentru a satisface „binele cel mai mare pentru cei mai mulți oameni”. Acest lucru este realizat prin și prin . Guvernarea democratică se bazează, se pare, pe raționamente morale asociate stadiului al cincilea. În stadiul al șaselea (condus de principii etice universale), judecata morală se bazează pe raționament abstract, folosind principii etice universale. Legile sunt valabile numai în măsura în care acestea sunt fundamentate în dreptate, și un angajament față de dreptate poartă
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
pentru a satisface „binele cel mai mare pentru cei mai mulți oameni”. Acest lucru este realizat prin și prin . Guvernarea democratică se bazează, se pare, pe raționamente morale asociate stadiului al cincilea. În stadiul al șaselea (condus de principii etice universale), judecata morală se bazează pe raționament abstract, folosind principii etice universale. Legile sunt valabile numai în măsura în care acestea sunt fundamentate în dreptate, și un angajament față de dreptate poartă cu el o obligație de nu respecta legi nedrepte. nu sunt necesare, întrucât contractele sociale
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
principii etice universale. Legile sunt valabile numai în măsura în care acestea sunt fundamentate în dreptate, și un angajament față de dreptate poartă cu el o obligație de nu respecta legi nedrepte. nu sunt necesare, întrucât contractele sociale nu sunt esențiale pentru o acțiune morală . Nu se ajunge la hotărâri în mod ipotetic, condițional, ci și absolut, ca în . Acest lucru necesită ca un individ să-și imagineze ce ar face în locul altuia, dacă ar crede ceea ce-și imaginează cealaltă persoană că este adevărat
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
a fost greu să identifice persoane care operează în mod constant la acest nivel. În studiile sale empirice, în care a urmărit persoane pe tot parcursul vieții lor, Kohlberg a observat că unele păreau să fi înregistrat regresii ale stadiului moral. Aceasta se poate explica fie prin a relaxa constrângerea de non-regresie a teoriei, fie prin extinderea ei. Kohlberg a ales aceasta din urmă, postulând existența unor sub-stadii în care stadiul în curs de dezvoltare nu a fost încă pe deplin
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
ambele. În acest stadiu, individul este nemulțumit de natura arbitrară a raționamentului condus de lege și ordine; culpabilitatea trece frecvent de la a fi definită de societate la a vedea societatea ca fiind vinovată. Acest stadiu este adesea confundat cu relativismul moral al stadiului al doilea, întrucât individul consideră ca aceste interese ale societății care intră în conflict cu cele proprii a fi greșite din punct de vedere moral. Kohlberg nota că acest lucru a fost observat de multe ori la studenții
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
a vedea societatea ca fiind vinovată. Acest stadiu este adesea confundat cu relativismul moral al stadiului al doilea, întrucât individul consideră ca aceste interese ale societății care intră în conflict cu cele proprii a fi greșite din punct de vedere moral. Kohlberg nota că acest lucru a fost observat de multe ori la studenții care intră la facultate. Kohlberg a sugerat că ar putea exista și un al șaptelea stadiu—moralitate transcendentală, sau moralitate de orientare cosmică—care legau religia de
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
nota că acest lucru a fost observat de multe ori la studenții care intră la facultate. Kohlberg a sugerat că ar putea exista și un al șaptelea stadiu—moralitate transcendentală, sau moralitate de orientare cosmică—care legau religia de judecata morală. Dificultățile lui Kohlberg de a obține , chiar și pentru stadiul al șaselea, l-au condus însă să sublinieze caracterul speculativ al acestui al șaptelea stadiu. Stadiile de dezvoltare morală ale lui Kohlberg se bazează pe presupunerea că oamenii sunt în
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
transcendentală, sau moralitate de orientare cosmică—care legau religia de judecata morală. Dificultățile lui Kohlberg de a obține , chiar și pentru stadiul al șaselea, l-au condus însă să sublinieze caracterul speculativ al acestui al șaptelea stadiu. Stadiile de dezvoltare morală ale lui Kohlberg se bazează pe presupunerea că oamenii sunt în mod inerent comunicativi, capabil de rațiune, și posedă o dorință de a-i înțelege pe ceilalți și lumea din jurul lor. Etapele acestui model se referă la "raționamentele" calitative morale
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
ceilalți și lumea din jurul lor. Etapele acestui model se referă la "raționamentele" calitative morale adoptate de către persoane fizice, și deci nu se traduce direct în laude sau învinovățiri la adresa acțiunilor sau caracterului vreunui individ. Argumentând că teoria lui măsoară raționamentul moral și nu anumite concluzii morale, Kohlberg insistă asupra faptului că "forma și structura" argumentelor morale este independentă de "conținutul" acestor argumente, o poziție pe care el o numește „”. Teoria lui Kohlberg se centrează pe ideea că dreptatea este caracteristica fundamentală
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
Etapele acestui model se referă la "raționamentele" calitative morale adoptate de către persoane fizice, și deci nu se traduce direct în laude sau învinovățiri la adresa acțiunilor sau caracterului vreunui individ. Argumentând că teoria lui măsoară raționamentul moral și nu anumite concluzii morale, Kohlberg insistă asupra faptului că "forma și structura" argumentelor morale este independentă de "conținutul" acestor argumente, o poziție pe care el o numește „”. Teoria lui Kohlberg se centrează pe ideea că dreptatea este caracteristica fundamentală a raționamentului moral. Dreptatea în
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
de către persoane fizice, și deci nu se traduce direct în laude sau învinovățiri la adresa acțiunilor sau caracterului vreunui individ. Argumentând că teoria lui măsoară raționamentul moral și nu anumite concluzii morale, Kohlberg insistă asupra faptului că "forma și structura" argumentelor morale este independentă de "conținutul" acestor argumente, o poziție pe care el o numește „”. Teoria lui Kohlberg se centrează pe ideea că dreptatea este caracteristica fundamentală a raționamentului moral. Dreptatea în sine se bazează pe noțiunea de raționament solid bazat pe
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
anumite concluzii morale, Kohlberg insistă asupra faptului că "forma și structura" argumentelor morale este independentă de "conținutul" acestor argumente, o poziție pe care el o numește „”. Teoria lui Kohlberg se centrează pe ideea că dreptatea este caracteristica fundamentală a raționamentului moral. Dreptatea în sine se bazează pe noțiunea de raționament solid bazat pe principii. Deși este o teorie a moralității centrată pe dreptate, Kohlberg a considerat-o compatibil cu formulările plauzibile ale și . Teoria lui Kohlberg înțelege valorile ca o componentă
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
Oricare ar fi dreptul, pentru Kohlberg, el trebuie să fie universal valabil între societăți (poziție cunoscută sub numele de „"): nu poate exista . Mai mult decât atât, morala nu este o caracteristică naturală a lumii; ea este . Cu toate acestea, judecățile morale pot fi evaluate în termeni logici de adevărat și fals. Potrivit lui Kohlberg: cineva care progresează la un stadiu superior de raționament moral nu poate sări peste stadii. De exemplu, un individ nu poate sări de la a fi preocupat în mare
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
De exemplu, un individ nu poate sări de la a fi preocupat în mare parte de judecățile egalilor săi (stadiul al treilea) direct la a fi un susținător al ideii de contract social (stadiul al cincilea). La confruntarea cu o dilemă morală, când găsește nivelul său actual de raționament moral nesatisfăcător, un individ va căuta, însă, nivelul următor. Conștientizarea limitărilor stadiului actual de gândire este forța motrice din spatele dezvoltării morale, întrucât fiecare stadiu progresiv este mai adecvat decât ultimul. Procesul este, prin
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]