49,590 matches
-
ideii de contract social (stadiul al cincilea). La confruntarea cu o dilemă morală, când găsește nivelul său actual de raționament moral nesatisfăcător, un individ va căuta, însă, nivelul următor. Conștientizarea limitărilor stadiului actual de gândire este forța motrice din spatele dezvoltării morale, întrucât fiecare stadiu progresiv este mai adecvat decât ultimul. Procesul este, prin urmare, considerat a fi constructiv, fiind inițiat de către construcția conștientă a individului, și nu este în niciun sens o componentă a dispozițiilor înnăscute ale individului, ori un rezultat
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
dreptății”. Kohlberg identifică două astfel de operațiuni ale dreptății: „”, care implică un privre imparțială asupra persoanelor, și „reciprocitatea”, care înseamnă punerea accentului pe meritul personal. Pentru Kohlberg, cel mai adecvat rezultat al ambelor operațiuni este „reversibilitatea”, în care o faptă morală efectuată într-o anumită situație este evaluată în funcție dacă este sau nu fapta ar fi satisfăcătoare chiar și atunci când persoanele vizate își comută rolurile în aceeași situație (i se mai spune și „jocul de-a scaunele muzicale” moral). Cunoașterea
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
faptă morală efectuată într-o anumită situație este evaluată în funcție dacă este sau nu fapta ar fi satisfăcătoare chiar și atunci când persoanele vizate își comută rolurile în aceeași situație (i se mai spune și „jocul de-a scaunele muzicale” moral). Cunoașterea și învățarea contribuie la dezvoltarea morală. Deosebit de importante sunt „vederile [individului] asupra persoanelor” și asupra „nivelului lor de perspectivă socială”, care devin fiecare mult mai complex și matur cu înaintarea prin fiecare stadiu. „Vederile asupra persoanelor” pot fi înțelese
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
este evaluată în funcție dacă este sau nu fapta ar fi satisfăcătoare chiar și atunci când persoanele vizate își comută rolurile în aceeași situație (i se mai spune și „jocul de-a scaunele muzicale” moral). Cunoașterea și învățarea contribuie la dezvoltarea morală. Deosebit de importante sunt „vederile [individului] asupra persoanelor” și asupra „nivelului lor de perspectivă socială”, care devin fiecare mult mai complex și matur cu înaintarea prin fiecare stadiu. „Vederile asupra persoanelor” pot fi înțelese ca înțelegerea individului a psihologiei altor persoane
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
asupra altor persoane, iar stadiul al șaselea fiind în întregime socio-centric. Analog, nivelul perspectivei sociale implică înțelegerea universului social, care diferă de vederea asupra persoanelor, prin aceea că implică o apreciere a normelor sociale. Kohlberg a propus "Interviul de Judecată Morală" în prima sa disertație din 1958. De-a lungul de circa 45 de minute înregistrat, intervievatorul folosește dileme morale pentru a determina care este stadiul de raționament moral folosit de o persoană. Dilemele sunt povestiri fictive scurte care descriu situații
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
care diferă de vederea asupra persoanelor, prin aceea că implică o apreciere a normelor sociale. Kohlberg a propus "Interviul de Judecată Morală" în prima sa disertație din 1958. De-a lungul de circa 45 de minute înregistrat, intervievatorul folosește dileme morale pentru a determina care este stadiul de raționament moral folosit de o persoană. Dilemele sunt povestiri fictive scurte care descriu situații în care o persoană trebuie să ia o decizie morală. Participantului i se pune un șir sistemice de , cum
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
implică o apreciere a normelor sociale. Kohlberg a propus "Interviul de Judecată Morală" în prima sa disertație din 1958. De-a lungul de circa 45 de minute înregistrat, intervievatorul folosește dileme morale pentru a determina care este stadiul de raționament moral folosit de o persoană. Dilemele sunt povestiri fictive scurte care descriu situații în care o persoană trebuie să ia o decizie morală. Participantului i se pune un șir sistemice de , cum ar fi ce cred ei că ar fi drept
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
de circa 45 de minute înregistrat, intervievatorul folosește dileme morale pentru a determina care este stadiul de raționament moral folosit de o persoană. Dilemele sunt povestiri fictive scurte care descriu situații în care o persoană trebuie să ia o decizie morală. Participantului i se pune un șir sistemice de , cum ar fi ce cred ei că ar fi drept să facă în situația prezentată, și i se cere să justifice motivele pentru care anumite acțiuni sunt corecte sau greșite. Este marcată
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
facă în situația prezentată, și i se cere să justifice motivele pentru care anumite acțiuni sunt corecte sau greșite. Este marcată forma și structura acestor răspunsuri și nu conținutul lor; scorul de ansamblu este calculat după evaluarea mai multor dileme morale. O dilemă pe care Kohlberg a utilizat-o în cercetarea sa originală a fost dilema farmacistului: "Heinz fură medicamentul în Europa". O critica a teoriei lui Kohlberg este aceea că se pune accentul pe dreptate, excluzând alte valori, și astfel
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
farmacistului: "Heinz fură medicamentul în Europa". O critica a teoriei lui Kohlberg este aceea că se pune accentul pe dreptate, excluzând alte valori, și astfel nu se pot aborda în mod adecvat argumentele celor care pun accent pe alte aspecte morale ale acțiunilor. susținea că teoria lui Kohlberg este prea androcentrică. Teoria lui Kohlberg a fost inițial dezvoltată pe baza cercetărilor empirice, folosind numai participanți de gen masculin; Gilligan a susținut că nu descrie în mod adecvat preocupările femeilor. Kohlberg a
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
relațiile și să promoveze bunăstarea familiei și a prietenilor. Bărbații sunt mai susceptibili să treacă la principii abstracte, și, astfel, sunt mai puțin interesați de detaliile despre cine este implicat. În concordanță cu această observație, teoria lui Gilligan a dezvoltării morale nu se concentrează pe valoarea dreptății. Ea a dezvoltat o teorie alternativă de raționament moral bazat pe etica grijii. Criticii acesteia însă, cum ar fi , susține că cercetarea lui Gilligan este nefondată, și că nu există dovezi care să-i
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
la principii abstracte, și, astfel, sunt mai puțin interesați de detaliile despre cine este implicat. În concordanță cu această observație, teoria lui Gilligan a dezvoltării morale nu se concentrează pe valoarea dreptății. Ea a dezvoltat o teorie alternativă de raționament moral bazat pe etica grijii. Criticii acesteia însă, cum ar fi , susține că cercetarea lui Gilligan este nefondată, și că nu există dovezi care să-i susțină concluzia. Stadiile lui Kohlberg nu sunt neutre din punct de vedere cultural, cum s-
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
adevăr inspiră credințe diferite, aceste stadii corespund mai degrabă unor moduri de gândire intrinseci, decât acestor credințe.<ref name="kohlberg/gilligan"></ref> O altă critică a teoriei lui Kohlberg este că oamenii dau frecvent dovadă de inconsecvențe semnificative ale judecăților morale. Acest lucru apare adesea în dilemele morale care implică conducerea sub influența alcoolului și situații de afaceri în care participanții au dat dovadă că raționează la un stadiu inferior, de obicei, folosind mai mult raționamentul condus de auto-interes (de exemplu
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
mai degrabă unor moduri de gândire intrinseci, decât acestor credințe.<ref name="kohlberg/gilligan"></ref> O altă critică a teoriei lui Kohlberg este că oamenii dau frecvent dovadă de inconsecvențe semnificative ale judecăților morale. Acest lucru apare adesea în dilemele morale care implică conducerea sub influența alcoolului și situații de afaceri în care participanții au dat dovadă că raționează la un stadiu inferior, de obicei, folosind mai mult raționamentul condus de auto-interes (de exemplu, stadiul al doilea) decât cel condus de
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
de obicei, folosind mai mult raționamentul condus de auto-interes (de exemplu, stadiul al doilea) decât cel condus de autoritate și ordinea socială (de exemplu, stadiul al patrulea). Teoria lui Kohlberg este în general considerată a fi incompatibilă cu inconsistențele judecății morale. Carpendale susținea că teoria lui Kohlberg ar trebui să fie modificată pentru a se concentra pe ideea că procesul de raționament moral presupune integrarea unor perspective diferite ale unei dileme morale, în loc să facă pur și simplu o fixație pe aplicarea
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
de exemplu, stadiul al patrulea). Teoria lui Kohlberg este în general considerată a fi incompatibilă cu inconsistențele judecății morale. Carpendale susținea că teoria lui Kohlberg ar trebui să fie modificată pentru a se concentra pe ideea că procesul de raționament moral presupune integrarea unor perspective diferite ale unei dileme morale, în loc să facă pur și simplu o fixație pe aplicarea regulilor. Acest punct de vedere ar permite inconsecvență în raționamentul moral, întrucât indivizii pot fi îngreunați de incapacitatea lor de a lua
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
în general considerată a fi incompatibilă cu inconsistențele judecății morale. Carpendale susținea că teoria lui Kohlberg ar trebui să fie modificată pentru a se concentra pe ideea că procesul de raționament moral presupune integrarea unor perspective diferite ale unei dileme morale, în loc să facă pur și simplu o fixație pe aplicarea regulilor. Acest punct de vedere ar permite inconsecvență în raționamentul moral, întrucât indivizii pot fi îngreunați de incapacitatea lor de a lua în considerare diferite perspective. Krebs și Denton, de asemenea
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
modificată pentru a se concentra pe ideea că procesul de raționament moral presupune integrarea unor perspective diferite ale unei dileme morale, în loc să facă pur și simplu o fixație pe aplicarea regulilor. Acest punct de vedere ar permite inconsecvență în raționamentul moral, întrucât indivizii pot fi îngreunați de incapacitatea lor de a lua în considerare diferite perspective. Krebs și Denton, de asemenea, au încercat să modifice teoria lui Kohlberg pentru a ține cont de o multitudine de constatări contradictorii, dar în cele
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
modifice teoria lui Kohlberg pentru a ține cont de o multitudine de constatări contradictorii, dar în cele din urmă a ajuns la concluzia că teoria nu este echipată pentru a lua în considerare modul în care cele mai multe persoane iau decizii morale în viața de zi cu zi. Alți psihologi au pus sub semnul întrebării ipoteza că acțiunea morală este în primul rând un rezultat al raționamentului formal. Intuiționiștii sociali, cum ar fi Jonathan Haidt, de exemplu, susțin că persoanele fac de
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
din urmă a ajuns la concluzia că teoria nu este echipată pentru a lua în considerare modul în care cele mai multe persoane iau decizii morale în viața de zi cu zi. Alți psihologi au pus sub semnul întrebării ipoteza că acțiunea morală este în primul rând un rezultat al raționamentului formal. Intuiționiștii sociali, cum ar fi Jonathan Haidt, de exemplu, susțin că persoanele fac de multe ori judecăți morale fără a lua în calcul unele preocupări, cum ar fi corectitudinea, legea, drepturile
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
zi cu zi. Alți psihologi au pus sub semnul întrebării ipoteza că acțiunea morală este în primul rând un rezultat al raționamentului formal. Intuiționiștii sociali, cum ar fi Jonathan Haidt, de exemplu, susțin că persoanele fac de multe ori judecăți morale fără a lua în calcul unele preocupări, cum ar fi corectitudinea, legea, drepturile omului, sau valorile etice abstracte. Astfel, argumentele analizate de către Kohlberg și alți psihologi raționaliști ar putea fi considerate raționalizări "post-hoc" ale unor decizii intuitive; raționamentul moral poate
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
judecăți morale fără a lua în calcul unele preocupări, cum ar fi corectitudinea, legea, drepturile omului, sau valorile etice abstracte. Astfel, argumentele analizate de către Kohlberg și alți psihologi raționaliști ar putea fi considerate raționalizări "post-hoc" ale unor decizii intuitive; raționamentul moral poate fi mai puțin relevante pentru acțiunea morală decât propune teoria lui Kohlberg. Munca lui Kohlberg în domeniul stadiilor dezvoltării morale a fost utilizată și de alți autori din domeniu. Un exemplu este "" ("DIT"), creat în 1979 de către , inițial ca
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
preocupări, cum ar fi corectitudinea, legea, drepturile omului, sau valorile etice abstracte. Astfel, argumentele analizate de către Kohlberg și alți psihologi raționaliști ar putea fi considerate raționalizări "post-hoc" ale unor decizii intuitive; raționamentul moral poate fi mai puțin relevante pentru acțiunea morală decât propune teoria lui Kohlberg. Munca lui Kohlberg în domeniul stadiilor dezvoltării morale a fost utilizată și de alți autori din domeniu. Un exemplu este "" ("DIT"), creat în 1979 de către , inițial ca o alternativă cu creionul și hârtia la Interviul
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
argumentele analizate de către Kohlberg și alți psihologi raționaliști ar putea fi considerate raționalizări "post-hoc" ale unor decizii intuitive; raționamentul moral poate fi mai puțin relevante pentru acțiunea morală decât propune teoria lui Kohlberg. Munca lui Kohlberg în domeniul stadiilor dezvoltării morale a fost utilizată și de alți autori din domeniu. Un exemplu este "" ("DIT"), creat în 1979 de către , inițial ca o alternativă cu creionul și hârtia la Interviul de Judecată Morală. Puternic influențat de modelul celor șase stadii, el a făcut
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
teoria lui Kohlberg. Munca lui Kohlberg în domeniul stadiilor dezvoltării morale a fost utilizată și de alți autori din domeniu. Un exemplu este "" ("DIT"), creat în 1979 de către , inițial ca o alternativă cu creionul și hârtia la Interviul de Judecată Morală. Puternic influențat de modelul celor șase stadii, el a făcut eforturi pentru a îmbunătăți criteriilor prin utilizarea unui test , , pe care se punctau dileme morale similar cu testele lui Kohlberg. A utilizat și o mare parte din teoria lui Kohlberg
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]