7,853 matches
-
exercitau puterea supremă în timpul interimatelor. 81 Erau desemnați cu numele de moșneni [Mosneni în original, (n. tr.); această notă este valabilă pentru aparițiile ulterioare ale cuvântului Moșneni], cuvânt cu cuvânt: născuți din strămoși, coborâtori din vechea nobilime militară. 82 Originea țiganilor nu mai este un mister mulțumită studiilor d-lui Vaillant, care mărturisește că a împrumutat multe informații de la Court de Gebelin. Se poate vedea în les Rômes [Romii, (n. tr.)] istoria adevărată a adevăraților țigani, publicată de dl Dentu în
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
vechea nobilime militară. 82 Originea țiganilor nu mai este un mister mulțumită studiilor d-lui Vaillant, care mărturisește că a împrumutat multe informații de la Court de Gebelin. Se poate vedea în les Rômes [Romii, (n. tr.)] istoria adevărată a adevăraților țigani, publicată de dl Dentu în 1857. 83 Columna lui Traian de la Roma e un martor contemporan a cărui autenticitate nu poate fi contestată. Roumane în original (n. tr.). România (n. tr.). 84 Românii își numesc astăzi limba: linba sau limba
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
mânerul cravașei, o movilă de pământ cât un munte. Bogdan infidelul a hăcuit tătarii care prădau țara. Se spune că acolo în gorgan au fost aruncate o mie de leșuri de tătari. Alături de ei și cei din rândul tătărașilor, robii țigani ferarii potcovari. Da. Aprig, semeț și cutezător a fost tata. A alungat tătarii peste Prut, în Buceagul din Crimeia și de acolo peste Nistru, în stepele asiatice. -adăugă Costea. -Domnul să-i aibă în pază sufletul, să-l ierte și
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
cu pătratul ipotenuzei! Perfect! Dacă s-a aflat chestia asta și a rămas literă de lege că așa e, atunci la ce bun să mai faci vreo demonstrație? Era exact ceea ce nu știam și profesorul nostru, cu înfățișarea lui de țigan distins, uita să ne explice. Pe această trudă a mea, ne-am pomenit că ne anunță să ne pregătim pentru teză. Când în ziua respectivă ne-a dictat cele trei probleme pe care trebuia să le rezolvăm, o tăcere îngrozită
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
fi fost vreun evreu în sat la noi n-ar fi zis nimeni nimic. Din istorie știam că suntem rezistenți. Am înghițit multe imigrări, nu ne-a stricat nimeni nici firea nici obiceiurile. Aveam în sat un bulgar, un sârb, țigani și un ungur, pe Cornel, bărbatul Anghelinii Bibinii, și chiar și un turc, îl chema chiar Turcin. Și Aristide poate era grec... Și atunci m-a fulgerat o idee... acest sfinx care în sfârșit vorbise, era el chiar român curat
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
am fost chiar azi. - Cine e? - O țigancă, zic. - Și pentru o țigancă, Marine? Pusese întrebarea ei spontan și cu un patetism simplu, ca și când era pentru ea un adevăr de nezdruncinat că o țigancă nu putea lua decât tot un țigan... și iată, tocmai ea fusese schimbată astfel... Dumnezu i-a făcut pe oameni diferiți, de ce să se amestece între ei? Valul de fete și muieri care intrau și ieșeau din schimb se subțiase. Ne îndreptarăm spre stația de tramvai. Nu
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
de celălalt ca și când i-ar fi urmărit chiar gândul în smulgerea lui intimă. Nopți nedormite, imposibilitatea de a se despărți fie și un minut, suferința despărțirii imense a unei dimineți întregi... Avea fotografii cu ea (dar și alte fotografii cu țigani) și mă uitam curios să văd dacă măcar Loti a lui era frumoasă. Nu era nici frumoasă nici urâtă și începuse să mă plictisească discret această istorie... "Miroane, îi spuneam, caut-o, ea te așteaptă!" "Crezi?" "Sunt sigur!" Tăcea și
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
murit, cine are nuntă sau botez. De Nae auzisem că făcuse un copil din flori, destul de tânără; o fată pe care a dat-o la un orfelinat și nu mai știe nimic despre ea. Apoi s-a Încurcat cu un țigan și s-au căsătorit, aducându-l acasă, unde locuia cu mama ei care era văduvă.Nu după puțin timp a dat naștere la o fată; a ieșit frumoasă ca o indiancă. Țiganul este foarte gospodar; muncește pământul pe care Îl
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
despre ea. Apoi s-a Încurcat cu un țigan și s-au căsătorit, aducându-l acasă, unde locuia cu mama ei care era văduvă.Nu după puțin timp a dat naștere la o fată; a ieșit frumoasă ca o indiancă. Țiganul este foarte gospodar; muncește pământul pe care Îl au În proprietate și crește pe lângă casă păsări și animale. Fata lor a terminat liceul și a plecat În Spania să muncească. - Nae, am auzit că fata ta s-a căsătorit cu
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
de alții, nu mai există „unire-n cuget și-n simțiri”, nu ne mai interesează de cel de lângă noi chiar dacă a luat foc; Îl lăsăm să ardă, să se facă cenușă. Citeam deunăzi pe internet, Într-un ziar, despre expulzarea țiganilor din Franța și era atașată chiar o poză reprezentând o familie de țigani cărându-și bagajele la aeroport, via Paris-București. Cel care scrisese articolul spunea că printre bagaje, țiganii cărau și portofele din piele (goale), portofele care au fost cândva
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
mai interesează de cel de lângă noi chiar dacă a luat foc; Îl lăsăm să ardă, să se facă cenușă. Citeam deunăzi pe internet, Într-un ziar, despre expulzarea țiganilor din Franța și era atașată chiar o poză reprezentând o familie de țigani cărându-și bagajele la aeroport, via Paris-București. Cel care scrisese articolul spunea că printre bagaje, țiganii cărau și portofele din piele (goale), portofele care au fost cândva pline, În buzunarele cetățenilor francezi, fiind sustrase cu dibăcie și profesonialism de concetățenii
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
facă cenușă. Citeam deunăzi pe internet, Într-un ziar, despre expulzarea țiganilor din Franța și era atașată chiar o poză reprezentând o familie de țigani cărându-și bagajele la aeroport, via Paris-București. Cel care scrisese articolul spunea că printre bagaje, țiganii cărau și portofele din piele (goale), portofele care au fost cândva pline, În buzunarele cetățenilor francezi, fiind sustrase cu dibăcie și profesonialism de concetățenii noștri, rromi. Mi-aduc aminte că, În preajma sărbătorile de iarnă, În decembrie trecut, prietena mea a
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
pline, În buzunarele cetățenilor francezi, fiind sustrase cu dibăcie și profesonialism de concetățenii noștri, rromi. Mi-aduc aminte că, În preajma sărbătorile de iarnă, În decembrie trecut, prietena mea a fost jefuită În fața blocului unde locuiește, În plină zi, de către un țigan tânăr, bloc ce se află Într-un cartier destul de central: Nicolae Titulescu. Când a vrut să deschidă ușa de la intrarea În bloc, s- a trezit cu un individ În spatele ei care a scos un cuțit și a somat-o să
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
destul de central: Nicolae Titulescu. Când a vrut să deschidă ușa de la intrarea În bloc, s- a trezit cu un individ În spatele ei care a scos un cuțit și a somat-o să-i dea geanta. Nu a schițat niciun gest. Țiganul i-a smuls geanta și a fugit iar ea a rămas cu cheile În mână, Înmărmurită. N-a apucat nici măcar să strige “hoții”, nu mai avea grai și cînd s-a uitat În spate, hoțul dispăruse. Pe stradă era puțină
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
au sucombat 155 [...] Cauzele bolii se datorează în primul rând hranei proaste, murdăriei și nepăsării locuitorilor". De aceea, președintele Divanurilor, generalul Kiseleff, a dat ordin să fie evacuate mahalalele cele mai populate și să fie transportați toți evreii și robii țigani pe dealurile din împrejurimi, unde să li se asigure hrana. O măsură asemănătoare a fost adoptată la Tiflis, cu rezultate satisfăcătoare, în timpul epidemiei de holeră ce bântuia acolo. Tribunalele și-au încetat activitatea, iar majoritatea boierilor s-a refugiat la
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
la Poartă, Sir Robert Gordon, un raport cu conținut similar: la Iași, virulența epidemiei a determinat în două săptămâni 1 800 de decese; populația de 30 000 de locuitori s-a redus la o treime, prin expulzarea evreilor și a țiganilor și fuga celorlalți, iar la cei 10 000 rămași, mortalitatea zilnică este de 185 de indivizi, adică de unul la cincizeci. Tribunalele și departamentele erau închise și orice tranzacție comercială suspendată. "Aceeași molimă a izbucnit și la Galați pe 10
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
de graniță și de șantierul podului de peste Dunăre: romîni: 601 de bolnavi, cu 344 de decese; bulgari: 171 de bolnavi, cu 94 de decese; turci: 157 de bolnavi, cu 84 de decese; greci: 130 de bolnavi, cu 84 de decese; țigani: 104 bolnavi, cu 71 de decese; armeni: 79 de bolnavi, cu 45 de decese; ruși: 63 de bolnavi, cu 34 de decese; israeliți: 61 de bolnavi, cu 37 de decese; germani: 43 de bolnavi, cu 28 de decese; unguri: 28
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
precum și atentei supravegheri a sistemului de aprovizionare cu apă potabilă. Aceasta explică faptul că, deși holera s-a strecurat în 7 - 8 rânduri în Capitală, ea n-a izbutit să determine decât un singur focar mai important, și anume: printre țiganii din suburbia Ciurel, care, având la dispoziție o gură de apă din conducta primăriei, obișnuiau totuși să se aprovizioneze dintr-un puț necontrolat. Trebuie însă precizat că profesorul Babeș socotea că acțiunea de prevenire și combatere a holerei, așa cum s-
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
exterior. Hmm... ciudat, exact ca mine, ca tine, ca noi toți... doar pe exterior. M-am abținut să nu mă descalț după ce am trecut strada. școala se schimbase... o altă schimbare. Nu mai era loc de învățătură, locuiau acum niște țigani... o altă schimbare. Nu se mărise dealul, erau doar emoțiile mele mari. Adia ușor vântul, mai mult împrăștia căldura. Nu știam să respir, cum să respir. Dealul nu se mărise, poate era de la căldură, sau poate, da, sigur, nu respiram
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
de ploaie, iar ochii verzi ca mohorul crud străluceau la fiecare privire furată a fetei. Varvara îl văzu stânjenit și zâmbi să nu o vadă, apoi îi făcu semn pe ascuns. Îl liniști. Pentru câteva secunde muzica se înecă, dar țiganii o luară de la capăt la îndemnul mulțimii. Varvara îl trase pe Florin deoparte. Era bujor în obraji și tremura ca o frunză de plop de pe drumul din deal, ce foșea în bătaia vântului. -Nu știu cum faci, dar trebuie să
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
grijă, eu nu oi mai putea să fac nimică să te ajut. Fata lăsă capul în pământ. Ultimele lacrimi s-au lăsat sparte de pământ. Varvara zâmbi pentru ea a doua oară, pe ascuns. Focul se înălța până la stele, iar țiganii continuau să cânte. Horele nu mai conteneau să fie învârtite și nimeni din sat nu avea stare să se ducă acasă. Dimineața nu povestea nimic nou. Era poate un mai răcoare și o zarvă de câini mai în jos prin
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
O zi întreagă au tot ars casele, a ars și Banca la care lucrase tatăl meu, au ars magazine întregi, au fost pierderi materiale imense, dar s-au salvat toate viețile omenești. Orașul devenise peste noapte un cimitir, plin de țigani scotocind printre moloz, dar viața mergea înainte. Moineștiul a renăscut curậnd din propria cenușă, iar noi am ajuns liceeni fericiți, iarăși colegi de clasă, ba chiar vecini de bancă. Emil și Traian își vedeau liniștiți de lecții; ei se ocupau
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
și pe Băselu’ l-a-ntârziat furtuna vreun sfert de oră, că revenea de la o plimbare-n zadar, s-au rotit avioanele de bezmetice deasupra aeroportului și tu vii cu dolcele tv și cu telenovelele doamnei. Țara e calamitată și tu vrei țiganii sau poveștirile de acasă. Numai tu ești de vină! Trebuia să ai și o parabolică de rezervă, da’ nu de la dolce, de la bum, că ăștia dau și fobal din Spania și Italia. Și - dacă au bani să preia fotbal de-
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
fost așezată de către foștii elevi în viață, astăzi 24 aug. 1997 cu prilejul aniversării a 140 de ani de la înființare spre aducere aminte generațiilor viitoare”. -“Școala de Cadeți” a fost înființată în 1845, dar a umblat din loc în loc ca țiganul cu cortul... Întâi a fost găzduită în câteva încăperi ale cazărmii aflate în dreapta Curții Domnești. Apoi s-a mutat în casele Casandrei Ghica din strada Palat, de unde a ajuns într-o casă de pe strada Sfântul Atanasie. Și, în sfârșit, în
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
nici mai puțin decât: patru sate, patru fălci de vie la Cotnari, șase fălci de vie la Iași, în Valea lui Ieremia, douăsprezece fălci de vie cu prisacă la Miroslava, patru fălci de vie la Huși și patru sălașe de țigani. Apoi să numărăm pe degete numai câte fălci de vie a primit mănăstirea atunci: patru fălci și cu șase și cu douăsprezece fălci de vie și cu încă patru fălci fac douăzeci și șase de fălci de vie. Cu alte
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]