49,332 matches
-
globalizatoare, Salonul internațional de garavură mică, de exemplu, pe care același Victor Florean l-a creat și îl finanțează, ajuns acum la cea de-a treia sa ediție, toate acestea sugerează un portret al lui Mircea Bochiș la care puțini artiști din România de astăzi pot aspira, fie această aspirație și una pur teoretică. Dar dincolo de persoane și de locuri, dincolo de nume și de biografie, aceste întîlniri ale unor lumi aparent diferite, cum ar fi aceea a afecerilor și aceea a
Construcție versus administrație (III) by Pavel Șușară () [Corola-website/Journalistic/15989_a_17314]
-
consecințe, o altă percepție a principiilor: a principiilor de parteneriat, de comunicare, de profesionalism și, nu în ultimul rînd, chiar o altă percepție a ideii de libertate. Pînă una alta, la Baia Mare, Victor Florean, Omul de afaceri, și Mircea Bochiș, Artistul, au creat un cuplu aproape mitologic prin raritate și prin eficiență, fapt care dovedește limpede că ne îndreptăm către o lume normală, dar care, din păcate, mai produce încă perturbații grave mentalităților retardate și conștiințelor asistate.
Construcție versus administrație (III) by Pavel Șușară () [Corola-website/Journalistic/15989_a_17314]
-
fi frecventat cu ardoare de pictori, care vara se mutau aici pentru a surprinde imagini de neuitat din „Orașul Alb”, așa cum era supranumit. Liniștitul Balcic s-a impregnat curând de elemente ale culturii românești, grație afirmării unei elite alcătuite din artiști români, ca și de personalități ale vieții publice românești a vremii. Urmează înființarea, în 1926, a Universității Libere „Coasta de Argint”, unde au conferențiat în anii următori personalități precum Nae Ionescu, Ion Marin Sadoveanu, Cezar Petrescu, Pamfil Șeicaru, Jean Bart
Povestea românească a Cadrilaterului dăinuie… by Andrei Crîngaşu () [Corola-website/Journalistic/296323_a_297652]
-
un Festival de muzică ușoară la care au participat nume mari ori nume care au devenit mari. „Cerbul de Aur” era cunoscut în Europa, avea un prestigiu incontestabil, cu acest vehicul au intrat în circuitul internațional mulți soliști români, mulți artiști din lume au venit în România și pentru un anumit public, România era cunoscută ca o țară normală. Dar Festivalul a dispărut, chiar dacă avea un succes intern și extern. Existau mari competiții sportive cu caracter regional, balcanic, unde numele României
Imagine şi interes naţional by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296295_a_297624]
-
Casa Artelor” din București. Dedicat Zilei Internaționale a Holocaustului, în cadrul „Serilor Eliad”, evenimentul, unic prezentat de o instituție de cultură din capitală cu ocazia acestei comemorări, a adus în fața publicului expoziția de pictură „Memoria Holocaustului”, o selecție de lucrări ale artiștilor din tabăra multianuală de creație „Cum a fost posibil”, proiect inițiat în România în parteneriat cu pictorița Sarah Einik (Israel) și în colaborare cu Muzeul Yad Vashem (Ierusalim). În societatea românească, memoria acestei traume a fost decenii la rând ascunsă
Memoria Holocaustului, la Centrul Cultural „Casa Artelor” () [Corola-website/Journalistic/296301_a_297630]
-
creație „Cum a fost posibil”, proiect inițiat în România în parteneriat cu pictorița Sarah Einik (Israel) și în colaborare cu Muzeul Yad Vashem (Ierusalim). În societatea românească, memoria acestei traume a fost decenii la rând ascunsă. Astăzi, lucrările realizate de artiști români în timpul taberelor organizate de Institutul «Elie Wiesel» contribuie semnificativ la promovarea memoriei și completarea unei pagini de istorie recentă pentru toți aceia dintre noi care am studiat pe băncile școlii o istorie incompletă“, punctează istoricul de artă Valentina Iancu
Memoria Holocaustului, la Centrul Cultural „Casa Artelor” () [Corola-website/Journalistic/296301_a_297630]
-
gală susținut de Academia de Dans din Beijing cu ocazia Anului Nou Chinezesc a fost un spectacol de rezonanță, o ocazie deosebită pentru publicul din România de a se conecta cultural cu strălucirea, vitalitatea și culoarea tradițiilor chinezești prin intermediul unor artiști chinezi de certă valoare internațională. Evenimentul a fost organizat la standardele cele mai înalte, onorat de invitați de prestigiu, așteptat de un public avizat și reflectat pe larg în presa scrisă, audio-vizuală și online. Anul Cocoșului de Foc, care debutează
Anul Nou Chinezesc () [Corola-website/Journalistic/296290_a_297619]
-
activitate creativă importantă, iar uneori cu poziții politice antidictatoriale declarate public. Unii dintre aceștia au revenit în țară, Paul Goma nu. Ceea ce este de observat la acest fenomen care, iată, durează de câteva secole, este o constantă represiune a intelectualilor, artiștilor în general. Puterea politică, deși în continuă schimbare, conform naturii sale, a fost permanent preocupată să scape de cei care gândeau cu adevărat, de cei care nu doar că știau adevărul, dar aveau și dăunătorul obicei să-l împărtășească, să
Au păşit pe calea exilului… by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296311_a_297640]
-
și mulți, mulți alții. Dintre aceștia amintim nume de referință pentru nenumărate domenii ale vieții publice și culturale cum ar fi Sașa Pană, Ilarie Voronca, Lucrețiu Pătrășcanu, acad. Nicolae Cajal, Aurel Baranga, soprana de renume internațional Leontina Ciobanu Văduva sau artiștii Monica Anghel și Florin Chilian. Iar tradiția de înaltă ținută se încearcă să fie continuată. Astăzi, Colegiul Național „Matei Basarab” este o îmbinare ideală între standarde educaționale redutabile, pe care le-a perpetuat în toată istoria sa, și o adaptare
Tradiţie de înaltă ţinută by Viorica Popa () [Corola-website/Journalistic/296329_a_297658]
-
audiență atât de uriașă cum este aceea care l-a însoțit pe marele actor în cele peste șapte decenii de activitate. O astfel de personalitate cum este Seniorul teatrului românesc reprezintă nu doar un monument de talent, ci și un artist unicat, care a lăsat posterității un tezaur de roluri. În tot acest parcurs de excepție, spectatorii au avut un cuvânt hotărâtor. Publicul este cel care a decis că Radu Beligan este un nume de referință pentru teatrul românesc din ultimul
Un maestru în Panteonul culturii naţionale – Radu Beligan () [Corola-website/Journalistic/296328_a_297657]
-
remarcă un citat: „Nu-mi reneg discursurile de atunci. Ceaușescu mi-a dat bani să fac Teatrul Național și nu pot să-l înjur”, declara Beligan în anul 2008. Un alt titlu postat într-un moment nefericit: „RADU BELIGAN, UN ARTIST AL POPORULUI PE CARE POPORUL ÎL PLÂNGE, DAR NU-I ȘTIE CARIERA”. Preluăm din textul amintit: „... Însă pentru oamenii simpli, deși numele rezonează, biografia acestuia e mult prea puțin cunoscută”. Ziarul a făcut un sondaj. Iată rezultatul: „Experimentul a continuat
Un maestru în Panteonul culturii naţionale – Radu Beligan () [Corola-website/Journalistic/296328_a_297657]
-
de persoane, însă puțini au fost cei care au știut ceva mai mult decât numele lui Radu Beligan și faptul că a fost un mare actor român”. Nimeni nu se ridică împotriva ideii de a cunoaște complexa biografie a marelui artist. Dar... toate la timpul lor, respectând norme de moralitate elementară. Și vom prelua dintr-un alt ziar mărturia marelui dispărut făcută actorului Marcel Iureș: „Nu plec nicăieri. De ce mă grăbiți? De ce ne grăbim cu toții? Avem timp!”. „Acum s-a dus
Un maestru în Panteonul culturii naţionale – Radu Beligan () [Corola-website/Journalistic/296328_a_297657]
-
s-au lăsat mai prejos. Ei au înființat „Partidul Rinocerilor”, încă în urmă cu 30 de ani. Această formațiune s-a angajat solemn, printr-o lozincă, „să nu-și țină nici una dintre promisiuni”. Printre candidații săi au apărut numeroși clovni, artiști, cântăreți etc. „Mișcarea Raeliană” (totul s-ar datora extratereștrilor!) promitea drept de vot pentru toți francezii, începând de la șase ani, și legalizarea canibalismului. Iar „Partidul Plăcerii”, al dansatoarei profesioniste Cindy Lee, a candidat a treia oară pentru Elysée sub lozinca
Meşteri inventatori de partide by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296357_a_297686]
-
ce au rezistat timpului” și „au trecut hotarele multor continente”. L-am întâlnit în mai multe rânduri pe Eugen Doga. Întotdeauna în vervă, prietenos și dispus să se destăinuiască celor care doresc să afle mai multe despre destinul său de artist. Mai ales că, în pofida renumelui său mondial, maestrul Doga este încă destul de puțin cunoscut în România. - Cine sunteți, domnule Doga, l-am întrebat pe timpul uneia din prezențele sale la București. - Străbuneii mei au fost descălecători pe teritoriul liber din stânga Nistrului
EUGEN DOGA: „MUZICA MEA ESTE DE PROVENIENȚĂ FOLCLORICĂ ROMÂNEASCĂ” by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296362_a_297691]
-
loturi de pământ, așezate unul lângă altul. Și-au durat case, erau împreună la bucurii, dar mai ales la necazuri, formau o familie, o obște, un neam, o forță. Toți cei din neamul mamei au fost clerici, fețe bisericești, meșteșugari, artiști, legați organic de Mânăstirea Saharna, de pe malul drept al Nistrului. Anii aceia, de dinainte de război, când m-am născut eu, erau foarte anevoioși. Erau anii „Marii Terori” declanșate de Stalin pe tot cuprinsul URSS. Sufereau mai ales cei care aveau
EUGEN DOGA: „MUZICA MEA ESTE DE PROVENIENȚĂ FOLCLORICĂ ROMÂNEASCĂ” by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296362_a_297691]
-
se află și cel al lui Constantin Brâncuși, sculptorul de geniu care s-a născut în urmă cu 140 de ani în Hobița Gorjului. Există și astăzi (din păcate, într-o stare deplorabilă), casa părintească, ilustrând parcă destinul acstui unic artist, universal, dar român prin excelență, prin ceea ce a creat, prin felul în care și-a asumat soarta, prin înțelegerea, dar mai ales prin neînțelegerea cu care a fost privit și tratat, mai ales de către conaționalii săi. După ce urmează clasele primare
Avem cu ce ne mândri de-a pururi! – Constantin Brâncuşi – drumul spre esenţe by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296372_a_297701]
-
felul în care și-a asumat soarta, prin înțelegerea, dar mai ales prin neînțelegerea cu care a fost privit și tratat, mai ales de către conaționalii săi. După ce urmează clasele primare la școala din Peștișani, comună din care vine un alt artist al imaginii, marele fotograf Ion Blendea, Constantin Brâncuși ajunge la Craiova, unde supraviețuiește lucrând ca băiat de prăvălie ori ucenic. Este traiectul previzibil al multor adolescenți din epocă, începutul unei biografii uimitoare, cu totul imprevizibile. Viitorul mare sculptor de talie
Avem cu ce ne mândri de-a pururi! – Constantin Brâncuşi – drumul spre esenţe by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296372_a_297701]
-
fără întoarcere pentru un copil de țărani, țăran și el prin felul de a înțelege lumea. Drumul lui Brâncuși continuă la Școala de Arte din București, unde pășește în 1902. Deja lumea largă își arată orizonturile, iar mintea iscoditoare a artistului începe să deslușească rostul său în acest univers. Execută, în urma unui concurs lansat de un juriu din care făcea parte și marele medic Gerota, sub îndrumarea căruia realizase un Ecorșeu, studiu anatomic folosit apoi în Școala de Medicină românească, un
Avem cu ce ne mândri de-a pururi! – Constantin Brâncuşi – drumul spre esenţe by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296372_a_297701]
-
un Ecorșeu, studiu anatomic folosit apoi în Școala de Medicină românească, un bust al generalului medic Carol Davila. Onorariul pentru acest bust trebuia să-i acopere cheltuielile pentru drumul la Paris. Voia să ajungă acolo pentru a intra în lumea artiștilor moderniști, lume din care știa că face parte, dar de care se simțea cu totul izolat în primul rând din pricina obtuzității celor care trebuiau să-i sprijine creația. Drumul l-a Paris a fost făcut, dar nu cu trenul, ci
Avem cu ce ne mândri de-a pururi! – Constantin Brâncuşi – drumul spre esenţe by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296372_a_297701]
-
pe jos. A plecat pe jos furios și înnegurat în urma obiecțiilor aduse de membri ai juriului la bustul lui Davila realizat de el. Ba ca avea nasul altfel, ba ca nu semăna întrutotul, ba că... Brâncuși, care se simțea un artist întreg, știind prea bine valoarea lucrărilor sale, a plecat din sala de ședință trântind ușa, sprea consternarea profesorului, renunțând astfel la onorariul care i se cuvenea pe drept, știind că adevărul său artistic nu va fi înțeles prea ușor de
Avem cu ce ne mândri de-a pururi! – Constantin Brâncuşi – drumul spre esenţe by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296372_a_297701]
-
la Luneville, unde stă internat până la vindecare. Slăbit, continuă drumul la Paris cu trenul, încălcîndu-și astfel hotărârea de a ajunge pe propriile picioare în Orașul Lumină. Ajuns la Paris, se integrează destul de repede și de ușor în comunitatea exclusivistă a artiștilor moderniști, geniali, dar săraci. Așa era și Brâncuși, genial, inovator, dar lipsit de mijloace. În 1906 expune deja la celebrul Salon de Toamnă. Începe o perioadă febrilă de creație, astfel încât în 1907 scoate la lumină prima versiune a celebrului său
Avem cu ce ne mândri de-a pururi! – Constantin Brâncuşi – drumul spre esenţe by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296372_a_297701]
-
Paul Getty Foundation”, Los Angeles. Recunoașterea mondială a lui Constantin Brâncuși, consfințită de un celebru articol al marelui poet american Ezra Pound, a dus, printre altele, la ridicarea cotei financiare a lucrărilor sale. Asta nu l-a împiedicat pe marele artist să lucreze pentru neamul și țara sa. Complexul de la Târgu Jiu, dedicat sutelor de mii de morți ai Armatei Române din Războiul de Întregire, este, poate, cea mai valoroasă lucrare în aer liber din arta modernă și contemporană. Simplitatea și
Avem cu ce ne mândri de-a pururi! – Constantin Brâncuşi – drumul spre esenţe by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296372_a_297701]
-
seamă care ascunde o nepăsare funciară (recent s-a trecut la spălarea cu detergenți a Porții Sărutului, ceea ce a dus la modificări chimice ale rocii), totul are un climax în refuzul Academiei Române a anilor ’50 de a prelua operele marelui artist, pe care acesta le lăsase prin testament României. Desigur, Franța a fost mai mult decât încîntată să devină posesoarea unor lucrări de o uriașă valoare financiară și de o inestimabilă valoare estetică. Brâncuși s-a dovedit încă o dată un adevărat
Avem cu ce ne mândri de-a pururi! – Constantin Brâncuşi – drumul spre esenţe by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296372_a_297701]
-
încă un fapt emblematic: printre românii cei mai vestiți în prezent în lume sunt doi compatrioți care ilustrează prin performanța lor mondială virtuțile conlucrării româno-ruse: cosmonautul Dumitru Prunariu, declarat Erou și la Moscova, și la București, și compozitorul Eugen Doga, Artist al Poporului, care de asemeni a primit aceste înalte titluri în ambele capitale. Iar dacă numărăm și vedem cât de puțin apar numele acestor două personalități în mass-media din țările noastre, înțelegem cât de mult este de făcut.
Relaţiile româno-ruse şi agitaţia zilei by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296371_a_297700]
-
au fost demonstrați a fi vinovați; unii și-au pierdut slujbele (orice citare era motiv suficient de concediere, 3.000 de marinari, de exemplu, pierzându-și locul de muncă după simple denunțuri), altora le-au fost distruse carierele (sute de artiști de pe „lista neagră” au pierdut dreptul de a activa pe teritoriul SUA), mulți au fost întemnițați și acuzați de spionaj fără să aibă legătură cu asta. Numeroase pedepse au fost bazate pe decizii infirmate ulterior de instanțe, legile care le-
Cortina de fier – Bariera dintre coloşii rivali () [Corola-website/Journalistic/296389_a_297718]