491,562 matches
-
exemplu, „limba literară ar putea fi definită drept aspectul cel mai îngrijit (sau varianta cea mai îngrijită) a(l) limbii naționale, care servește ca instrument de exprimare a celor mai diverse manifestări ale culturii și se caracterizează prin respectarea unei norme impuse cu necesitate membrilor comunității căreia i se adresează”, iar după Mioara Avram, „gramaticile normative formulează reguli explicite și prescriptive, adăugând judecăți de valoare cu privire la folosirea unei forme sau construcții apreciate drept corectă sau greșită în varietatea literară a limbii
Limbă literară () [Corola-website/Science/335230_a_336559]
-
cea de limbă a literaturii artistice, care poate fi și dialectală. Ideea pornește de la situația limbii naționale albaneze care se bazează pe limba literaturii în dialectul tosk, vorbit în partea de sud a Albaniei, dominantă în perioada trezirii conștiinței naționale. Normele limbii literare a dialectului tosk au fost impuse ca standard unic pentru toată țara și pentru albanezii din Kosovo, parte a Iugoslaviei, în timp ce până la instaurarea regimului comunist a continuat să existe literatură și în dialectul gheg, vorbit în nordul Albaniei
Limbă literară () [Corola-website/Science/335230_a_336559]
-
acesteia era limba literară, respectiv limba comună cultă ca variantă/variante de limbă standard. Ideologia epocii a fixat ca scop răspândirea acestei variante standard ca parte a unității/unificării politico-sociale”. Lingvista mai afirmă că fiecare variantă a limbii își are normele ei, niciuna nefiind superioară alteia, și că aceste norme se caracterizează printr-un dinamism permanent. De aceea „concepția despre normă interpretată dinamic, existența varietății normelor ca specific al limbii maghiare vii este cea care trebuie prezentată în experiența predării limbii
Limbă literară () [Corola-website/Science/335230_a_336559]
-
variantă/variante de limbă standard. Ideologia epocii a fixat ca scop răspândirea acestei variante standard ca parte a unității/unificării politico-sociale”. Lingvista mai afirmă că fiecare variantă a limbii își are normele ei, niciuna nefiind superioară alteia, și că aceste norme se caracterizează printr-un dinamism permanent. De aceea „concepția despre normă interpretată dinamic, existența varietății normelor ca specific al limbii maghiare vii este cea care trebuie prezentată în experiența predării limbii maghiare, indiferent de obiectivele acesteia”. În legătură cu limba cehă, o
Limbă literară () [Corola-website/Science/335230_a_336559]
-
răspândirea acestei variante standard ca parte a unității/unificării politico-sociale”. Lingvista mai afirmă că fiecare variantă a limbii își are normele ei, niciuna nefiind superioară alteia, și că aceste norme se caracterizează printr-un dinamism permanent. De aceea „concepția despre normă interpretată dinamic, existența varietății normelor ca specific al limbii maghiare vii este cea care trebuie prezentată în experiența predării limbii maghiare, indiferent de obiectivele acesteia”. În legătură cu limba cehă, o idee analogă este emisă de Vera Schmiedtová. Argumentul ei este întărit
Limbă literară () [Corola-website/Science/335230_a_336559]
-
parte a unității/unificării politico-sociale”. Lingvista mai afirmă că fiecare variantă a limbii își are normele ei, niciuna nefiind superioară alteia, și că aceste norme se caracterizează printr-un dinamism permanent. De aceea „concepția despre normă interpretată dinamic, existența varietății normelor ca specific al limbii maghiare vii este cea care trebuie prezentată în experiența predării limbii maghiare, indiferent de obiectivele acesteia”. În legătură cu limba cehă, o idee analogă este emisă de Vera Schmiedtová. Argumentul ei este întărit de o situație specifică a
Limbă literară () [Corola-website/Science/335230_a_336559]
-
indiferent de obiectivele acesteia”. În legătură cu limba cehă, o idee analogă este emisă de Vera Schmiedtová. Argumentul ei este întărit de o situație specifică a acestei limbi. Standardul ei nu este ceea ce ea numește „limba comună” vorbită în mod curent, ci normele aspectului scris al limbii literare cehe formate în secolul al XIX-lea, impuse ca standard după Primul război mondial de către lingviștii din Cercul lingvistic de la Praga. Or limba comună prezintă diferențe mari față de limba literară, mai ales în fonetism și
Limbă literară () [Corola-website/Science/335230_a_336559]
-
dialectale)”. Această concepție se vede bine în cazul limbii franceze. Standardizarea limbii literare a avut loc în perioada clasicismului (secolul al XVII-lea), pe baza limbajului aristocrației de la curtea regelui, care era foarte diferit de limba vorbită efectiv în afara acesteia. Normele limbii literare au fost urmate de scriitorii importanți ai acelui secol și ai celui următor. Ele au fost fixate prin gramatici și dicționare, devenind prescriptive și pentru predarea limbii în școli. Astfel, în acea epocă, limba literară se confunda cu
Limbă literară () [Corola-website/Science/335230_a_336559]
-
de Duncan al II-lea al Scoției și apoi de Edgar al Scoției. Edgar a triumfat și l-a trimis pe unchiul și fratele său la mănăstire. După domnia lui David I al Scoției, tronul Scoției avea să treacă, în conformitate cu normele de primogenitură, de la tată la fiu, sau dacă era posibil, de la frate la frate. Ultimul rege al Casei Dunkeld a fost Alexandru al III-lea al Scoției. Soția lui născuse doi fii și o fiică, însă până în 1286 fii celor
Lista monarhilor scoțieni () [Corola-website/Science/335235_a_336564]
-
a participa la referendum, în modul stabilit de lege. Statutul juridic al cetățenilor străini și al apatrizilor este stabilit de lege și de acordurile internaționale la care Republica Moldova este parte. Dacă tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte stabilesc alte norme decît cele din prezenta lege, prioritate au normele tratatelor internaționale. Regulile asupra cetățeniei Republicii Moldova se întemeiază pe următoarele principii:<br> a) dreptul fiecărei persoane la o cetățenie;<br> b) nedescriminarea cetățenilor, indiferent de temeiurile dobîndirii cetățeniei;<br> c) inadmisibilitatea privării
Legea cetățeniei moldovenești () [Corola-website/Science/331534_a_332863]
-
lege. Statutul juridic al cetățenilor străini și al apatrizilor este stabilit de lege și de acordurile internaționale la care Republica Moldova este parte. Dacă tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte stabilesc alte norme decît cele din prezenta lege, prioritate au normele tratatelor internaționale. Regulile asupra cetățeniei Republicii Moldova se întemeiază pe următoarele principii:<br> a) dreptul fiecărei persoane la o cetățenie;<br> b) nedescriminarea cetățenilor, indiferent de temeiurile dobîndirii cetățeniei;<br> c) inadmisibilitatea privării arbitrare a persoanei de cetățenia ei și de
Legea cetățeniei moldovenești () [Corola-website/Science/331534_a_332863]
-
de puțin consistentă, încât unii deținuți își completau necesarul de calori cu șerpi prinși pe șantier. Lagărul Peninsula era alcătuit din șase șantiere: În paralel, se lucra la terasarea terenului pentru calea ferată și șoseaua care aveau să flancheze Canalul. Norma unui deținut era de 3m de pământ pe zi, care trebuia: săpat, încărcat în vagonet, transportat, basculat și nivelat pe taluz. Deținuții transferați de la Pitești în mai 1950 lucrau la săpatul și transportul pământului pietros în vagoneți de 150Kg, pe
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
pe o distanță de 100 de metri. Norma era de 3.5m pe zi - pentru a fi îndeplinită erau necesare până la 40 de roabe - de 3-4 ori mai mare decât cea pentru muncitorii liberi. Cei care nu reușeau să îndeplinească norma erau persecutați prin diferite metode, de la reducerea rației de mâncare, atribuirea de munci suplimentare după program, interzicerea corespondenței cu familia sau chiar carceră. La sfârșitul lunii iulie 1950 se înființează brigăzile desciplinare (brigăzile 13 și 14), inițial formate din reeducați
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
activitățile de marketing - Culegerea, analiza și interpretarea informațiilor de marketing privind organizația - Fundamentarea și elaborarea mix-ului de marketing - Utilizarea tehnicilor de vânzare - Organizarea activităților de marketing în cadrul organizației Competențe transversale pentru toate specializările facultății de Științe Economice: - Aplicarea principiilor, normelor și valorilor eticii profesionale în cadrul propriei strategii de muncă riguroasă, eficientă și responsabilă. - Identificarea rolurilor și responsabilităților într-o echipă plurispecializată și aplicarea de tehnici de relaționare și muncă eficientă în cadrul echipei. - Identificarea oportunităților de formare continuă și valorificarea eficientă
Universitatea „Athenaeum” din București () [Corola-website/Science/331662_a_332991]
-
acel moment, ICMCI a elaborat documente în baza unor cercetări riguroase la nivelul Națiunilor Unite sau al membrilor și al obiectivelor sale. Din 2007, ICMCI a intensificat colaborarea cu organismele internaționale și cu institutele de standardizare ISO, CEN (Centrul pentru Norme Europene), EBRD (Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare), IAF (Forumul Internațional de Acreditare) și ILO (Organizația Internațională a Muncii). În 2011 ICMCI a început o serie de inițiative care au condus la crearea unor variante academice ale ICMCI și prima
Consiliul internațional al institutelor de consultanță () [Corola-website/Science/331670_a_332999]
-
utilă pentru organismele de acreditare bazate pe sistemele de acreditare IAF regăsite, în mod normal, într-o singură țară. ICMCI a condus inițitiava de dezvoltare a unui standard european al serviciilor de consultanță în management prin CEN (Centrul European al Normelor) și a sponsorizat efortul realizării standardului european EN 16114 în 2011, împreună cu UNI (Organismul Italian de Standardizare) care a deținut calitatea de Secretar pentru comitetul proiectului. ICMCI este încântat să lucreze din nou cu UNI pentru a oferi suportul administrativ
Consiliul internațional al institutelor de consultanță () [Corola-website/Science/331670_a_332999]
-
23.04.2014, Crimeea va aparține Rusiei. Crimeea a fost și rămâne în sufletul rușilor o parte integrantă a Rusiei. Crimeea a fost cedata în 1954 Ucrainei de liderul sovietic Nikita Hrușciov, o decize, care, potrivit lui Vladimir Puțin, a "încălcat normele constituționale" din acel moment. "Când Crimeea a ajuns dintr-o dată în componență altui stat (după dezmembrarea URSS), Rusia a simțit că a fost nu doar furată, ci jefuită", a mai afirmat liderul rus. "Referendumul din Crimeea a fost organizat în
Anexarea Crimeei de către Federația Rusă () [Corola-website/Science/331723_a_333052]
-
și în justiție. Secolele XVII (cel al clasicismului) și XVIII (epoca Luminilor) sunt perioada francezei clasice și de trecere la franceza modernă. În secolul al XVII-lea limba literară este standardizată în contextul mai general al autoritarismului ce caracterizează regimul, normele impunând un lexic „purificat”, relativ sărac, dar o structură gramaticală fixată în mod rațional, iar în secolul al XVIII-lea și lexicul ajunge să țină pasul cu necesitățile limbajelor de specialitate. Este perioada în care, datorită prestigiului culturii pe care
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
înțeles, capabilă să înlocuiască latina Acesta este un factor în plus pentru ca franceza să devină o limbă de comunicare internațională între intelectuali, politicieni, savanți și oameni din alte categorii de elită. În secolul al XVIII-lea rămân în esență valabile normele lingvistice stabilite în secolul anterior, dar modelul nu mai este limbajul de la curte, iar lexicul admis de Academie se îmbogățește. În ceea ce privește pronunțarea, în secolul al XVII-lea dispare definitiv cea a lui -s al pluralului, dar vocala dinaintea sa se
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
opinia publică nu le mai consideră inferioare limbii franceze. De exemplu, idiomurile altele decât franceza vorbite tradițional pe teritoriul Franței pot fi predate în învățământul de stat. Revoluționarii de la sfârșitul secolului al XVIII-lea fiind burghezi instruiți în franceza clasicismului, normele gramaticale și ortografia rămân cele fixate în secolele XVII-XVIII. Doar lexicul suferă schimbări. Dintre multele cuvinte și sensuri noi, unele sunt actuale și în prezent în domeniul politicii: "Assemblée nationale" „Adunare națională”, "antipopulaire" „antipopular”, "pacte républicain" „pact republican”, „tricolore” „(drapel
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
atunci au fost adoptate unitățile de măsură din actualul sistem internațional împreună cu denumirile lor: "mètre", "kilogramme" etc. Mai târziu, în secolul al XIX-lea, odată cu venirea romantismului, apoi a realismului și a naturalismului în literatură, se creează o discrepanță între normele lingvistice tradiționaliste predate în școală și limba literaturii, care caută să redea registre de limbă variate: pe cel familiar, pe cel popular și chiar argoul. În același timp, dezvoltarea intensă a științelor duce la îmbogățirea lexicului cu cuvinte de specialitate
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
argoul. În același timp, dezvoltarea intensă a științelor duce la îmbogățirea lexicului cu cuvinte de specialitate vehiculate de lucrări de popularizare, ziare și reviste, dicționarele epocii. În cursul secolului al XX-lea, literatura se eliberează din ce mai mult de normele lingvistice clasice și prezintă un spectru foarte larg și variat de folosire a limbii. În varianta vorbită a registrului curent, și mai ales în varianta sa scrisă, precum și în registrul elevat, normele sunt respectate. Limbajul mijloacelor de informare în masă
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
literatura se eliberează din ce mai mult de normele lingvistice clasice și prezintă un spectru foarte larg și variat de folosire a limbii. În varianta vorbită a registrului curent, și mai ales în varianta sa scrisă, precum și în registrul elevat, normele sunt respectate. Limbajul mijloacelor de informare în masă este influențat de franceza vorbită de majoritatea populației, mai ales de lexicul registrului familiar. În domeniul ortografiei există tentative de reformă, dar acestea sunt respinse de majoritatea utilizatorilor limbii (vezi Ortografia limbii
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
retragerea. Aliații, care au suferit pierderi grele (21000 de oameni), renunță să-i hărțuiască pe francezi. a fost cea mai sângeroasă bătălie a Războiului Succesiunii Spaniole, aliații pierzând între 20000 și 25000 de oameni și renunțând la invazia Franței. După normele de război din acele timpuri, bătălia a fost o victorie a Marii Alianțe, francezii retrăgându-se șilăsând câmpul de bătălie în posesia aliaților. În contrast cu victoriile precedente ale Ducelui de Marlborough, armata franceză aparent intactă (a pierdut 6000 de oameni) s-
Bătălia de la Malplaquet () [Corola-website/Science/331794_a_333123]
-
este un acronim folosit pentru a desemna principiile care trebuie să ghideze cercetarea științifică. Conform principiilor , etosul științei trebuie să fie guvernat de Comunism, Universalism, Dezinteresare, Originalitate și Scepticism. CUDOS se bazează pe normele mertoniene introduse în 1942 de Robert K. Merton. Merton a descris "patru mulțimi de imperative instituționale [care cuprind] etosul științei moderne": "universalism, comunism, dezinteresare și scepticism organizat." Acești patru termeni pot fi aranjați pentru a forma CUDOS, dar "originalitatea" nu
CUDOS () [Corola-website/Science/331837_a_333166]