10,786 matches
-
n cazul Fran?ei, ea are �n spate o mi?care social? de anvergur? pe care s-a grefat o conjunctur? politic? ce a accelerat muta?iile �n curs. Detractorii au criticat ideologia scientist? ?i entuziasmul pozitivist la care au aderat oameni at�ț de diferi?i precum biologul Pasteur, istoricul Fuștel de Coulanges, chimistul Berthelot sau juristul Lyon-Caen, pentru a nu cîtă dec�ț c�teva dintre figurile de frunte. To?i ace?tia erau �nsufle?i?i de voin
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
care urbanizarea, industrializarea ?i imigra?ia masiv? oblig? puterile publice s? inventeze social. �n afar? de aceasta, ea r?spunde unui efort colectiv al intelectualilor de a explica astfel de fenomene ?i de a participa la gestionarea lor. Majoritatea sociologilor ader? la viziunea lui Ward asupra disciplinei. Un bun exemplu �n acest sens ne este furnizat de Giddings care, la New York, este foarte legat de mediile reformatoare, gra?ie c?rora ob?ine o catedr? de sociologie la Columbia. Din aceast
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
iile internă?ionale (CEE ?i UNESCO) � f?r? a uita de finan??rile americane venite de la Ford, Rockefeller sau Kodak. Aceast? reconstruc?ie este �ns? departe de a beneficia de un mediu intelectual favorabil. Foarte influentul Partid Comunist, la care ader? sau cu care simpatizeaz? (p�n? �n 1956) numero?i sociologi, condamn? la oprobriu sociologia a c?rei tripl? crim? era de a concura marxismul � considerat singură ?tiin?? social? posibil?, de a fi de inspiră?ie nord-american? ?i de a
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
paradigm? �n studiul schimb?rîi sociale (1984). Este �ns? evident c? Boudon a depus efortul cel mai mare �n ap?rărea postulatului utilitarist � r?mas non-necesar (Padioleau, 1986) � al paradigmei individualiste; tou?i, analiza să a �bunelor motive� de a adera la idei false (1986) merge dincolo de concep?ia utilitarist? a ra?ionalit??îi ?i deschide noi piste �n sociologia cunoa?terii (1995). Aceast? paradigm? �nrudit? cu cea a �alegerii ra?ionale� a anglo-saxonilor, a influen?at mult sociologia politic? a
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
că dl Pașcu ar fi fost ofițer sau colaborator al Securității și că, într-adevăr, cum menționează Financial Times, a avut, din acest motiv, interdicție de intrare în SUA. Cine își închipuie că cei care au decis invitarea României să adere la NATO nu dețin această informație ar trebui să se pună pe gândit. Azi, dl Pașcu vine frecvent la Washington. Când nu ți-e silă să tratezi cu un șef de stat fost KGB-ist, nu ți se apleacă de la
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
Mondial, au luat ființă primele "asocieri globale ale guvernelor", legate de securitate (Organizația Națiunilor Unite), finanțe (Acordul Bretton Woods, Banca Mondială), reglementarea drepturilor omului (Declarația Universală a Drepturilor Omului), urmate de multe alte instituții internaționale. Aceste instituții, la care au aderat voluntar și treptat majoritatea statelor lumii, își propuneau facilitarea cooperării în legislația internațională, securitate, dezvoltare economică și echitate socială" (misiunea ONU), precum și crearea unui sistem de reguli, instituții și proceduri care să reglementeze politica economică internațională. Reglementarea liberalizării internaționale a
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
de Comerț: "Globalizarea a făcut economia lumii mai eficientă și a creat sute de milioane de locuri de muncă, majoritar dar nu numai, în țările dezvoltate economic. Ea a generat progresiv locuri de muncă și prosperitate în țările care au aderat la proces, deși avantajele nu pot atinge pe toată lumea în același timp"21. Voluntar sau nu, modul de a face afaceri al companiilor multinaționale are multiple consecințe. Deși cu unele dintre acestea nu se pot mândri, multinaționalele au adus câteva
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
acest timp, la București se produseseră răsturnări politice de proporții: abdicarea Regelui Carol al II-lea, venirea la putere a generalului Antonescu împreună cu Garda de Fier. Subsecretariatul de Stat al Aerului este preluat de către generalul de aviație Gh. Jienescu. România aderă la Pactul Tripartit, și în iunie 1941 intră în război contra URSS pentru recuperarea provinciilor pierdute cu un an în urmă. Escadrila Albă se mută mai întâi pe aerodromul de la Focșani, apoi pe cel de la Tecuci, și mai târziu pe
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
mântuirea sufletului și în al doilea rând pentru obținerea privilegiilor de care se bucura clerul și credincioșii Bisericii Catolice. Clerul ortodox avea aceleași drepturi ca și clerul romano-catolic (din 1692) iar credincioșii români, începând cu anul 1698, aveau dreptul să adere doar la una din cele patru confesiuni religioase. Sinodul de la Alba-Iulia, din 1697, prin Mitropolitul Atanasie Anghel, a recunoscut principiile obligatorii cerute pentru unirea cu Roma: supremația papei, existența purgatoriului, împărtășirea cu azimă și Filioque. Prin acceptarea acestor patru principii
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
vara sa, regina Natalia a Serbiei, de către Papa Leon al XIII-lea. „Din toată inima: vreau să devin catolic, ca să fiu un ortodox mai bun”. Setea de catolicism nu era nouă în neamul domnitorilor Ghika (și Grigore I. Ghica a aderat la catolicism în 1667, la Viena). A studiat în Franța, pământul străbunilor lui dinspre mamă, dar vacanțele le petrecea în România la Bozieni. În 1903 a făcut votul de a nu accepta nici o demnitate eclezială, pentru a avea numai autoritate
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Conferința diplomaților La puțin timp după sosirea mea la Londra, spre sfârșitul anului 1912, Sir Edward Grey a angajat negocieri oficioase pentru a evita degenerarea războiului balcanic într-unul european; căci noi, din nefericire, la începutul ostilităților am refuzat să aderăm la propunerea guvernului francez referitoare la o declarație de dezinteres. De la bun început, omul de stat englez a afirmat că Anglia nu avea nici un interes în Albania și, în consecință, nu era dispusă să riște un război în această chestiune
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
dacă ar fi putut realiza niște economii și ușura în felul acesta grelele sarcini pe care armamentul le făcea să atârne greu pe spinarea poporului englez. I-am răspuns atunci că, din rațiuni tehnice, va fi dificil pentru noi să aderăm la ideea lui. În ce s-ar transforma lucrătorii angajați în arsenale și tot personalul tehnicienilor? Programul nostru naval fiind definitiv oprit, era dificil de modificat acum. Pe de altă parte, nici noi nu mai aveam intenția să mergem mai
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
separat pace (art. 4). Valabilitatea tratatului era de cinci ani, urmând să se prelungească automat pentru o perioadă de încă trei ani, dacă cu un an înainte de expirare nici una din părți nu va cere denunțarea sau revizuirea lui. Germania a aderat în aceeași zi (18/30 octombrie) printr-un protocol semnat de consilierul ambasadei din Viena, Max von Bechem, alături de cei doi miniștri de externe mai sus menționați. Ion Calafeteanu, Cristian Popișteanu (coord.), Politica externă a României. Dicționar cronologic, Editura Științifică
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
politică internațională în 1936, guvernul fascist nu a avut alternative și a fost obligat să coopereze cu autoritățile naziste. Cele două state au format în noiembrie 1936 o alianță cunoscută ca Axa Roma-Berlin, sau mai simplu Axa, la care a aderat în 1940 și Imperiul japonez. După îmbunătățirea relațiilor cu Italia, Hitler a trecut la Anschluß, anexarea Austriei, în 1938. Mai târziu, Hitler a pretins și a obținut de la Cehoslovacia regiunea sudetă, locuită compact de germani. Mussolini, gelos pe succesele lui
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
politică de pacificare. Stânga franceză este divizată. Guvernul lui Léon Blum nu se alătură niciuneia dintre tabere. Însă Italia fascistă și Germania nazistă nu pierd acest prilej pentru a-și testa trupele și arsenalul de război. În noiembrie 1937, Italia aderă la pactul anti-Comintern, alăturându-se astfel în mod oficial Germaniei și Japoniei. Iar în martie 1938 are loc evenimentul cunoscut sub numele de Anschluss: Hitler anexează prin forță Austria la Cel de-al III-lea Reich. Democrațiile, temându-se cel
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
nu au de nimic. Deși neliniștiți, chiar profund îngrijorați, aceștia se văd cu totul neputincioși. Chiar dacă, la fel ca în trecut, se întrec în a da sfaturi, până la urmă sfârșesc prin a se resemna. Din ce în ce mai mulți părinți încep chiar să adere la o concepție revoluționară privind flirtul, elaborată de noile autorități morale moderne, adică de medici și psihologi. În anii '50-'60 se impune ideea freudiană potrivit căreia sexualitatea nu este nici bună, nici rea în sine, fiind un proces delicat
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
contradicție cu angajamentul secțiunii franceze a Internaționalei muncitorești de a nu se implica în niciun fel într-un "război burghez". Deși o mare parte a mișcării socialiste s-a alăturat Uniunii Sacre, au existat și sindicaliști care au refuzat să adere la aceasta (n. trad.). Cântecele lui Bilitis (Chansons de Bilitis, Paris, 1894) este un volum de poezii erotice scrise de Pierre Louÿs (1870-1925) (n. trad.). 73 Léon Abensour, Les Vaillantes. Héroïnes, martyres et remplaçantes, M. Imhaus et R. Chapelot, Paris
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
XX. Nicolae Grigorescu avea să facă din impresionism un model ce avea să devină un fenomen de epocă, iar Luchian, "inovatorul", avea să găsească în natură mediul propice studiului structurilor luminoase. Recunoscându-i pe amândoi drept învățători spirituali, Adam Bălțatu adera clar la familia artiștilor pentru care creația este trăire, este înainte de toate freamăt și o delicioasă plăcere de a interpreta senzații. Foarte entuziasmat de evoluția lui Bălțatu, Petre Comarnescu aprecia în 1940: "E pe linia realismului coloristic al marelui Andreescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
iar la unele negocieri am participat eu însumi. Și atunci, de ce ne-au primit? Răspunsul s-ar putea să mire sau să supere pe unii: ne-ar fi primit oricum. Ba chiar dacă, prin absurd, România ar fi refuzat să mai adere, ne-ar fi obligat, pe o cale sau alta, să intrăm în UE. De ce, vă veți întreba, oare Insulele Feroe sau Groenlanda au fost obligate să adere atunci când au refuzat? Nu, dar ele nu au poziția geopolitică a României. Să mă
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
ar fi primit oricum. Ba chiar dacă, prin absurd, România ar fi refuzat să mai adere, ne-ar fi obligat, pe o cale sau alta, să intrăm în UE. De ce, vă veți întreba, oare Insulele Feroe sau Groenlanda au fost obligate să adere atunci când au refuzat? Nu, dar ele nu au poziția geopolitică a României. Să mă explic: atunci când părinții UE (la început nu se numea așa și era mult mai mică) au conceput această construcție îndrăzneață și fără precedent ei s-au
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
1997 a fost semnat, la Constanța, Tratatul Politic de Bază între România și Ucraina, prin care granițele existente sunt, din nou, recunoscute. De altfel, România nici n-avea de ales, pentru că atât NATO, cât și UE, la care dorea să adere, puneau drept condiție sine qua non lipsa oricărei tensiuni cu vecinii și, mai ales, lipsa revendicărilor teritoriale. Această condiție a NATO și UE este în vigoare și azi, când suntem membri plini ai ambelor organizații. Se înțelege, așadar, de ce contenciosul
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
balcanice, în Liga Națiunilor, în tensiunile provocate mereu de revizionismul post-Versailles. Chiar și în perioada comunistă noi am avut relații amicale cu Turcia, înainte de 1989 aceasta fiind printre puținele țări capitaliste care nu ne cereau viză. Azi, Turcia dorește să adere la UE, iar România a afirmat în mai multe rânduri că o sprijină în acest demers. Numai că acest demers nu este privit cu bunăvoință de toate țările din UE, și însăși Comisia Europeană exprimă, din când în când, rezerve
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
Eu cred, însă, că armata nu va accepta un asemenea rezultat chiar impus de votul popular și va recurge la forță pentru a face respectată moștenirea lui Atatürk. Ea ar mai putea invoca încă un argument: dacă Turcia vrea să adere la UE, atunci este obligată să rămână un stat laic, pentru că europenii nu vor accepta niciodată în rândul lor un stat islamist. Și cred că ar avea dreptate. România este direct interesată de ceea ce se întâmplă în Turcia. Suntem, de
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
supărat chiar degeaba. Cei care cunosc câte ceva din istoria creștinismului știu că la început toți adepții lui Iisus, începând cu cei 12 apostoli, ca și Iisus însuși, ca ființă istorică, erau evrei. Dar când la noua credință au început să adere și neevrei a apărut un conflict grav între vechii și noii adepți, conflict generat de problema: sunt obligați și neevreii să respecte datinile și obiceiurile iudaice păstrate, încă, de iudeo-creștini? Disputa cea mai aprinsă s-a dus în jurul "tăierii împrejur
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
a dat și unele detalii. Planul ar prevedea, între altele, vreo 20 de locuri în Parlament pentru transnistreni, schimbarea simbolurilor statale (steag, stemă) încât să nu mai semene cu ale României, un fel de jurământ că niciodată Republica Moldova nu va adera la NATO. Se pare că, totuși, Chișinăul nu este de acord cu prezența trupelor rusești în Basarabia, condiție cerută insistent de Rusia. Să fie asta urmare a experienței istorice că, odată primiți în casă, soldații ruși nu mai pleacă niciodată
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]