93,376 matches
-
al revistei): Nu știu ce e mai de osîndit: îndrăzneala necinstiților sau pasivitatea celor cinstiți" Adăugînd patetic: ,, Nu e formă de guvernămînt mai prielnică șarlatanilor și escrocilor politici ca pseudo-democrația". Circumstanța agravantă a talentului Pagini emoționante au scris în DILEMA, 22 și ADEVĂRUL LITERAR ȘI ARTISTIC scriitori care l-au cunoscut sau i-au fost apropiați lui Z. Ornea. În DILEMA, Mircea Iorgulescu a notat că, luată cu alte preocupări, Academia Română a uitat sistemaic, dacă putem spune așa, să-l primească pe Z
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15703_a_17028]
-
de viață, deși este în creștere, se află sub cel din 1930... După război, redresarea economică a fost întîrziată și România se află printre cele mai slab dezvoltate țări din Europa de Est". Apoi raportul detaliază tabloul, analizînd competent și în spiritul adevărului, toate sectoarele economiei românești, punînd de fiecare dată, accentele acolo unde se cuvine, cu tabele și grafice binevenite care susține seriozitatea extremă a raportului Blonton. Să menționez, relativ la expunerea situației petroliere din țară, indiscutabil, atunci, principala ei sursă de bogăție
Un raport american despre România din 1949 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15694_a_17019]
-
o întrebară: Cine ești, de unde vii și încotro te duci? Și ea răspunse: Sunt fiică de Evrei, și fug de ei, căci ei vă vor fi dați ca hrană. Și mă duc la Olofern, generalul oștirii voastre, ca să-i destănuiesc adevărul și să-i arăt un drum pe unde să apuce ca să ia în stăpânire muntele întreg, fără ca să piară nici unul din oamenii săi". Garda asiriană amuțește de frumusețea ei... O duc cu mare alai la căpetenia lor, Olofern. Care și
Despre Femei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15715_a_17040]
-
C. Rogozanu Gheorghe Grigurcu a căzut în capcana adevărului. Tot ce spune domnia sa este adevărat. S-au făcut compromisuri sfidătoare în vremea comunismului. Au existat scriitori care au turnat pe furiș sau în public faptele confraților. Nichita Stănescu este un poet "umflat". Deși nu aceasta ar fi afirmația completă
Revizionistul numărul unu by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15725_a_17050]
-
este corectă. Problema este abordarea, măsura. Este extrem de dificil să te apropii de textele unui autor care spune, nu de puține ori, lucruri de bun simț, dar care sînt, fatalmente, antipatice. Și nu pentru că am avea de-a face cu adevăruri incomode. Sau pentru că ar fi la mijloc o părere pur subiectivă. Antipatia este generată de anumiți "senzori" textuali pe care îi voi enumera mai jos. în numele unor mari adevăruri, criticul și-a uitat măsura, descoperindu-și o vocație sadică nu
Revizionistul numărul unu by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15725_a_17050]
-
fatalmente, antipatice. Și nu pentru că am avea de-a face cu adevăruri incomode. Sau pentru că ar fi la mijloc o părere pur subiectivă. Antipatia este generată de anumiți "senzori" textuali pe care îi voi enumera mai jos. în numele unor mari adevăruri, criticul și-a uitat măsura, descoperindu-și o vocație sadică nu tocmai agreabilă. Repetiția este mama plictiselii, un aforism deformat, dar nu mai puțin adevărat. Una e să spui de cîteva ori că Păunescu e un impostor și alta e
Revizionistul numărul unu by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15725_a_17050]
-
învinuiește pe sine nici o clipă. Chiar pomenește la un moment dat de o locuință care i s-ar cuveni în București. Grigurcu își recunoaște frustrările și le pune în seama unei prea abstracte nedreptăți. La fel de abstracte pe cît este și adevărul său pînă la urmă - un adevăr prea mare, în numele căruia lupta este fără sens. Critica celor "compromiși" și-a pierdut din luciditate. Iată cîteva rînduri despre oportunismul lui Arghezi: "De unde să începem explicația? Poate însăși terestritatea lacomă și impie a autorului
Revizionistul numărul unu by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15725_a_17050]
-
pomenește la un moment dat de o locuință care i s-ar cuveni în București. Grigurcu își recunoaște frustrările și le pune în seama unei prea abstracte nedreptăți. La fel de abstracte pe cît este și adevărul său pînă la urmă - un adevăr prea mare, în numele căruia lupta este fără sens. Critica celor "compromiși" și-a pierdut din luciditate. Iată cîteva rînduri despre oportunismul lui Arghezi: "De unde să începem explicația? Poate însăși terestritatea lacomă și impie a autorului Cuvintelor potrivite, aflată în relații bănuitoare
Revizionistul numărul unu by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15725_a_17050]
-
teorie a valahului avid de îmbogățire atunci cînd există texte evidente de compromis, în cazul Arghezi. Astfel de texte ne îndreptățesc să-l catalogăm pe Gheorghe Grigurcu drept mizantrop (un caz clasic), decît revizionist serios. Grigurcu a luptat pentru un adevăr din care nu a mai rămas prea mare lucru. Uitarea este firească, iar scriitorii (în viață) pe care îi acuză sînt ușor de atacat și în noua lor ipostază. Nici unul dintre ei nu a luat o altă înfățișare, nu și-
Revizionistul numărul unu by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15725_a_17050]
-
accepția lui "internațională" (de "cuvînt nou"), e selectat aproape exclusiv un subdomeniu, constituit din împrumuturile moderne, culte. Desigur, restrîngerea în uz nu e lipsită de justificări: cea mai puternică e chiar faptul că în genere elementele lexicale noi sînt într-adevăr mai ales împrumuturi, și mai puțin creații interne. Există însă la noi și tendința de a considera neologisme chiar cuvinte care au intrat în română încă din secolul al XVII-lea, în măsura în care fac parte din sfera culturii moderne. Și aici
Neologismul și purismul by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15729_a_17054]
-
de interesante, încît unui cititor care s-ar vrea pe placul autorului nu-i mai rămîne prea mult de făcut. Dar Alexandru George nu e dintre aceia care se tem să-și închidă opera. Dimpotrivă, un fel de fanatism al adevărului personal, camuflat în democrația eseistică a formei, vrea cu orice preț să indice lectura adecvată. A fiecărui text în parte (dar atunci de ce nu ni se indică contextul producerii?), dar și a volumelor în ansamblu, care, iarăși după cum ne indică
Fabule de critic și romancier by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15709_a_17034]
-
ca să nu murim, Doamne ferește!, încremeniți în proiect, adică, proști. Clandestinitate Litere pe octombrie se deschide cu un editorial superb al dlui Tudor Cristea, intitulat Estetica morții, care ar merita citat în întregime, cum a făcut-o dl C. Stănescu în Adevărul literar și artistic din 14 noiembrie. Ideea, sugerată autorului de vizionarea în direct a prăbușirii Gemenilor newyorkezi, este aceea, paradoxală, că, odată cu tranformarea realității în spectacol mediatic, are loc și transformarea ficțiunii în realitate. Tot în revista tîrgovișteană, dl M.H.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15719_a_17044]
-
nu era de găsit în București, în nici o librărie. Psihanaliză ,, Am făcut totul în detrimentul fotbalului românesc", a declarat Gh. Hagi înaintea partidei a doua din barajul cu Slovenia. Cel puțin așa au scris ziarele de acum o săptămînă. Gura păcătosului adevăr grăiește. Un proverb care valorează cît un examen psihanalitic. Că fostul mare fotbalist nu e și un vorbitor de limbă română la fel de mare, asta nu e nici o surpriză, nici o nenorocire. Toți am așteptat de la el altceva, nu vorbe. După ratarea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15719_a_17044]
-
politice cărora le erau adresate, au tot apărut în presa autohtonă, cînd România înregistra succese de etapă, în exterior. * Mai multe cotidiane au remarcat că primarul Iașiului, Constantin Simirad, a trecut, cu partid cu tot, la PSD. Năzdrăvanul primar, notează ADEVĂRUL, a mulțumit membrilor PSD fiindcă l-au ales primar. Simirad le putea mulțumi pentru multe pesediștilor, dar nu și pentru funcția de primar. * Un nou scandal agită lumea politică românească: Dracula Land! E tot ce poate fi mai ridicol în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15719_a_17044]
-
fie amplasat la Rîșnov. Asta în vreme ce omul de rînd, asaltat de numeroase și piperate scumpiri, se pregăteșe pentru noile prețuri la biletele pe CFR care vor costa cu 50% mai mult decît în prezent. Pentru cei mai mulți, spune Marius Nițu în ADEVĂRUL, călătoriile cu trenul, care erau și așa evitate, vor deveni inaccesibile. Sau vor duce la generalizarea mersului pe blat, crede Cronicarul. Căci, cum scrie Tia Șerbănescu în breful din CURENTUL: ,,SNCFR ne-a asigurat că astfel se reduc subvențiile statului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15719_a_17044]
-
constrînsă să vadă în convertire cel puțin o taină nepătrunsă, dacă nu sincer și de-a dreptul o manifestare clară a Dumnezeirii Omnipotente a Mîntuitorului. În mod indirect, convertirea Sf. Pavel, sfidînd orice fel de explicare independentă, se arată într-adevăr ca urmare a unei minuni și ca îndeplinirea unui ordin dumnezeiesc: urmarea Minunii din drumul Damascului, în care Sf. Pavel primi de la Domnul darul Grației și ordinul Apostolatului". Subiectul tezei de licență, știe dl Teodor Vârgolici, l-a preocupat, apoi
Ediția Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15712_a_17037]
-
singur numai... Ideea că Dreptul îl fac doar erorile noastre, luate laolaltă, că participăm cu toții la realizarea lui, cu toți împreună, investind solidar, ca la o Bancă, propriile noastre acțiuni, împreună cu celelalte, fiecare cu minciuna, crima, fărădelegea sa, ori cu adevărul, cu cerul senin, neîntinat de păcate, răi și buni, cu o infinită prelucrare a Răului și Binelui de toate categoriile, contribuind la instituirea Justiției supreme domnind peste capetele tuturor... Era, în sfârșit, Comunismul, dacă vreți, și în cu totul alt
Nemo judex in re suaNemo judex in re sua by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15731_a_17056]
-
a publicat cartea. Nimeni, în presă, n-a dezvăluit manopera. De-abia, acum, în 2001, dl Henri Zalis reeditează cartea, la Editura Hasefer sub numele adevărat al scriitorului. E, de bună seamă, o restituire utilă, restabilind, de atîtea ori, un adevăr tăinuit. Cartea (să-i spun monografie?) e mai curînd un izbutit portret moral. Și are ca subtitlu precizarea "întîiul revoluționar - constructorul Rusiei". E chiar, acest subtitlu, scopul urmărit de autor. Să releve, în tonuri potrivite, portretul moral al celui care
Țarul care a europenizat Rusia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15728_a_17053]
-
veri." ,,Monstru fioros, uriaș, care câți fulgi are pe trup, Tot atâția ochi veghetori are sub fiecare, și, nemaiauzit, Tot atâtea limbi și guri dau glas ciulindu-și tot atâtea urechi... Crainic tenace al minciunii și netrebniciei cât și al adevărului"... (E ceea ce i se potrivește perfect și Massmediei noastre: Tam ficti pravique tenax quam nuntia veri... Crainic tenace, repet, - al minciunii și netrebniciei, cât și al adevărului...) Este de presupus stricăciunea rafinată a unui Imperiu vechi clădit mai întâi pe
Carmen et error by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15752_a_17077]
-
-și tot atâtea urechi... Crainic tenace al minciunii și netrebniciei cât și al adevărului"... (E ceea ce i se potrivește perfect și Massmediei noastre: Tam ficti pravique tenax quam nuntia veri... Crainic tenace, repet, - al minciunii și netrebniciei, cât și al adevărului...) Este de presupus stricăciunea rafinată a unui Imperiu vechi clădit mai întâi pe severa virtute romană statuară, despre care scrie în versurile sale, ca săpate în bronz, Horațiu, poetul de curte, însă tot atât de mare cel puțin precum Cântărețul iubirilor ușoare
Carmen et error by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15752_a_17077]
-
o îndeplinește asumîndu-și riscul fiindcă oricum știe că pentru ea nu mai există soluție, odată ce fusese concediată. Cum se poate amenda ingratitudinea unui prieten - omul ordinii publice care-i știa necazurile, cum se poate cataloga gestul societății civile care află adevărul, dar nu determină anularea pedepsei capitale. Această șaradă cineastul danez și-a propus să o îmbrace în haina unei sarcastice melodrame, spărgînd regulile și dinamitînd genul din interior. Pentru acest dificil pariu și-a ales-o parteneră pe vestita Björk
Moralități pentru mileniul III by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15734_a_17059]
-
de lucru ale bărbatului de stat, Nicolae Ceaușescu. Dacă e să judecăm drept, primul vizat de această repulsie, cu toate efectele secundare, ar fi trebuit să fie bărbatul de stat, Ceaușescu, nu ,,academiciana". * Apropo de repulsie, Rodica Ciobanu remarcă în ADEVĂRUL că parlamentul român a devenit membru al unei clase deasupra poporului. Potrivit opiniei editorialisitei, ,,parlamentarii aplică un standard occidental pentru ei și un altul autohton pentru restul populației. Cu alte cuvinte, parlamentul român a ajuns din urmă Occidentul în ceea ce privește pretențiile
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15738_a_17063]
-
ajunge Occidentul din urmă. Rodica Ciobanu e de părere că ,,Parlamentarii români par a-și fi greșit țara. Aceasta nu este pregătită să suporte costisitoarele lor aspirații, ca să primească atît de puțin în schimb". Se pare însă că nici editorialista Adevărului nici unii parlamentari mai puțin pretențioși nu-l pot vindeca pe parlamentarul tipic să vrea mașini de mare viteză în folosul său personal. A se vedea ce a declarat fostul socialist, actual pesedist, Tudor Mohora, că mașinile parlamentarilor au nevoie de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15738_a_17063]
-
registre stilistice, și că schimbarea raportului dintre registre modifică și chiar inversează presupusele direcții de evoluție a limbii. Influența tot mai puternică a oralității populare și familiare asupra scrisului contracarează tendințele stilului cult, livresc. Renunțarea la -că poate fi într-adevăr ilustrată prin citate din presa actuală; dar mi se pare că e percepută în continuare ca o deviere de la normă, certă cel puțin în cazul româncă/română: "Gimnastele române s-au retras de la Jocurile Bunăvoinței" (Evenimentul zilei = EZ 1847, 1998
Indiancă, germancă, europeancă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15746_a_17071]
-
al țărăniștilor strămutați la București. N-ar fi greu să vorbim despre un excepționalism ardelenesc în sensul negativ al cuvântului, dacă ținem cont de șocanta răsturnare de la ultimele alegeri. Dacă până în 1996 mai existau speranțe că Transilvania va deveni, într-adevăr, locomotiva capabilă să tragă după sine România spre Occident, odată cu votul de la 3 noiembrie 2000 astfel de nădejdi s-au spulberat. Nu m-aș sfii să vorbesc de un proces de talibanizare a Ardealului, de creșterea intoleranței și de scăderea
Cine s-a săturat de Ardeal? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15741_a_17066]