51,082 matches
-
conectează nucleii talamici mediali și corpul geniculat medial cu cortexul lobului temporal și al insulei. constă în principal din fibrele ascendente a radiații acustice (fibrele geniculotemporale) care provine din corpul geniculat medial și se termină în girusul temporal transvers Heschl (ariile auditive 41 și 42) și girusul temporal superior. În radiația inferioară talamica sunt prezente și câteva fibre care conectează talamusul cu cortexul temporal (fibre talamotemporale) și al insulei. Fibrele temporotalamice sunt fibre descendente în această radiație. În acestă radiație sunt
Radiația talamică inferioară () [Corola-website/Science/326765_a_328094]
-
șanțul calcarin și șanțul parietooccipital. Având o formă triunghiulară cuneusul prezintă 2 margini (posteroinferioară și antero inferioară), o bază și un vârf (apex). Pe suprafața cuneusului se pot găsi una, două șanțuri neregulate. Pe cuneus se află cortexul vizual primar (aria 17 Brodmann sau aria striată).
Cuneus () [Corola-website/Science/326773_a_328102]
-
parietooccipital. Având o formă triunghiulară cuneusul prezintă 2 margini (posteroinferioară și antero inferioară), o bază și un vârf (apex). Pe suprafața cuneusului se pot găsi una, două șanțuri neregulate. Pe cuneus se află cortexul vizual primar (aria 17 Brodmann sau aria striată).
Cuneus () [Corola-website/Science/326773_a_328102]
-
este una din cele 16 curți de apel din România. s-a constituit în luna iulie 1993 și cuprinde ca arie de competență județele Bacău și Neamț. Curtea de Apel Bacău are în circumscripția sa Tribunalele Bacău și Neamț. Judecătoriile arondate acestora sunt Bacău, Onești, Moinești, Buhuși, Podu Turcului, Piatra Neamț, Roman, Târgu Neamț și Bicaz. Curtea de Apel Bacău este organizată
Curtea de Apel Bacău () [Corola-website/Science/326867_a_328196]
-
lobului frontal. Girusul paracentral posterior aflat pe lobul parietal se continuă dincolo de marginea superioară a emisferului cu girusul postcentral al lobului parietal. Prin urmare lobulul paracentral aparține atât lobului frontal, cât și lobului parietal. În girusul paracentral anterior se află aria motorie primară (aria 4 Brodmann), iar în girusul paracentral posterior se află cortexul primar somatosenzitiv (aria 3, 1, 2 Brodmann)
Lobulul paracentral () [Corola-website/Science/326864_a_328193]
-
paracentral posterior aflat pe lobul parietal se continuă dincolo de marginea superioară a emisferului cu girusul postcentral al lobului parietal. Prin urmare lobulul paracentral aparține atât lobului frontal, cât și lobului parietal. În girusul paracentral anterior se află aria motorie primară (aria 4 Brodmann), iar în girusul paracentral posterior se află cortexul primar somatosenzitiv (aria 3, 1, 2 Brodmann)
Lobulul paracentral () [Corola-website/Science/326864_a_328193]
-
cu girusul postcentral al lobului parietal. Prin urmare lobulul paracentral aparține atât lobului frontal, cât și lobului parietal. În girusul paracentral anterior se află aria motorie primară (aria 4 Brodmann), iar în girusul paracentral posterior se află cortexul primar somatosenzitiv (aria 3, 1, 2 Brodmann)
Lobulul paracentral () [Corola-website/Science/326864_a_328193]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a V-a IUCN (parc natural), situată în județul Sibiu, pe teritoriile administrative ale comunelor Gură Râului, Jina, Rășinari și Tilișca. Parcul natural se află în limita sud-vestică a județului Sibiu cu județul
Parcul Natural Cindrel () [Corola-website/Science/325531_a_326860]
-
limita sud-vestică a județului Sibiu cu județul Albă, în Munții Parâng, lanț muntos aparținând Carpaților Meridionali, în masivele montane ale Cindrelului cu Vârful Cindrel (2.244 m) și Lotrului cu Vârful Șteflești (2.242 m). Parcul natural a fost declarat arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și se întinde pe o suprafață de 9.873 ha. Aria naturală suprapusa sitului Natură 2000 - Frumoasă
Parcul Natural Cindrel () [Corola-website/Science/325531_a_326860]
-
m). Parcul natural a fost declarat arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și se întinde pe o suprafață de 9.873 ha. Aria naturală suprapusa sitului Natură 2000 - Frumoasă (sit de importanță comunitară), reprezintă o zona montană cu abrupturi stâncoase, căldări glaciare, morene, praguri și lacuri glaciare, vai, izvoare, doline și culmi drepte. Parcul natural dispune de habitate naturale de tip: Păduri de
Parcul Natural Cindrel () [Corola-website/Science/325531_a_326860]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a V-a IUCN (parc natural), situat în județul Sibiu, pe teritoriul administrativ al municipiului Sibiu. Rezervatia naturală cu o suprafață de 933 ha, se află la limita sud-vestică a Sibiului, în Pădurea
Parcul Natural Dumbrava Sibiului () [Corola-website/Science/325530_a_326859]
-
suprafață de 933 ha, se află la limita sud-vestică a Sibiului, în Pădurea Dumbrava, cu o altitudine maximă de 606 m. în Vârful Obreja situat în partea nordică a pădurii, fiind traversata de Răul Trinkbach, care, în parcursul sau prin aria protejată formează trei lacuri de natură antropica. Parcul natural fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și se întinde pe o
Parcul Natural Dumbrava Sibiului () [Corola-website/Science/325530_a_326859]
-
Pădurea Dumbrava, cu o altitudine maximă de 606 m. în Vârful Obreja situat în partea nordică a pădurii, fiind traversata de Răul Trinkbach, care, în parcursul sau prin aria protejată formează trei lacuri de natură antropica. Parcul natural fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și se întinde pe o suprafață de 993 hectare. Acesta a fost înființat în scopul protejării biodiversității
Parcul Natural Dumbrava Sibiului () [Corola-website/Science/325530_a_326859]
-
(monument al naturii) este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip speologic), situată vestul Transilvaniei pe teritoriul județului Alba. Aria naturală se află în extremitatea nord-estică a județului Alba (aproape de limita de graniță cu județul Bihor
Avenul din Hoanca Urzicarului () [Corola-website/Science/325555_a_326884]
-
(monument al naturii) este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip speologic), situată vestul Transilvaniei pe teritoriul județului Alba. Aria naturală se află în extremitatea nord-estică a județului Alba (aproape de limita de graniță cu județul Bihor, pe teritoriul administrativ al comunei Roșia Montană (în nordul satului Vârtop), în apropiere de drumul național DN75 care leagă municipiul Turda de orașul Câmpeni
Avenul din Hoanca Urzicarului () [Corola-website/Science/325555_a_326884]
-
nord-estică a județului Alba (aproape de limita de graniță cu județul Bihor, pe teritoriul administrativ al comunei Roșia Montană (în nordul satului Vârtop), în apropiere de drumul național DN75 care leagă municipiul Turda de orașul Câmpeni. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000", publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000, privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate" și ocupă o suprafață de
Avenul din Hoanca Urzicarului () [Corola-website/Science/325555_a_326884]
-
cunoscut și sub numele de „Avenul Independenței”) are o lungime totală a galeriilor ce însumează 1.125 m, și o denivelare ce se termină într-un sifon cu o adâncime de 286 m. și este inclus în Parcul Natural Apuseni. Aria protejată se află în Munții Bihorului (grupă montană a Munților Apuseni, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Occidentali) la o altitudine de 1.710 m. și reprezintă un aven activ cu o intrare în forma unei guri de peșteră. Avenul
Avenul din Hoanca Urzicarului () [Corola-website/Science/325555_a_326884]
-
alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip geologic), situată în vestul Transilvaniei, pe teritoriul județului Alba. Aria naturală se află în partea central-vestică a Trascăului (la o altitudine cuprinsă între 630 și
Cheile Geogelului () [Corola-website/Science/325564_a_326893]
-
alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip geologic), situată în vestul Transilvaniei, pe teritoriul județului Alba. Aria naturală se află în partea central-vestică a Trascăului (la o altitudine cuprinsă între 630 și 1.000 m) pe cursul mijlociu al Văii Geogelului, în nordul județului Alba, pe teritoriul administrativ al comunei Ponor, aproape de satul După Deal. Rezervația naturală
Cheile Geogelului () [Corola-website/Science/325564_a_326893]
-
în partea central-vestică a Trascăului (la o altitudine cuprinsă între 630 și 1.000 m) pe cursul mijlociu al Văii Geogelului, în nordul județului Alba, pe teritoriul administrativ al comunei Ponor, aproape de satul După Deal. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000", privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate" și are o suprafață de 5 ha. Aria naturală reprezintă două culmi calcaroase (alcătuite din calcare tithonice
Cheile Geogelului () [Corola-website/Science/325564_a_326893]
-
aproape de satul După Deal. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000", privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate" și are o suprafață de 5 ha. Aria naturală reprezintă două culmi calcaroase (alcătuite din calcare tithonice și flișuri din conglomerate, gresii și marne) cu pereți abrupți tăiați de apele pârâului Valea Brădeștilor, un afluent de dreapta al Văii Cheii. Flora rezervației are în componență arbori și arbusti
Cheile Geogelului () [Corola-website/Science/325564_a_326893]
-
(Cheile Feneșului) alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip botanic și geologic), situată în vestul Transilvaniei, pe teritoriul județului Alba Aria naturală aflată în partea vestică a județului Alba (în sudul Munților Trascăului), pe
Cheile Caprei () [Corola-website/Science/325563_a_326892]
-
(Cheile Feneșului) alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip botanic și geologic), situată în vestul Transilvaniei, pe teritoriul județului Alba Aria naturală aflată în partea vestică a județului Alba (în sudul Munților Trascăului), pe teritoriul administrativ al orașului Zlatna (în nordul satului Feneș) și este străbătută de Valea Feneșului Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din
Cheile Caprei () [Corola-website/Science/325563_a_326892]
-
vestul Transilvaniei, pe teritoriul județului Alba Aria naturală aflată în partea vestică a județului Alba (în sudul Munților Trascăului), pe teritoriul administrativ al orașului Zlatna (în nordul satului Feneș) și este străbătută de Valea Feneșului Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000", publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000, privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate" și are o suprafață de
Cheile Caprei () [Corola-website/Science/325563_a_326892]
-
Legea Nr.5 din 6 martie 2000", publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000, privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate" și are o suprafață de 15 ha. Aria protejată (inclusă în situl de importanță comunitară "Munții Trascăului") reprezintă o zonă având la intrare două coloane (stânci) înalte din calcare cenușii (constituite din conglomerate, șisturi argiloase și gresii atribuite cretacicului superior) chei cu pereți abrubți (la bază cărora se
Cheile Caprei () [Corola-website/Science/325563_a_326892]